Deci sa inteleg ca n-ai nici o rezerve sa iei viata unor necunoscuti pe campul de lupta (literar vorbind) dar esti un activist desavarsit contra pedepsei capitale,cred ca duci o lupta interna la care inca nu ai ajuns la capat.ori esti multilateral dezvoltat ,ori esti undeva unde eu inca nu am ajuns .poate ai dreptate ,oricum teoriile astea nu fac mare diferenta mai ales in zona crepusculara asta , Daca as fi un Savonarola poate asi pune punctul pe i , dar nu sunt .
Îti explic rapid,ca e târziu.Încerc sa nu fiu si lapidar : societatea are "paturi" care fac fiecare câte ceva. Unii produc bunuri,altii produc distractie,altii o apara împotriva atacatorilor (nici o tara nu are minister de atac,dar toate au un minister al apararii.Care uneori mai si ataca). Alti oameni fac legi,si încearca sa faca în asa fel încât lucrurile sa functioneze. Taranii produc grâu si lapte si carne,muncitorii fac tractoare,senatorii si deputatii fac legi,soldatii apara tara sau ataca alte tari,judecatorii aplica legile. Soldatul nu alege ce razboi face sau nu,dar alege pe cel care îl conduce.Razboiul e o bataie (pe viata si pe moarte) Asa încât comparatia razboi-justitie de pace în interiorul cetatii nu e posibila decât daca vrei neaparat sa faci ceva... . În viata privata votez cum cred eu si nu îmi plac vânatoarea si vânatorii "sportivi" (de pilda). La serviciu,e altceva. Simplu.
Eu respect parerea altora , dar ce este mai uman sau ce este mai aproape de valori universale?sau ce este mai corect? sa lasi pe nenorocitul ala de om sa putrezeasca deceni intregi in inchisoare s-au sa pui capat mai repede (se intelege pedeapsa capitala)cum ai faci o favoare si cum o pedepsesti? gasim un raspuns s-au nu ? s-au ramanem la pareri personale.
Interesante discuţiile pe care le-am reactivat. Sincer, n-am înţeles paralela soldat-judecător! Era vorba de pedeapsa capitală şi nu despre confruntări armate, care şi astea ar putea lipsi în secolul XXI. Justiţia, ca să fie cu adevărat Justiţie, trebuie să fie scutită de erori. Ori, atât timp cât justiţia va fi făcută de oameni, cu balanţa echilibrată cu legi, interpretate obiectiv şi subiectiv, probabilitatea de eroare există. Pronunţarea unei sentinţe cu pedeapsa capitală şi executarea rapidă (n'aşa, ca să nu se chinuie condamnatul), elimină posibilitatea oricărei reparaţii în caz de eroare judiciară.
Am citit pe aici despre nu ştiu ce chinuri în recluziune, fie ea pe viaţă. Bănuiesc că cei care au scris aşa ceva au in faţa ochilor inchisoarea din Guantanamo sau lagărul de la Poarta Albă. Este adevărat că sunt puţine ţări care au înţeles rostul recluziunii. Niciodată un judecător, când pronunţă o sentinţă cu recluziune (şi specifică diferite interziceri de drepturi cetăţeneşti) nu pronunţă şi o condamnare la degradare fizică şi psihică. În definitiv, condamnarea la recluziune înseamnă încredinţarea condamnatului în custodia statului, nu doar pentru păstrare la beci ci şi pentru reeducare.
Ar mai fi un aspect de discutat. Cu toate că nu sunt habotnic şi că am propria interpretare a Divinităţii, îmi permit să scriu că omul nu are dreptul să-şi însuşească "prerogativele" lui Dumnezeu! Nici în timp de război şi, cu atât mai puţin, în timp de pace. Aş vrea să fiu bine înţeles, nu mă refer la soldatul care trage într-un inamic, ci la aceia care l-au trimis să ucidă! Cu atăt mai mult cu cât istoria, mai veche sau mai recentă, ne dovedeşte că toate războaiele au fost şi sunt imorale, în spatele lor ascunzându-se lăcomia şi dorinţa de a se însuşi bunurile altora ...
