Nu's cine-i Dan Florin,dar stiu ce este el si toti ca el.O banda de retardati.Romania nu e deloc totuna cu statul roman.Romania inseamna,traditii,valori intangibile si eterne.Statul roman e doar o forma de birocratie.Azi e,maine nu mai e. Nea Caisa mai intreaba,corect,de ce ar trebui sa lupte pt. fitele de Dorobanti si clasa conducatoare.Uita insa idiotul sa se intrebe ce a pazit de atata amar de timp in loc de a lupta impotriva actualei clase conducatoare.A iesit la vreun protest?A creat o firma?A oferit el vreun loc de munca?Se plange,handicapatul,ca Romania nu-i apartine.Tare as vrea sa-l vad eu pe ala care detine de unul singur o tara intreaga.Dar e foarte usor sa detii o mica particica.Daca strabunicii lui chiar au luptat in razboaiele trecute,sigur are ceva pamant mostenire.Sigur,dobitocul lui 2014 nu are vreun merit,dar tot e proprietar pe ceva.Se mai vaieta ca vezi Doamne,firmele straine fac si dreg.Dar e foarte simplu sa fi proprietar la o astfel de firma.Deschizi un cont la un broker,dai niste clickuri si esti actionar la Exxon,Lockheed Martin sau Deustche Telekom(printre alte zeci de mii de firme sau marfuri peste care poti deveni proprietar). Romania,de bine de rau,iti permite destule,daca te mai ocupi si cu altceva decat barbologia pe Feisbuc.Daca handicapatul ala chiar ar munci 14 ore,nu ar avea motiv sa se vaiete.
Si mai e o chestiune.Nimeni nu-l tine pe las cu forta.Duca-se invartindu-se.Dar nici sa nu pleci,nici sa nu lupti e semn clar ca individul e o forma esuata de viata.
de Ruxandra Hurezean,acum 2 ore Cine să meargă la război?
Un tânăr a scris o scrisoare zilele acestea în care spune că nu-și lasă el creierii prin războaie pentru țara care n-a făcut nimic pentru el: dacă e să meargă cineva la oaste, atunci să meargă profitorii! Doamne ferește de un…
Editorial Ruxandra Hurezean, jurnalist Un tânăr a scris o scrisoare zilele acestea în care spune că nu-și lasă el creierii prin războaie pentru țara care n-a făcut nimic pentru el: dacă e să meargă cineva la oaste, atunci să meargă profitorii!
Doamne ferește de un război, dar asta ar însemna falimentul definitiv, absolut al clasei politice românești! Reacțiile extrem de dure, pentru unii neașteptate, care nu au întârziat să vină după o aluzie a președintelui la chemare a rezerviștilor sub arme – Să mergă fiul lui Hrebenciuc, au zis românii, ginerele lui Băsescu și toate beizadelele care freacă Dorobanții! –, sunt relevante. Comentariile de pe internet arată ceea ce intuiam, simțeam, dar nu credeam că demonstrația poate veni atât de curând și de implacabil: că există un punct terminus, un finiș, dincolo de care vine plata!
Toată bătaia de joc față de oameni bănuiam că va avea un decont într-o zi, un punct în care se vor face socotelile, va veni nota de plată. Capătul haosului, ziua judecății de apoi, în variantă terestră. Dacă , în fața unui moment crucial, românii pot spune, acum, absolut îndreptățiți: cine a mâncat să se ducă să lupte, noi nu avem de ce!, atunci, ce altceva poate fi decât momentul acela? E clar că ai de-a face cu cel mai grav lucru care i se poate întâmpla unui popor și culmea, este de înțeles, perfect justificabil în cazul României.
