Ne scrie prietenul nostru Cantemiristul:

Dragi militari in uniforma si pensionari (referitor la proiectul legii unice a pensiilor) cititi si minunati-va cat de:
-jalnic se comporta Departamentul pentru relatia cu Parlamentul si relatii publice (M.Ap.N.) care s-a ascuns sub birouri si tace;
-vartos se lupta Consiliul Superior al Magistraturii cu ministrul justitiei si cu Primul Ministru.

Ca sa nu ramana afirmatii gratuite trimit si copie dupa document doveditor:


COMUNICAT
4 februarie 2010
Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice

Magistraţii români amendează proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice datorită nerespectării normelor comunitare, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii Constituţionale, a nerecunoaşterii riscurilor profesionale, a ignorării incompatibilităţilor şi interdicţiilor pe care le presupun activităţile desfăşurate în cadrul sistemului judiciar, a încălcării principiului neretroactivităţii legii, precum şi al nediscriminării.
Consiliul Superior al Magistraturii a analizat amendamentele formulate la întâlnirea cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi a personalului auxiliar, ce a avut loc în data de 29 ianuarie 2009, la sediul C.S.M., precum şi cele formulate în scris de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Federaţiei Naţională Sindicală Justiţia şi formulează propuneri punctuale pentru îmbunătăţirea proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice.

1.Magistraţii şi personalul auxiliar din justiţie solicită executivului menţinerea dreptului la pensia de serviciu , drept dobândit odată cu intrarea în profesie şi recunoaşterea lui pentru viitor, reglementare care este similară unor ţări europene (Marea Britanie, Luxembourg, Cipru, Elveţia, Italia, Ungaria, Portugalia, Slovenia).
Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, limitarea nejustificată a unui drept recunoscut magistratului, cum ar fi o pensie specială, drept nesocotit ulterior fără a exista o justificare rezonabilă pentru o asemenea îngrădire, constituie o privare de proprietate în sensul art. l Protocol 1 al Convenţiei cât şi o discriminare în sensul art.14 şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 12 ( BUCHEN c. Republicii Cehia).
Acest drept este justificat de statutul special determinat de importanţa socială a muncii, specificul activităţii, riscurile, incompatibilităţile şi interdicţiile pe care le presupune exercitarea acestei profesii (legiuitorul interzice exercitarea altor activităţi producătoare de venituri, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior).
În viitorul sistem public de pensii trebuie să se regăsească sistemul de securitate socială european guvernat de Directiva nr. 86/378/CCE privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în sistemele ocupaţionale de securitate socială, modificat prin Directiva nr. 96/97/CE aplicabil magistraţilor, militarilor, diplomaţilor şi funcţionarilor publici cu statut special.

2. În concordanţă cu normele europene, statul are obligaţia de a garanta judecătorului care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii. În acest sens, potrivit art. 6.4 din „Carta europeană privind statutul judecătorilor”, adoptată în anul 1998 „ statutul garantează judecătorului sau judecătoarei care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărui nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională”.
În acelaşi sens se pronunţă „Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independenţa, eficacitatea şi rolul judecătorilor”, adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului European, care stabileşte obligaţia statelor membre „de a veghea ca statutul şi remuneraţia judecătorilor să fie pe măsura demnităţii profesiei lor şi a responsabilităţilor pe care şi le asumă”.
Curtea Constituţională a României, a reţinut în Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 „preocuparea organismelor care le-au adoptat de a se promova independenţa şi imparţialitatea judecătorilor, ţinând seama că judecătorii se pronunţă asupra vieţii, libertăţilor, drepturilor, îndatoririlor şi bunurilor cetăţeneşti. În acest context, o importanţă deosebită o au măsurile preconizate pentru asigurarea unui statut, a unei remuneraţii şi a pensiei adecvate pentru magistraţi, precum şi a garantării prin lege a acestora.