. În definitiv, condamnarea la recluziune înseamnă încredinţarea condamnatului în custodia statului, nu doar pentru păstrare la beci ci şi pentru reeducare.
ca tot am vorbit de "eroii" lui capote ...pe culoarul condamnatilor la moarte au intilnit un tip foarte destept ,care si-a impuscat parintii si sora premeditind totul ,iar acum isi astepta executia ... ce metoda de reeducare poti folosi cu un asemenea specimen in afara de streang (unde a si atirnat pina la urma ) ,poti scoate dintr-un criminal un tip care tricoteaza pulovere si fulare sau croseteaza macrameuri ? il vede cineva pe Chikatilo facind piese la strung sau spalind vase , in libertate ?
sa-mi spuna cineva cum il reeduca pe asta : "Joachim Kroll, nascut in 1933
Kroll a fost un ucigas in serie si canibal de origine germana, cunoscut si ca „Ruhrkannibale” sau „Duisburger Menschenfresser”. A fost condamnat pentru opt crime, insa a recunoscut treisprezece. Obisnuia sa-si taie victimele in bucati si sa le conserve in frigider, pentru a economisi banii care i-ar fi dat pe carne, dupa cum a marturisit criminalul. In aprilie 1982, dupa un proces care a durat 151 de zile, Joachim Kroll a fost condamnat la inchisoare pe viata... mai precis la inchisoare pe noua vieti. In 1991, criminalul - aflat in inchisoarea Rheinbach - a murit in urma unui atac de cord . LINK
sau pe asta
Javed Iqbal Mughal a fost un cunoscut criminal in serie, din Pakistan. Conform spuselor sale, asasinul ar fi ucis 100 de baieti, intr-o perioada de 18 luni. A fost arestat in 1998, pentru molestarea a doi copii. A iesit pe cautiune si a inceput sa ucida. Iqbal a fost condamnat la moarte, prin strangulare, cu toate ca judecatorul a spus ca i-ar fi placut ca asasinul sa fie strangulat de 100 de ori, taiat in 100 de bucati si pus in acid. Criminalul a fost gasit spanzurat cu cearsafuri, in celula sa.
De ce trebuie sa fie "totul sau nimic" ? De ce spui "ca croseteze sau sa spele vase" ? Daca ar munci pentru a contribui la întretinerea lor ca detinuti pe viata,unde ar fi pierderea societatii? Si unde ar fi razbunarea,sau care ar fi lectia data societatii în cazul omorârii lor ? Deasemenea,ce ar trebui sa se înta^mple cu un copil nascut (de pilda) trizomic si handicapat locomotor ? Stim ca va face rau societatii (va consuma si nu va produce) si ca nu va putea aduce niciodata nimic bun ( o "leguma"): îi aplicam un tratament definitiv si lui ?
Sa nu ti se întâmple vreodata sa traiesti într-o tara în care un judecator simte si mai si spune ce spunea pakistanezul acela.
Un exercitiu de imaginatie care face apel la persoane fizice apropiate : sa presupunem ca tu,Bushes,esti functionar de politie. Ca ai o arma de serviciu si o porti în permanenta. Sa presupunem ca într-o seara,plimbându-te cu sotia pe aleile unui parc,esti agresat de niste derbedei. Ea risca sa fie violata (si este,pâna la urma),tu zbieri cât poti ca esti politist,aia nu tin cont,tu te zbati,ea tipa...si sfârseti prin a împusca mortal unul dintre agresori. La proces se stabileste ca putei face si altfel,ca ai ripostat demasurat în raport cu amenintarea,ai omorât un om si...asta este. Tribunalul te condamna la moarte. Ceva timp mai încolo,dupa vreo 3 ani de apeluri si apeluri,esti executat. Cum te simti ?
Ce ti-am scris eu mai sus nu e o povestioara întâmplatoare. Un astfel de caz a existat. Golanul omorât era un student beat,politistul în cauza a facut tot ce a putut el ca sa-si apere sotia,tribunalul a judecat drept si conform legilor. "Beneficiul" societatii : doi morti,doua familii îndoliate.