Clasa politică, teribil de proastă, de slabă și coruptă pare să fi dus națiunea în pragul disoluției totale. Politicienii au trăit în iluzia că totul se poate, că orice se repară, că acum iau, dar nu se vede, că cineva va acoperi rănile țării, dar mai încolo, că mai e vreme. Dar n-a fost așa, și nu e așa. Prăpastia între ei și restul lumii s-a adâncit, iar acum se vor trezi pe insula lor, la Grivco sau la Golden Blitz sau în Dorobanți, dar singuri. Peste trei milioane de români au plecat, ei au întors deja spatele țării.
Lor, România nu a avut nimic să le dea, resurse au fost doar pentru clicile de politicieni. Iar cei rămași acasă sunt acum plini de ură, de scârbă, nemotivați de nimic, e de înțeles să întoarcă și ei spatele unei chemări, cu sete. Ar fi palma pe care ei o dau, ultima.
Să ne rugăm să nu fie un război și cel mai probabil că nu vom ajunge acolo, dar momentul acesta ar trebui să ne trezească. Unii ar trebui să se dea cu capul de pereți. În fiecare colț de țară au lăsat mizerie, nu a rămas nimic neatins, nerupt în bucăți, neconfiscat, nemutilat. Vezi cum, în fiecare oraș, se ridică fiii, ginerii, cumnații, deputații, se ridică pe ruinele comunismului. Și el o boală intrată în oasele țării după un război.
De ce credeți că, după războaie, de regulă urmează revoluții? Pentru că ele sunt doar puseuri ale unor boli cronice, izbucniri precum febra sau puroiul, care la un moment dat țâșnește din răni. Războiul este punctul culminant al unei boli care exista, tăcută ea făcuse deja răul. Și ceea ce se întâmplă în Ucraina este tot rezultatul unei boli a sistemului, nu-i altceva decât convulsiile comunismului care n-a dat de tot în primire.
În dimineața în care vă treziți să vă bărbieriți, la voi în baie, voi, fii ai lui Hrebenciuc, ai lui Videanu, Cocoș, ginerii lui Blaga, Băsescu, Prigoană, Plăcintă și toate beizadelele neamului, uitați-vă bine în oglindă și pregătiți-vă să deveniți singurii soldați apărători ai averilor voastre! Pentru că voi și tații voștri ați adus lucrurile în halul ăsta. LINK
Domnule @bufnita006 mai ţineţi minte cum se numeşte acest Forum? Eu unul mă aştept ca aici să discute aceia care au cât de cât tangenţă cu dictonul-titlu al Forumului. Transferarea smiorcăielilor de pe gazete provinciale de partid are doar un iz provocator, un fel de încercare puerilă de demobilizare a celor care au depus un Jurământ Militar!
Coana Ruxandra Hurezean n-a adus niciun argument prin care să demonstreze că Armata Română ar dezerta în faţa unei agresiuni militare, doar fiindcă nu ne plac politicienii aleşi. "Tinerii" care nu vor vrea să-şi apere ţara, probabil civili fără pregătire militară, nu contează, aşa cum n-au contat şi nu vor conta vreodată! N-au decât să stea pitiţi după fustele mamelor, aşteptând să vadă în ce direcţie să o rupă la fugă. Dar, să vorbeşti despre un război ca şi cum este gata pierdut, arată mentalităţi bolnave, inclusiv în rândul "formatorilor de opinie".
Atenţie! Dacă teritoriul României nu va fi sfârtecat "la masa verde" (ca la Liga lu' Mitică), pe aici nu se trece!