3. În legătură cu pensia anticipată
Magistraţii nu pot beneficia de pensie anticipată, întrucât, pentru a ieşi la pensie, la vârsta de 60 de ani, ar trebuie să plătească asigurări sociale pentru o perioadă de cel puţin 43 de ani, ceea ce ar impune să desfăşoare activităţi remunerate încă de la vârsta de 17 ani.
Potrivit proiectului legii, pensia anticipată poate fi acordată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei de pensionare – 65 ani, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul de cotizare prevăzut de lege, care este de 35 de ani. În aceste circumstanţe. Se impune şi modificarea dispoziţiilor alin. (2) şi al art. 62 din proiect, pentru a conferi şi magistraţilor dreptul de a beneficia de pensie anticipată, în situaţia realizării stagiului minim de cotizare, alături de cadrele militare şi funcţionarii cu statut special.
Se impune şi modificarea art. 16 lit. b, care prevede vechime în serviciu doar pentru funcţionarii cu statut special şi cadre militare, fiind exclusă categoria profesională a magistraţilor şi personalului auxiliar.

4. Despre recalcularea pensiilor
Noua lege nu poate afecta cuantumul pensiilor aflate în plată, chiar şi atunci când modul de calcul al pensiilor se modifică prin noua reglementare, deoarece este inadmisibil ca legea să opereze retroactiv.
Prin Decizia nr. 4612/2002, Curtea Constituţională a reţinut, analizând constituţionalitatea ordonanţei ce prevedea suspendarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, că: „deşi prin noua lege se reglementează un nou mod de calcul şi de stabilire a pensiilor militare de stat, evident, acest nou mod de calcul se poate aplica doar pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a legii."
Prin Decizia nr. 375/2005 Curtea a statuat că; „Noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare."
Recalcularea pensiilor aflate în plată încalcă principiul neretroactivităţii legii, înscris în art. 15 alin. (2) din Constituţie.
În consecinţă, proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice nu poate prevedea o dispoziţie care să conducă la desfiinţarea unui drept câştigat, atâta vreme cât dreptul la pensie este un drept garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţia României.

5.Completarea principiilor proiectului cu „principiul compensării riscului profesiei”.
Acesta presupune ca riscul profesiei, precum şi regimul interdicţiilor şi incompatibilităţilor să aibă influenţă semnificativă asupra condiţiilor de pensionare, reflectată, în special, asupra cuantumului pensiei.

6. Se impune şi completarea Anexei nr. 2 - ,,Lista cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiţii speciale” cu menţionarea activităţilor desfăşurate de judecători, procurori şi personalul auxiliar din cadrul autorităţii judecătoreşti.
Propunerea se justifică, în raport de conţinutul definiţiei dată locurilor de muncă în condiţii speciale prin proiectului de lege.

7. Proiectul se raportează în art. 154 alin. (2) şi art. 158 la dispoziţiile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată şi cu modificările ulterioare, lege abrogată ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi cu modificările ulterioare.

8. Se impune recunoaşterea dreptului la pensie, pe bază de reciprocitate, cetăţenilor europeni în oricare din ţările Uniunii Europene, iar regulile naţionale să fie compatibile cu reglementările comunitare.

9. Proiectul actului normativ nu corespunde nici normelor de tehnică legislativă, el nu instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la stabilite şi eficienţă legislativă şi nici cerinţele armonizării legislaţiei naţionale eu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte (art. 6 alin, (1)).
Din acest punct de vedere soluţiile legislative sunt complet nefundamentate şi aleatorii, bazate în mod evident pe alte criterii decât cele de tehnică legislativă.