Norma nu sunt bolnavii (criminalii de mai sus,din exemplul tau). Aia trebuie protejati de contactul cu societatea,si societatea de contactul cu ei. Norma sunt normalii,cei care pot beneficia de pedeapsa cu moartea indiferent de cât de discutabile sunt faptele lor (Stefanescu,ala cu vinurile,a fost executat pentru ca a subminat economia nationala. Totul nu e decât o chestiune de optica : unii te vor omorî pentru ca ai subminat economia,altii pentru ca ai facut caca pe drapel,altii pentru ca le-ai insultat dumnezeul,altii pentru ca ti-ai aparat familia,altii pentru ca gândesti cam mult...etc). De aia zic ca nu e buna pedeapsa asta : e prea definitiva. Mult prea definitva.
de ce nu pui si cazul invers ,ca tu sa ai o sotie si un copil si acestia sa fie rapiti violati si omoriti...
aceeasi judecata ai avea-o ?
nu cred ca detinutii condamnati pe viata au dreptul la munca ....
exemplul cu condamnarea la moarte pe probleme economice e o exagerare si stii ca nu la asta ma refer, nu stiu citi sint condamnati la moarte in usa pentru trafic de droguri ,scheme piramidale sau delapidari masive ..
uite un caz :
"Luis Alfredo Garavito Cubillos, aka "La Bestia" ("The Beast") or "Tribilín" (American Spanish translation of Disney's "Goofy") (born 25 January 1957 in Génova, Quindío, Colombia) is a Colombian rapist and serial killer. In 1999, he admitted to the rape and murder of 147 young boys.[1] The number of his victims, based on the locations of skeletons listed on maps that Garavito drew in prison, could eventually exceed 300. He has been described by local media as "the world's worst serial killer" because of the high number of victims.[2]
Once captured, Garavito was subject to the maximum penalty available in Colombia, which was 30 years. However, as he confessed the crimes and helped authorities locate bodies, Colombian law allowed him to apply for special benefits, including a reduction of his sentence to 22 years and possibly an even earlier release for further cooperation and good behavior. Colombian law has since increased the maximum penalty to 60 years in prison " LINK
daca copilul tau ar fi fost una din victimele lui garavito si vedeai ca asta a primit doar 22 ani pentru 147 de victime ?
am gasit un referat care prezinta argumente pro si contra pedepsei cu moartea,cred ca lucru cel mai bun e ca lumea sa citeasca si sa judece singura :
"Argumente pro pedepsei cu moartea 1.Argumentul economic Dacă gândim din punct de vedere strict economic, este mult mai eficient să elimini din societate un infractor periculos decât să-l închizi într-o închisoare. În închisoare, acel infractor “consumă” o grămadă de bani(bani care se duc lui direct, ca si hrană, cât şi oamenilor plătiţi sa-l păzească, sa aibă grija de el etc.). Astfel, pe lângă faptul că acel om a făcut un rău societatii, el face in continuare rău, aceasta trebuind să cheltuie cu el bani, bani pe care societatea nu si-i va recupera niciodată (in cazul celor care sunt inchisi pe viaţa, aceştia nu mai sunt utili cu nimic societatii, ei fiind până la sfârşitul vieţii “în grija societăţii”). 1.Argumentul psihologic Pedeapsa cu moartea ar trebui să descurajeze viitorii infractori,creandu-le o teama ingrozitoare,tinand cont ca pedeapsa capitala este mai teribila si mai ingrozitoare decat pedeapsa cu inchisoarea,deoarece aceasta iti ia cel mai de pret lucru…viata! 