ALM,mai e o chestie.Sa stai pe aici si sa incerci sa faci ceva e o dovada de incapatanare,ca sa nu zic mai mult.Lucru pe care sunt convins ca-l stiti prea bine,din experienta.E valabil indiferent de ce domeniu vorbim.Ar fi fost,desigur,de preferat ca societatea noastra sa aiba o structura diferita,iar mentalitatea rezultata sa fie una mai sanatoasa.Ar fi fost bine ca la noi clasa de mijloc sa 80-85%,bogatii 4-5%,iar restul,aia inapti total sa fie sarmani si neinteresati de idei precum tara si apararea ei.Nu e cazul,avem 10-12 milioane de dependenti de bugetul public,care e facut de ~200000 antreprenori,ceva liber profesionisti si pana in 3 milioane de angajati ai acestora.Oamenii nu au o miza materiala.Cum ideea de Romania a tot fost discreditata de 20 de ani,ca doar Romania e doar o tara de manelari care fura tot,domne,lasi si incompetenti etc...,baza spirituala e la fel de praf. Asa ca nu suntem Finlanda,Polonia sau Elvetia ca moral,bani si dotare.Suntem ce a mai ramas sanatos(zic eu) in tara.Cati or fi,nu stiu si nici nu ma intereseaza.Stiu insa ca ce a ramas bun in tara sunt intr-un fel niste fanatici ai ideii de Romania.Iar sa te bati cu asa oameni e lucru periculos,chiar pt. rusi.Care nu mai sunt ce erau pe vremea lui Stalin,dar cu aroganta ce-i caracterizeaza nu s-ar astepta sa li se umple botul de sange. Restul,ca-s Basesti,Hurezeni,fitosi de Dorobanti,vuvuzele ruse cumparate cu 10 lei postarea pe net, ratati frustrati,frecatori de buha prin birourile statului,'telectuali care imi explica ca tre sa fiu ieuropean inainte de a fi roman,ong-isti pro-nu's ce tampenie,ei bine,dupa mine, toti astia nu conteaza si nu exista.
Adevarul e ca nu sunt rele valorile europene (alea morale,filozofice si artistice). Parca mai productive decât cele bizantine.Dar totul e o chestiune de natura si de aplecare.
Citindu-va,as zice ca razboiul cu Rusia începe mâine :România-n sus,România-n jos,românii pot (sau nu pot),fac (sau nu fac),sunt (ori nu),etc.,de parca ar exista o singura Românie ! Cel putin un lucru e limpede : chiar daca armata româna (Army,Air Force si Navy ,conform înscrisurilor de pe haine) nu e cine stie ce forta,tara careia îi apartine armata a reusit sa stea "sold la sold" cu SUA si sa aiba si niste chestii americane pe teritoriul ei. Ceea ce -în cazul unei conflagratii- e de ajutor. În rest,razboaiele astea de partizani imaginate în cazul unui conflict cu Rusia sunt putin cam deplasate. Daca se va ajunge vreodata la asa ceva prevad întâi un razboi între luptatorii români si apoi (eventual) un razboi împotriva agresorului. Primejdia coaguleaza valorile,dar unele înscrisuri istorice contrazic aceasta axioma în ceea ce ne priveste.
Despre ideile si raspunsurile via citate din diferite gazete si filmulete de pe Youtube postate de domnul acela referitor la maretia militara ruseasca,parerea mea e sa nu va înfierbântati peste masura. Genul asta de om (te uiti ce citeste,ce-l amuza,ce posteaza) e fix nenea care zice ca toti sunt o apa si-un pamânt,mai bea o bere,mai pune zece kile de grasime pe burta si când l-o baga careva în seama (ca e Uncle Sam,ca e Ivan,ca e Sanepidul sau primaria locala) o sa-si gaseasca un post de paznic de unde sa contemple lumea în continuare si sa conchida sfatos : "lasa,bai,noi sa fim sanatosi. Hai sa mai luam una mica".
D'accord,mon LT,nu incepe maine si nu intra rusii peste o tara NATO cand armata lor e gandita ca forta COIN in Caucaz ori aparare mobila dincolo de Baikal.Da' vorba donsoarei jurnalist(singura buna),e un moment numai bun de vazut cine,ce si cum.Si printre primele lucruri observate,nesurprinzator de altfel,e o psihoza aparent inexplicabila fata de rusi.Mircea Druc,care ne stie bine si pe noi si pe ei a observat chestia asta din 92-93.Singurul raspuns cat de cat logic e ca grosul romanilor nu stiu despre rusi mai mult decat davai ceas.Inainte si dupa scurtul episod davai ceas,palmaresul nostru alaturi si impotriva rusilor e unul mai mult decat onorabil.Ba dupa ce rusii au zis piua in primul razboi,bolsevicii aveau o morcoveala strasnica fata de noi.