În România există cca. 150.000 de pensii speciale, care totalizează un efort bugetar de cca. 10 miliarde lei, din care în august 2009, potrivit datelor furnizate de CNPAS, existau doar 2.488 de persoane provenite din magistratură care beneficiau de pensie. Efortul anual cu pensiile din magistratură nu depăşeşte cifra de 60 milioane euro.
Existenţa unor sisteme de pensii speciale, aplicabile unor categorii profesionale diferite este în deplină concordanţă cu prevederile internaţionale.
Este necesar însă să fie evitată apariţia unor noi forme de discriminare între categoriile care desfăşoară activităţi supuse unui risc special şi cu o importantă deosebită în arhitectura socială.
Consiliul Superior al Magistraturii va transmite de urgenţă aceste amendamente Primului Ministru, Ministerului Justiţiei, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, comisiilor juridice ale celor două camere ale Parlamentului României, şi le va susţine în faţa acestor instituţii.
Consiliul Superior al Magistraturii solicită de urgenţă Primului Ministru al României o întrevedere pentru ca propunerile sistemului judiciar să se regăsească în noul proiect de lege.

BIROUL DE PRESĂ ŞI RELAŢII CU MASS-MEDIA

Read/Post Comment: 1

Multumim Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual pentru mesaj si precizam faptul ca sustinem fara rezerve toate demersurile lor.


Revenim la informările anterioare cu privire la acţiunea SNPPC, privind creşterile salariale cu 18% pentru anul 2007:


1. În anul 2008, S.N.P.P.C. a introdus acţiune la Curtea de Apel Bucureşti (în acţiune s-a solicitat să se constate dreptul generic pentru poliţiştii membri de sindicat) pentru membrii de sindicat din toate judeţele şi municipiul Bucureşti, pentru a obliga M.A.I. la acordarea creşterilor salariale de 18% pentru anul 2007, asemenea celorlalţi funcţionari publici, având în vedere că acestora li s-au acordat creşteri salariale ca formă de protecţie socială. Considerăm că aceste creşteri salariale trebuiau aplicate tuturor categoriilor de salariaţi bugetari, în mod nediscriminatoriu.

Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea sindicatului ca neîntemeiată.


2. S.N.P.P.C. a decalart recurs, iar la data de 22.10.2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul (Dosar nr. 8266/2/2008 – Decizia nr. 4540/22.10.2009), a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti. Motivul casării: Având în vedere că la dosarul cauzei a fost depusă o hotărâre definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Craiova, prin care s-a admis acţiunea unor poliţişti, Curtea de Apel Bucureşti nu a citat Consiliul Naţional al Discriminării, ca organ specializat al statului, pentru a analiza dacă există sau nu o discriminare.


3. În urma casării, dosarul a fost retrimis la Curtea de Apel Bucureşti pentru rejudecare pe fond, având termen de judecată la data de 26.05.2010 (Dosar nr. 11884/2/2009).


În situaţia în care acţiunea va fi admisă, în cererea de chemare în judecată este precizat că drepturile se vor achita numai poliţiştilor, membri de sindicat S.N.P.P.C., cărora li se reţin cotizaţiile pe statele de salarizare a structurilor M.A.I., pentru calcularea şi acordarea drepturilor solicitate, la data la care se va solicita punerea în aplicare a sentinţei.

Conform prevederilor Legii nr. 54/2003 a sindicatelor „art. 28 (1) Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.

(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauză. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată.”


Aşa cum prevede legea, acţiunea unei organizaţii sindicale este făcută în numele membrilor de sindicat şi nu în numele sindicatului, astfel că dreptul solicitat în instanţă nu poate să fie acordat decât persoanelor prevăzute în acţiune. „Membrii de sindicat, deşi salariaţi, reprezentaţi de sindicat, ei stau în proces ca reclamanţi, întrucât, prin hotărârea judecătorească se stabileşte existenţa sau nu a drepturilor pretinse de aceştia.” (Extras din Decizia nr. 134/2009 - Î.C.C.J.).