1.Act de prevenţie Această pedeapsă este aplicată de obicei criminalilor deosebit de periculoşi,care nu mai pot fi reabilitaţi,care au comis crime ingrozitoare. Se petrec insa,nenumărate cazuri de evadări, si de asemenea ,dacă nu sunt bine-supravegheaţi,comite crime împotriva altor deţinuţi în închisori sau a paznicilor. 1.“Educaţia” din închisori Cei mai importanţi sociologi care au studiat acest lucru sunt Erving Goffman şi Anthony Giddens. Ei accentuează “defectele” pe care le are sistemul penitenciarelor în prezent. Astfel, conform teoriei etichetării, oamenii sunt devianţi pentru că aşa li se spune că sunt. Iar în închisoare acest lucru este accentuat de faptul că zilnic gardienii le amintesc deţinuţilor de ce se află acolo. Asta înseamnă că acolo, în închisoare, în loc să corecteze comportamentele deviante ale deţinuţilor, aceştia le accentuează.Goffman accentuează aceasta teorie cu exemplul bolnavilor psihici, care pe de-o parte au o imagine negativă în afară, dar şi imaginea lor despre propriile persoane este de asemenea negativă(Goffman, 2003). Tot aici trebuie precizat că în închisoare deţinuţii se pot influenţa unii pe alţii. Teoria învăţării, aparţinând Şcolii de la Chicago, susţine că nu există oameni care se nasc devianţi, ci aceştia învaţă acest comportament de la alţii. Astfel, în închisoare, deţinuţii, în loc să se îndrepte, învaţă noi tehnici, iar după eliberare nu fac altceva decât să le pună
în aplicare. Dacă vorbim de criminali, se poate considera că acesta poate învăţa pe alţi deţinuţi, cu fapte mai puţin grave, să facă şi altfel de infracţiuni. Din aceste motiv, susţinătorii pedepsei capitale consideră ca infractorii deosebit de periculoşi precum criminalii în serie trebuie eliminaţi definitiv din societate, ei făcând rău chiar şi în închisoare. 1.Este o forma de respect pentru viaţa umana Opozanţii pedepsei cu moartea spun cel mai adesea că pedeapsa cu moartea incalcă un drept fundamental din Carta Drepturilor Omului: Dreptul la viaţă.(Articolul 3) . Cum rămâne însă cu dreptul la viaţă al victimelor celor condamnaţi? Sau cu respectul pe care societatea este datoare să îl arate familiilor victimelor? Astfel, susţinătorii pedepsei capitale susţin că statul are datoria de a arăta că preţuieşte vieţile cetăţenilor săi şi că este capabil să pedepsească orice încălcare a acestui drept de o manieră fermă si pe măsură . Doar astfel, consideră aceştia, statul ar arăta că ar respecta cel mai de preţ lucru al cetăţenilor acestuia: viaţa. Argumente contra pedepsei cu moartea 1.Argumentul religios Pare a fi cel mai puternic argument al adversarilor pedepsei capitale. Aceştia susţin că viaţa a fost dată omului de Dumnezeu si doar Dumnezeu poate să ia viaţa cuiva. Astfel, în cazul în care un stat ar avea în legislaţie pedeapsa capitală, acesta ar fi Dumnezeul acelei regiuni de pe Pământ, atât timp cât are drept de viaţă asupra oamenilor care-l locuiesc. De asemenea, se consideră că acel om, în închisoare, poate să se “pocăiască”, existând destule cazuri în care criminali periculoşi au găsit calea credinţei în închisoare. Lucrul acesta este privit însă cu scepticism de susţinătorii pedepsei capitale, aceştia susţinând că Biserica, mai ales cea Catolică, n-ar avea dreptul să se pronunţe în această privinţă atât timp cât ar avea pe conştiinţă atâţia “eretici” ai Evului Mediu.