Amu,un imparat bizantin,Heraclius pe nume,a glasuit dupa o lunga experienta practica ceva de genul:din 100 de insi pe un camp de lupta,90 nu au ce cauta acolo,9 sunt luptatori si merita toata stima,iar 1 este cel care va castiga lupta si-i va aduce pe ceilalti acasa.Nu stiu in actaulul cafting prin vorbe cine in ce categorie se incadreaza,dar anumite extremisme sunt oarecum o replica la prea multa prostie. Despre valorile trecute si prezente,io o vad oarecum asa.Valorile bizantine is aceleasi cu cele europene si chiar un pic peste in anumite treburi spirituale(chestie subiectiva,stiu).Defectele bizantine seamana cu cele vestice moderne pana la un punct.Ce cred io ca trebuie evitat ar fi comparatia intre virtutile unora si defectele altora.Mere cu mere,pere cu pere.
Ca veni vorba de momente de acest gen,bizantine,pe la 1453 se intrebau destul de multi la ce bun sa apere patria atacata.Ca urmare au stat acasa si au mai luat una mica.Aia putini si cu capul pe umeri(un sfert din cat putea mobiliza Constantinopolele) mai-mai ca i-au batut pe turcaleti,dar au avut si ei olecuta de ghinion.Urmarea a fost ca toti aia de au servit un mic si o bere au fost vanduti la targul de sclavi sau au suferit intr-un fel sau altul.
Domnule Mihais, am să vă spun o povestioară care poate fi şi un fel de răspuns la problematica ridicată de dvs. Am avut în familie un soldat care a luptat la Mărăşeşti. Despre Mărăşeşti s-au scris zeci, poate sute, de descrieri ale înaltului eroism al ostaşilor români. Ei bine, soldatul ăsta al meu, a negat toate meritele presupuse şi le-a înlocuit cu un singur cuvânt: disperare! Putrezeau în tranşee, cu uniformele ferferinţă, chinuiţi de dizinterie, febră tifoidă şi păduchi, lipsiţi de hrană proaspătă şi muniţie. Aşa au ţinut piept "boşilor" cca. două săptămâni. Apoi, cineva, un gradat, a ordonat un atac final, un atac disperat, cu baioneta la armă şi cu zdrenţele fâlfăind, înspăimântând boşii din linia inamică şi trecând peste ei. În tranşeea noastră n-a rămas nimeni dintre cei care se puteau ţine pe picioare, probabilitatea de a muri fiind egală în atac sau în tranşee, dar moartea în atac fiind mult mai uşoară, aproape un fel de izbăvire ...
Oamenii n-au de apărat numai bunuri materiale, poate alea nici nu merită efortul. "Chestia" cu Patria nu mai face pe nimeni să tresalte, dar avem familiile, soţiile, copiii, nepoţii. Pentru nepoţelul meu sunt în stare de orice! Şi nu cred că sunt un unicat! Personal, nu pun vreo bază pe NATO sau UE, chiar cred că ar fi o greşală. Ei au alte valori de apărat şi mi-e greu să cred că-şi vor pune pielea în saramură pentru ... chiar, pentru ce? Occidentul ne-a mai cedat pe un colţ de şerveţel, semnând astfel drama unui popor paşnic. Şi aveau occidentalii măcar ceva bunuri materiale importante de apărat ...
Nu ma gândeam la comparatii (Vest vs. Est,în cazul asta) ,doar ca produsul acelor civilizatii aplicate pe ce suntem noi îmi apare favorabil pentru ce a dat Vestul. Poate si unde nu s-a lipit prea mult pe noi...