BIROUL EXECUTIV CENTRAL

[Submitted by Pro Pol IS]

Read/Post Comment: 0

Aceasta stire m-a determinat, pentru prima data de cind urmaresc activitatea de comunicare publica a unor stucturi din SNS, sa-mi scot palaria, nu pentru simplul fapt ca cei de la DGA si-au facut cont pe un site de socializare, ci pentru ca acolo exista cineva cu atita lumina in cap si cu atita intelegere a noului incit nu poti sa nu-ti rotunjesti ochii de uimire vazind saltul spectaculos de la mutenia tipica unor astfel de structuri, la maniera de comunicare proactiva cu publicul. Ba mai mult, inteleg si folosesc corect sintagma "comunicare proactiva", spre deosebire de majoritatea covirsitoare a institutiilor publice pentru care aceasta este perfect necunoscuta. Sincere felicitari, DGA!

ziare.com
Probleme cu coruptia? Semnaleaza pe Facebook sau da BUZZ!!! pe messenger
Joi, 04 Februarie 2010, ora 21:54


Pe Facebook, D.G.A va posta comunicatele de presa si materiale cu mesaj anticoruptie, in timp ce pe YouTube vor fi postate inregistrari ale actiunilor la care participa ofiterii D.G.A., precum perchezitii domiciliare sau actiuni de flagrant.

"Directia Generala Anticoruptie a ales sa-si diversifice canalele de comunicare pentru a eficientiza comunicarea cu cetatenii. In acelasi timp, dorim modernizarea si diversificarea canalelor de transmitere a mesajelor de prevenire a coruptiei si popularizare a activitatilor institutiei.

Initiativa este in concordanta cu politica de comunicare pro-activa, promovata de D.G.A. si se alatura demersurilor similare ale altor institutii", se arata intr-un comunicat al institutiei.

Pentru ca romanii petrec mult timp utilizand programe de tip messenger, ofiterii DGA pot fi gasiti si la ID-ul de Yahoo dga_interne.

Contul de pe Yahoo Messenger va fi monitorizat permanent de ofiterii D.G.A., dar acestia vor fi online doar trei ore pe zi, in intervalul 11.00-14.00, de luni pana vineri.

Read/Post Comment: 3

Trei stiri mi-au captat atentia zilele acestea. Trei stiri pe care, dragii mei, daca le revedem cu atentie putem linistiti inchide topicul Caderea Romaniei. Fiindca Romania a cazut si nu se va mai ridica multe generatii de acum incolo. Sau poate deloc.

In urma cu 20 de ani, niste tineri patimasi au spalat cu singele lor caldarimul tarii, sperind, strigind, crezind si simtind. Au iesit in strada cu multa inconstienta, dar si cu nespusa sete de mai bine. Au iesit in strada in numele milioanelor de romani pentru care ecranul televizorului derula, in paralel, filmul unei revolutii confortabile, lipsite de risc si de adrenalina. Si au murit nestiind ca, mai presus de toate, au iesit in strada pentru hienele si pentru sobolanii care asteptau hulpavi festinul democratiei ce urma a se-ntinde pe hoitul postcomunist al acestei tari.

Timp de 20 ani, animalele si-au satisfacut din plin instinctele. Au condus tara fie din umbra, fie in plina lumina, dupa pohta ce-au pohtit. Astazi, Romania este o tara chelita de paduri, parte macinata de seceta, parte inundata periodic, cu resursele naturale cedate pe nimic, vinduta bucati la fiare vechi, colcaind de vilele parvenitilor ridicate in noroi si de jeep-urile lor ciocnindu-se pe strazile distruse, inglodata in datorii, uitata complet de muzele artelor si de zeii stiintelor. Majoritatea covirsitoare a romanilor traieste in saracie lucie, incovrigata de boli si trepanata de media tabloida. Tinerii tarii, indiferent ca sug din averile parintilor bogati sau din maruntisul parintilor saraci, sint in egala masura agramati, bujbeci si nesimtiti. Batrinii mor pe capete, cu casele furate sau degerati in grajduri, in timp ce mafiile politico-economice cara lunar, in avioane private, saci de bani romanesti spre alte zari bancare.
Exceptiile care se mai ridica uneori nu fac altceva decit sa confirme o realitate cu care aproape ne-am obisnuit. Gaura sfisiata in urma cu doua decenii din drapelul tarii s-a transformat azi in abis.