Argumentul religios poate fi insa combatut: Ce spune Biblia despre pedeapsa cu moartea / pedeapsa capitală? Răspuns: Conform Vechiului Testament, legea prevedea pedeapsa cu moartea pentru diverse fapte, cum ar fi: crimă (Exod 21:12), răpire (Exod 21:16), violenţă (Exod 22:19); adulter (Levitic 20:10); homosexualitate (Levitic 20:13), a fi un profet fals (Deuteronom 13:5), prostituţie şi viol (Deuteronom 22:4), şi alte câteva crime. Cu toate astea, Dumnezeu adesea a arătat milă atunci când pedeapsa cu moartea se cuvenea a fi aplicată. David a comis adulter şi crimă, şi totuşi Dumnezeu nu a cerut ca viaţa lui să fie luată (2 Samuel 11:1-5, 14-17; 2 Samuel 12:13). În final, fiecare şi orice păcat pe care-l săvârşim ar trebui să ne aducă pedeapsa cu moartea (Romani 6:23). Din fericire, Dumnezeu şi-a arătat dragostea faţă de noi prin a nu ne condamna (Romani 5:8). Când fariseii au adus la Iisus o femeie care a fost prinsă săvârşind adulter şi L-au întrebat dacă ar trebui omorâtă cu pietre, Iisus a răspuns "Cine cintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea" (Ioan 8:7). Acest lucru nu ar trebui folosit pentru a spune că Iisus a respins pedeapsa capitală în toate situaţiile. În acest caz, Iisus doar a vrut să arate ipocrizia fariseilor. Fariseii au vrut să-L păcălească pe Domnul Iisus să încalce Legea Vechiului Testament...lor chiar nu le păsa de femeia care ar fi fost omorâtă cu pietre (unde era bărbatul cu care a fost prinsă în adulter?). Dumnezeu a fost Cel care a instituit pedepsa capitală: “Dacă varsă cineva sângele omului, şi sângele lui să fie vărsat de om; căci Dumnezeu a făcut pe om după chipul Lui” (Geneza 9:6). În unele situaţii, Iisus ar aproba pedeapsa capitală. De asemenea, Domnul Iisus a arătat milă atunci când pedeapsa capitală era meritată (Ioan 8:1-11). În mod cert, apostolul Pavel a recunoscut puterea guvernului de a institui pedeapsa capitală acolo unde este cazul (Romani 13:1-5). Aşadar, în esenţă, ne-am întors de unde am plecat. Da, Dumnezeu permite pedeapsa capitală. Dar în acelaşi timp, Dumnezeu nu cere întotdeauna pedeapsa cu moartea atunci când ea este meritată. Atunci, care ar trebui să fie punctul de vedere creştin cu privire la pedeapsa cu moartea? În primul rând, trebuie să ne amintim că Dumnezeu a instituit pedeapsa capitală în Cuvântul Său; de aceea, ar fi o îngâmfare din partea noastră să gândim că am putea institui un standard mai înalt decât El sau că am putea fi mai miloşi decât El. Standardul lui Dumnezeu este cel mai înalt posibil din moment ce El este perfect. Acest standard nu se aplică numai cu privire la noi ci şi la El însuşi. De aceea, El ne iubeşte şi are milă faţă de noi cu o măsură infinită. De asemenea, vedem că El se mânie cu o măsură infinită, şi totul este păstrat într-un echilibru perfect. În al doilea rând, trebuie să recunoaştem că Dumnezeu a dat autoritate guvernului de a determina când este necesară pedeapsa capitală (Geneza 9:6; Romani 13:1-7). Este nebiblic să gândim că Dumnezeu se opune pedepsei capitale în toate cazurile. Creştinii nu ar trebui niciodată se bucure când pedeapsa capitală este aplicată, dar în acelaşi timp, creştinii nu ar trebui să se lupte împotriva dreptului guvernului de a executa făptaşii celor mai rele crime.
1.Riscul condamnării unor persoane nevinovate Acesta este considerat a fi marele dezavantaj al pedepsei capitale în dauna pedepsei cu închisoarea pe viaţă. Astfel, în cazul închisorii, o eventuală eroare poate fi reparată, chiar dacă acel om a suferit enorm în închisoare. În sprijinul acestui argument vin şi nişte date concrete. Astfel, conform Centrului de informare cu privire la pedeapsa cu moartea – o asociaţie americană – 123 de persoane au fost eliberate din coridorul morţii din 1976 şi până în prezent în Statele Unite după ce nevinovăţia lor a fost recunoscută . Totuşi, în cazul în care o persoană a fost deja executată, cazul se redeschide greu sau aproape deloc, considerându-se că totul s-a terminat în momentul execuţiei vinovatului. 