Cu câmpurile astea de lupta...cu toate ca ideatic mi-ar placea o batalie ca la Austerlitz ori Sevastopol (sa mai iasa un pic toxinele din om...) în ziua de azi lucrurile marete (cantitativ) le înfaptuiesc niste baieti cu joystick-ul. Si în spatele lor stau unii care (asa cred,din ce vad/citesc/aud) nu prea au niciun chef de razboi serios. Un razboi ar primeni oamenii si ar pune un pic lucrurile la locul lor (în România,cel putin) dar parca prefer continuarea starii de îngalaciune si neam-prostie a societatii românesti actuale (asa cum apare ea per ansamblu) uneia be baze mai sanatoase dar asezata pe niste morti. Ca la noi au tot murit oamenii,cu diferite ocazii,si uite ca tot în rahat de place sa ne împachetam. Aia buni mor primii (aia descrisi de tine si ALM)...si un Ontanu sa-i blagosloveasca patriotic va aparea mereu. Chiar si pentru eroii unui ipotetic razboi ruso-român. Asa ca -parerea mea- daca ne putem lipsi de niste razboi,ar fi mai bine.
Nu am apucat sa citesc chiar toate postarile din ultimul timp, dar cred ca mi-am facut o idee despre tonul discutiei ROU-Russia. Dincolo de dezinformari, scenarii, de capacitati, pareri pro-contra, ca disparem dintr-un fas nuclear, de faptul ca nu te inclini in fata agresorului/potential agresor, etc., am tras o concluzie: tara e plina de cimitirele eroilor eliberatori rusi . Sa aveti o zi buna (io ma duc sa ma culc ca am lucrat azi-noapte )!
După ce am vizionat clipurile de la "pompieri", mi-am scremut niţel memoria căutând episoade similare pe vremea "comunismului". Păi nici măcar atunci nu veneau pompierii să-ţi acopere gropile infecte din curte. Venea un nene de la Primărie cu carneţelul de amenzi şi te obliga să-ţi cureţi rigola, să-ţi smulgi buruienile crescute lângâ gard, să-ţi mături bucata de trotuar, să-ţi asanezi focarele de infecţie din curte. Chemai ICAB-ul (sau cum se numea prin Teleorman) cu vidanja, cu portofelul în mână! Pomeni sociale mai va, doar dacă dovedeai că ai fost la "braţele de muncă" şi nu aveau ce să-ţi ofere. Şi ajutorul nu era viager, trebuia să te prezinţi mereu cu dovada că vrei să munceşti şi n-ai unde. Acum, raiul putorilor! Ştiu că avem probleme cu şomajul şi nu despre şomeri scriu. Sunt revoltat de lejeritatea cu care sunt protejate baragladinele, care s-au asociat în clanuri infracţionale, care atacă ziua în amiaza mare şi, dacă sunt blocaţi de poliţişti sau jandarmi, au bani să plătească avocaţii Mafiei, avocaţi care reuşesc să bage în corzi pe cei care apără Legea.