Un singur lucru mai ramasese neminjit si nevindut: istoria noastra. Au ciopirtit trupul Romaniei, acum au trecut la sufletul ei. Sa luam pe rind cele trei stiri.

1. Ceausescu, marca inregistrata. Cit de cretini sau de corupti sa fie cei de la OSIM? Cit de nemernici sa fie functionarii aia care-si iau leafa din banii nostri, incit sa ingroape sub eticheta de brand un sfert de secol de istorie? Nu voi relua acum efectele aberante ale acestei decizii, presa abunda de proteste riguros argumentate. N-a fost suficient ca ne-am impuscat dictatorul in zi de sarbatoare. Acum l-am pus pe picior de egalitate cu niste doze de bere sau cu posetele doamnei Udrea. Cam atit valoreaza trecutul Romaniei pentru paduchiosii care-si latesc zilnic popoul prin birourile institutiilor publice.

2. Eminescu, sfint. Interventia telefonica de astazi a lui Cristian Tudor Popescu, la unul dintre posturile de televiziune, a fost extrem de precisa, reamintind telespectatorilor faptul ca Eminescu nu a fost un om credincios, iar din scrierile lui nu "razbate spiritul national-ortodox", asa cum afirma Liga Scriitorilor din Romania in scrisoarea lor catre BOR, ci unul rationalist-patriotic si, adaug eu, unul autentic socialist. Acest ONG ar fi trebuit sa se numeasca Liga Scrijelitorilor de hirtie din Romania, fiindca niste oameni de cultura autentici nu si-ar fi permis niciodata sa nesocoteasca optiunile si gindirea celui mai mare poet al natiunii noastre, sa ignore credintele lui, doar pentru propria lor reclama. Eminescu se rasuceste acum in mormint, auzind propunerea de canonizare.

3. Doftana, la vinzare. In copilarie, mama, profesor de istorie fiind, obisnuia sa ma ia in excursiile pe care le organiza pentru clasele ei, asa incit am reusit sa vizitez inchisoarea de multe ori. In urma cu citiva ani am dorit s-o mai vad inca o data. Am ajuns in fata portilor entuziasta. Am plecat dupa o jumatate de ora furioasa, dupa ce am dat de citeva ori tircoale zidurilor muribunde ca un ciine batut. Pentru amatorii de Click si Libertatea, Doftana este inchisoarea comunista si atit. Insa cei care au mai citit si altceva la viata lor stiu ca inchisoarea a fost ridicata in vremea lui Carol I si a sufocat in celulele ei, cu egala necrutare, rasculatii de la 1907, legionari, preoti, criminali de rind, reprezentanti ai miscarii muncitoresti si multi multi altii. 135 de ani de istorie framintata, de vlaga romaneasca, idealuri si amintiri. Trei cutremure si 20 de ani nepasare crunta au transformat Doftana in ruine, pentru ca azi sa fie declasata din rindul monumentelor nationale spre beneficiul unor nesatui din imobiliare si mai mult ca sigur al unor autoritati locale putrede. Doftana a fost un simbol national. Doftana este azi o simpla marfa.

Istoria noastra, in fapt, a ajuns o marfa. Iar miine, cind Mihai Viteazul va deveni colac de WC comercializat de o firma cu acelasi nume, cind Marin Preda va fi icoana pictata in biserica, spre satisfactia popilor care abia isi coboara preafericitele burdihane si colanele de aur din Mercedes-urile negre, iar Romania isi va fi vindut toate monumentele, exceptie, desigur, batul cu cartof din capitala, nu vom mai protesta. Acest drept ni l-am pierdut scuipind oligofren peste istoria neamului.

Read/Post Comment: 19