2.Inexistenta preventiei dorite Datele arata ca rata infracţiunilor in statele din SUA care recurg la pedeapsa capitala este de doua ori mai mare decât in statele care nu au pedeapsa capitala . Deşi aceste cifre nu creează automat o legătura cauzala, ele pun cu siguranţa problema unei legături cauzale intre pedeapsa capitala si efectul de descurajare de comitere a infracţiunilor. Mai mult, aceste date pot fi explicate prin faptul ca legalizarea pedepsei capitale nu face decât sa diminueze si mai mult respectul pentru viaţa al societatii, prin faptul ca aceasta atitudine este practicata si de stat. Aici de fapt sunt combătute două argumente pentru pedeapsa capitală(argumentele 2 şi 5 de mai sus). Asta ar fi o dovadă că statul nu preţuieşte viaţa unui om. Astfel, se consideră că nimeni, nici chiar statul, nu ar avea dreptul să ia viaţa cuiva, aceasta fiind dovada supremă că statul chiar preţuieşte viaţa propriilor cetăţeni. 1.Nu aduce nici un fel de avantaje economice sau sociale Aici sunt puse la îndoială avantajele economice ale pedepsei cu moartea. Astfel, se spune că mecanismul pedepsei capitale trebuie întreţinut chiar dacă acesta nu este efectiv folosit. Apoi, închisoarea ca instituţie oricum există, acel personal oricum este plătit (pentru ceilalţi infractori), deci costurile efective de fapt nu ar scădea, ci ar creşte. De asemenea, chiar dacă era vorba de criminali periculoşi, aceştia puteau presta anumite munci prin care puteau deveni utili societăţii (chiar dacă într-o măsură mai mică decât cei cu infracţiuni mai minore). Se spune în continuare că problemele sistemului penitenciar de fapt se ascund. Astfel, ele există şi trebuiesc remediate, iar închisoarea nu poate fi desfiinţată cu toate dezavantajele ei. Astfel, nu este un argument că un criminal deosebit de periculos poate evada. Acest lucru se întâmplă pentru că acea închisoare nu este bine păzită. De fapt, prin aceasta, adversarii pedepsei capitale susţin că prin aceasta se încearcă ascunderea unor probleme reale ale unui stat. 1.Presiunea de pe umerii judecătorilor Adversarii pedepsei capitale consideră că presiunea pe judecători creşte enorm, aceştia fiind în definitiv oameni.Există cazuri mediatizate, de crime oribile, iar aici judecătorii simt în plus presiunea opiniei publice şi a comunităţii pentru o pedeapsă cât mai dură, pedeapsă care poate nu este totdeauna şi cea corectă. " LINK
N-am avut posibilitatea de a citi pâna la capat referatul fetei. "Lumea" se poate lamuri cum doreste dânsa,ce este sigur si cert e ca oricâte referate si lamuriri se pot aduce,pedeapsa cu moartea nu se poate reintroduce în România. Asta e de bine.
Nu pot lua exemplul meu,pentru ca (aici e cu daca) : -daca ar fi vorba de mine si as fi condamnat la moarte nu mi-ar placea -daca as omorî pe cineva drept razbunare,nu as voi sa fiu si eu la rândul meu condamnat la moarte -daca fiecare ne gândim ce ni se pare noua drept si-i tratam astfel pe semenii nostri,traim într-o padure,nu în societate.
Hai sa vedem mai bine cum e posibil sa fie cât mai putine cauze care sa duca la condamnarea la moarte.E mai profitabil pentru societate. Vezi cine si unde mai aplica edeapsa asta (lasa America deoparte,ca nu-i exemplu concludent pentru România) si vezi cum arata societatile alea. E ceva de invidiat la ele ? Ce ? Si ce e de invidiat nu se poate (s-ar putea,mai bine zis) obtine la societatea în care traiesti tu,fara pedeapsa capitala ?
Poate nu va intereseaza parerea mea,dar din locul unde ma situez, din pozitia de om normal care se teme sa iasa pe strada noaptea,cel care ucide cu sange rece este clar ca are o problema psihica,este clar ca un om rational n-ar face asta desi ar fi tentat vreodata....exista niste limite peste care nu treci decat daca mintea o ia haihui si ratiunea nu mai este decat o amintire...nimeni nu omoara din pasiune, placere, rautate...cel care devine criminal pentru a se apara nu poate fi privit cu aceiasi ochi ca cel pentru care acest act este o refulare a dezechilibrului sau interior.E adevarat ca , in ambele cazuri, moare cineva si sufera altcineva dar cred ca sursa tuturor relelor este in mintea si in sufletul ratacite din varii motive...e greu de luat o decizie cand e vorba sa porti povara unei condamnari ...privarea de libertate este cea mai inteleapta alegere. Cel care este bolnav de rau nu va simti niciun rau indreptat impotriva lui:nici inchisoarea, nici moartea pe care o sfideaza...asadar,e greu de stiut cum ar fi mai corect pentru toata lumea;dar ce e corect si drept pe lumea asta fara a fi contestat?!