Ucraina și România, doi pioni de sacrificiu (partea I) Scris de : Marin Neacșu 2014-05-05 07:10 Am scris mai de mult că eu nu mai cred în coincidenţe şi nu m-am răzgândit, dar uite că unii nu mă lasă şi o tot dau cu coincidenţele. Hai să vedem cum se planifică exerciţiile şi apoi cum se desfăşoară :
Ucraina și România, doi pioni de sacrificiu (partea I) Planning
1. Acum un an, mai precis la începutul lui iunie 2013, România a primit la interval de câteva zile vizita şefilor serviciilor secrete ruseşti si americane. Vizitele cică s-ar fi purtat pe teme de interceptare a corespondenţei electronice, scut antirachetă, corupţie etc. Menţionam încă de pe atunci că această coincidenţă miroase a afaceri transnistrene. Cine nu crede să citească articolul;
2. Cu două săptămâni mai înainte, Romania fusese vizitată de patronul Stratfor (care numai ONG nu este), domnul George Friedman, cetăţean americano-ungaro-evreu, adică exact ce le trebuie românilor. Menţionez că era deja a doua vizită a sa în România în numai un an de zile. Nea Georgică ne recomanda părinteşte să avem grijă ce facem cu apărarea ţării, că dacă noi nu ne-o apărăm, nu vine nimeni să moară în locul nostru pe şi pentru pământul nostru. Nu ştiu cui s-a adresat, dar conducătorii noştri deşi ştiau foarte clar şi la obiect despre ce vorbea domnul Friedman şi despre ce vorbiseră şi domnii de mai înainte, au mers mai înainte cu programul de desfiinţare, dezorganizare a apărării României până au adus armata la 40% stare operativă;
3. La începutul lui octombrie 2013, ne-a vizitat Philipp Missfelder, preşedintele organizaţiei de tineret al CDU din Germania, pupilul doamnei Merkel, ceva cam cum a fost Năstase pentru Iliescu şi Ponta pentru amândoi, care a ţinut să ceară imperativ României semnarea tratatului de frontieră cu Republica Moldova. Interesant este şi faptul că acesta, pe lângă recomandări, a ţinut să atragă atenţia că Germania are legături puternice, spunea el, comerciale cu Rusia, deci pe înţelesul românilor suntem între ciocan şi nicovală, la fel ca la 23 August 1944.
4. La sfârşitul lui Octombrie 2013, izbucneşte scandalul interceptărilor NSA asupra doamnei Merkel. Bineînţeles că doamna Angela nu era interceptată de două zile şi bineînţeles că ştia de mult că e interceptată, că doar cu asta se ocupă toate serviciile secrete din lume, intern şi extern, dar atunci a deranjat şi trebuia făcut scandalul, pentru că la fel ca şi domnul Ponta cu Duicu, era momentul ruperii pisicii;
5. Prin Noiembrie 2013 apar sâmburii protestelor în Kiev, ca un preambul sau preventiv faţă de zvonul că Ianukovici nu va semna intenţia de aderare la UE ;
6. Pe 2 Decembrie Ianukovici este ameninţat că va avea soarta lui Ceauşescu dacă nu face ce vrea UE şi SUA.Nici nu se putea o explicaţie mai clară şi o justificare mai directă a motivelor asasinării lui Ceauşescu. Drept urmare, Ianukovici pare să cedeze presiunii străzii şi anunţă că va semna acordul de aderare cu UE, dar coteşte spre stânga şi semnează cu Putin; Dacă Putin ar fi fost preşedintele Rusiei în 89, Ceauşescu nu ar fi fost asasinat;
7. În 10 Ianuarie, doamna Victoria Nuland se întâlneşte la Bucureşti cu Băsescu după o vizită prin Europa, obosită, dar nu mai mult decât Băsescu, pentru a celebra împreună 10 ani de NATO care se împlineau peste câteva luni. Frumoasă găselniţă. Înainte de asta, cei doi piţigali, Ponta şi Băsescu, se încontraseră aşa de ochii lumii, nu prea tare, suficient ca să creadă lumea că doamna Nuland de fapt de aia venise în România să facă pace între două boloboace. Subiectul discuţiilor cu cei doi fusese de fapt altul;
8. În acelaşi Ianuarie 2014 se intensifică şi devin violente protestele în Kiev.De reţinut că protestele au apărut nu în Ucraina, ci în Kiev. La început câteva sute, apoi pe măsură ce sponsorii aduc caşcavalul, apar mai mulţi băieţi cu ochii de diferite culori şi nuanţe, din diferite colţuri ale lumii cu armament de diferite calibre şi caracteristici;
9. Cam prin 5 Februarie, doamna Nuland se conversează prieteneşte cu ambasadorul Statelor Unite ale SUA în Ucraina, vizavi de cine ar trebui să fie premier şi preşedinte al Ucrainei, deci într-un moment în care nu se ştia ce se va întâmpla în Ucraina, dacă va cădea sau nu guvernul, sau poate se ştia? Se pare că încă de atunci se rupsese iremediabil în ceea ce priveşte subiectul Rusia, USL-ul Occidental, adică dragostea dintre UE şi SUA pentru că madam Nuland şi-a băgat englezeşte piciorul în UE printr-o expresie tipic nord-americănească;
10. Pe 22 Februarie Ianukovici pleacă, după un scenariu tras la Copy-paste după revoluţia din 89 de la români. Şi nu este prima asemănare, o să vedem altele mai târziu.