Te asigur ca nu ai iesi mai linistita noaptea pe strada daca ai stii ca cel care te va omorî va fi condamnat la moarte. Daca da...atunci e o probleme. Despre scopul Justitiei în societate,el nu e nicidecum sa ne razbune sau confere senzatii de razbunare.
am pus referatul respectiv pentru ca el contine majoritatea argumentelor pro si contra pedepsei cu moartea...
ba eu as iesi foarte linistit pe strada , stiind ca cel care o va fi omorit pe colega noastra va fi condamnat la pedeapsa capitala si as fi plin de satisfactie chiar daca e vorba de ea...
vorbesc aici de utilizarea de cutite ,topoare ,gloante explozive sau tirnacoape si nu ma refer la un banal accident de circulatie ,stiindu-se ca doar daca accidentul se soldeaza cu cel putin doua victime (accidentate mortal)soferul respectiv are ceva sanse sa fie condamnat la inchisoare,fie si cu suspendare (vezi cazul huidu )"
Bushes,gluma e gluma (cât este,caci sper ca vei fi gândit vreo clipa ce scrii despre colega respectiva. Nu-i asa ?) dar raul nu se vindeca prin rau.Societatea româneasca are mult prea multe lipsuri si lacune,necompletabile doar prin bani. Are nevoie de mult timp pentru a se maturiza,iar o astfel de pedeapsa (ipotetica !!!) prezenta în ziua de azi nu ar face decât sa agraveze niste fracturi imense între ce este firesc,uman si contemporan sic e s-ar regasi pe-acolo. Hai sa vedem cum facem sa avem o Justitie echitabila,reala,morala si când nu s-o mai putea astfel,vedem si cu pedeapsa cu moartea. Când vor fi întrunite conditiile materiale,morale,educationale pentru ca limita sa fie impunerea pedepsei cu moartea,mai vedem... .
Lagardere : am citit ce ai scris si tu. Daca ti-ai închipuit vreo clipa ca un soldat la razboi condamna oamenii la moarte si-i mai si executa,nu te-ai uitat la filmul potrivit. Si e mult mai bine (pentru tine,ca om) ca nu ai fost,nu esti si nu vei fi vreodata pus în situatia de a pronunta si executa astfel de "condamnari".
poate o sa terminam odata cu chestia cu soldatul care se duce la razboi si nu stiu ce face acolo... soldatul primeste niste ordine si apoi isi omoara inamicul inainte sa-l omoare inamicul pe el ...
referitor la cele scrise de mine mai sus -da ,sint o gluma ,dar partea cu accidentul de circulatie -nu ;cu ce e mai putin vinovat huidu decit unul care se duce sa tilhareasca o familie de trei persoane si-i omoara pe toti ?ca huidu i-a facut zob cu masina si tilharul respectiv doar le taie linistit giturile ?
absolut toate lipsurile din societatea romaneasca sint completabile prin bani banii duc la educatie ,educatia duce la constiinta civica iar asta duce la mase bizoni in strada in contra nu stiu carei sentinte idioate ,a unui hg sau a unei legi facuta pe picior sau cu un anumit interes ....adica exact ce nu se vrea de 22 de ani
Multumesc, Bushes ! nu vrei sa stii ce senzatie am avut citindu-ti randurile....glumele au si ele o limita! ma rog, sper sa mor in patul meu nu intr-o asemenea situatie... cateodata ,ma intreb cam ce ar trebui sa faci pentru a merita o moarte neasteptata si violenta?! cam ce i-am facut eu lui Bushes de glumeste pe seama vietii mele ?! Bushes, am curaj sa te privesc in ochi cand imi vei spune cat sunt de inutila ...ignora-ma,considera ca nu exist,treci mai departe!
Forums