11. Nici nu pleacă bine Ianukovici că “revoluţionari” de bună credinţă intră în Parlament, în casele lui Ianukovici, încalcă toate proprietăţile, instituţiile, legile şi drepturile apărate cu sfinţenie de maica Europa, dar nu intră de capul lor ci cu avizul şi sub obloduirea aceleiaşi Europe şi indicaţiile nord-atlantice, deci planificat, după cum spune chiar Putin, care ştie el ce ştie că nu a fost degeaba kaghebist, şi isterizează media arătând sărmanilor ucraineeni averile şi chiloţii suflaţi în aur ai lui Ianukovici, cum se arătau la noi în 89, clanţele lui Ceauşescu ;
12. Pe 23 Februarie, când nici nu se suflase în lumânarea lui Ianukovici, Parlamentul plin de “revoluţionari” a la Dinescu şi Lupoi, îl numeşte preşedinte interimar pe Alaxandr Turcinov, cel pomenit cu totul şi cu totul întâmplător de Nuland şi “prietenul” Pyat într-o discuţie de toată privata;
13. Imediat, doi papagali, piţigoi, piţigali sau papagoi cu pantalonii rupţi în fund de atâtea lupte pentru lipirea fundului de scaun, sau doi mafioţi corupţi cum se autogratulează unul pe altul, sar cu gura şi strigă “arde”, declarându-se adepţii necondiţionaţi ai revoltelor “democrate” din Ucraina şi modului în care s-a schimbat puterea în Kiev, declarând că ţara lor, cea pe care o conduc după cum îi taie capul spre dezastru, România, este gata, fără să le-o ceară nimeni şi fără să pomenească măcar cineva de aşa ceva, să apere proaspăta “democraţie” instalată prin metoda Miron Cosma şi să accepte toate măsurile pe care lumea occidentală le va lua împotriva ruşilor pe care ei îi vedeau vinovaţi de tot ce urma să se întâmple în Ucraina. Cine le spusese lor ce urma să se întâmple şi că vor urma sancţiuni? Ghici serviciile secrete cine;
14. Normal şi logic, ruşii nu au stat cu mâinile în buzunar şi le-au răspuns occidentalilor conform planificării, a scenariului stabilit din timp, după metoda Kossovo şi au pus de un brudershaft în Crimeea, conform discuţiilor purtate, încă din vara lui 2013, dar nu prin telefon, că se puteau intercepta;
15. Pe 21 Martie domnul Băsescu anunţa că “Uniunea Europeană poate pune astăzi la dispozitia Ucrainei 1,6 miliarde de euro, bani lichizi, iar ulterior, prin contribuţia BEI si BERD, 11,5 miliarde de euro, cu conditia semnării unui acord cu FMI.” Astfel domnul Băsescu a arătat foarte direct ce i-a determinat pe domnia sa şi cei dinaintea lui să adere la NATO şi UE.
16. Şi de aici urmează o comedie cum nu s-a mai văzut. Ceva ca în cântecul cu ceata lui Piţigoi, dai în unul, ţipă doi. Încep “exerciţiile” ruso-americane la Marea Neagră şi prin ţările Baltice. Peste tot se adună trupe, unii aduc tancuri, alţii avioane şi distrugătoare ca într-o paradă, ca să vadă lumea ce tehnică şi-au tras unii şi alţii şi eventual să sară cap. Aşa se fac afacerile cu armament, scotând marfa pe tarabă, nu pe ascuns, ca alţii, nu spun cine că mă bate nana. Şi în timp ce Grizzly şi Ursul Siberian îşi arată ghearele unul la altul demonstrativ, piţigoii de peste Prut, sau mă rog de pe ambele laturi ale Prutului ţipă că îi papă ursul şi cer ajutor ursului. Bineînţeles, că nici un urs nu are nici o treabă cu nici unul din ei, mierea este de mult împărţită, teritoriile marcate, acum se aruncă praf în ochi ca să se poată face modificările convenite aşa cum spuneam şi în articolul cu partida de şah. Pe de altă parte, tot românul ştie că de urs scapi dacă te lipeşti de pământ şi faci pe mortul. Dar ce, credeţi că piţigoii sunt în stare să facă aşa? Păi ei sunt piţigoi jucători, nu pot să facă pe morţii, ei ţipă de se aude până în Alaska, că dă ursul peste ei, pentru că aşa i-au învăţat urşii să facă pentru a creea impresia unui nou război mondial şi a impinge naivii la gesturi extreme;
17. Aici intervine o altă asemănare cu adunarea din Decembrie 89 şi anume mâna de ajutor întinsă şi cerută marelui Urs. Atunci a cerut-o Iliescu. Era prima oară când un român cerea mâna unui rus. Până atunci ruşii ceruseră mâna românilor prin 1877, apoi şi pământul şi tezaurul, iar când nu au cerut au primit fără să ceară şi nu au mai dat înapoi. Spre norocul românilor, în 89 a fost un general la conducerea armatei care a spus “hopa, până aici,” ne putem descurca şi fără astfel de prieteni. Astăzi, urmaşii marelui Ilici Iliescovici, au cerut şi ei mâna celuilalt urs, dar nu mai e nimeni să spună “hopa, până aici”. Ca totul să fie ok şi să nu apară un alt Guşă, au avut grijă piţigalii din fruntea ţării să aducă armata şi apărarea ţării la stadiul de caricatură să pună în fruntea ei oameni de paie, să îşi subordoneze capii armatei şi ai serviciilor secrete din toate structurile mânjindu-i fie cu funcţii şi grade fie cu afaceri şi legându-i de dosare penale. În 89, Guşă şi-a permis să spună că nu avem nevoie de nici un ajutor, dar acum cine să spună, mai ales că au avut grijă chiar ei, conducătorii ţării şi ai armatei să declare că armata este la 40% stare de operativitate. Inutil să mai ne punem întrebarea cine a adus-o aici, dar nu este lipsit de interes să ne întrebăm de ce;
Mă opresc la cifra 17. De acum încep alte întrebări şi coincidenţe legate de ceea ce se întâmplă prin România, prin armata română.
Am citit articolul în original şi am înteles că avem doar două alternative: ori votăm cu PDL-ul, ori n-are rost să mai mergem la serviciu că oricum ne ia gâtu' ... muscalii! Eu aleg ultima variantă. Cum zicea Lăpuşneanu? Proşti da' mulţi, sau invers? De fapt merge şi mulţi şi proşti ...
Am citit articolul în original şi am înteles că avem doar două alternative: ori votăm cu PDL-ul, ori n-are rost să mai mergem la serviciu că oricum ne ia gâtu' ... muscalii! Eu aleg ultima variantă. Cum zicea Lăpuşneanu? Proşti da' mulţi, sau invers? De fapt merge şi mulţi şi proşti ...
La prosti dar multi merge si un...Capul lui Motoc il vrem! Si cum avem multi Motoci... is tare curios cine o sa fie Motoc no.1 in 2014
Forums
. Sa aveti o zi buna (io ma duc sa ma culc ca am lucrat azi-noapte 
