mai Dorule, uite cum le intuiesti tu pe toate, pardon pe toti, ne-a vorbit si mitica, cred ca putem numara pe degetele de la o mana aparitiile sale publice
Nu doresc nimanui nici chiar dusmanilor mei puscaria insa cand gresesti se intampla sa treci si pe acolo,ma gandeam mai devreme cat de prost trebuie sa fii sa vorbesti la telefon anumite chestii care evident te puteau incrimina in conditiile in care stia ca sunt sanse mari sa fie interceptat,nu pot sa vorbesc mai mult dar sunt locuri si localuri in Bucuresti in care ti se asigura o foarte buna protectie electronica sa-i spunem unde nu intra oricine. Sa fie baiat destept in al doisprezecelea ceas si sa accepte eventuale intelegeri,detentia e foarte urata.
Intrebarea care se pune acum cine urmeaza? Eu cred ca mitica, care o sa se numeasca probabil mititica.Nici Marean care este nu cred sa se simta bine.
si eu cred ca mitica... asta n-a aparut public nici macar cind erau pesedistii la putere, iar acum sta calare pe televizor.... deci simte ceva baiatu'...
LINK Cătălin Voicu: "Aştept cu nerăbdare dreptatea pe Pămînt" Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 07 Apr 2010
Starea de fapt
Cătălin Voicu: Eu vorbesc, dar să nu afecteze starea mea de fapt. Reporter: Care-i starea de fapt? C.V.: Ştiţi, ce vă faceţi că nu ştiţi? Rep.: Nu ştiu. M-a trimis şefu’ să fac ceva cu dumneavoastră. C.V.: Aşa e presa. De asta nu e încredere între oameni. De asta sînteţi analfabeţi şi respectaţi circul. Rep.: Aţi fost la circ vreodată? C.V.: Da. Rep.: Cine vă plăcea? C.V.: Fochistul. Rep.: De ce? C.V.: Că vărsa foc. Rep.: Dar ştiţi că şi înghiţea. C.V.: Erau alte vremuri pe vremea aia.
Vremurile în care nu se mai respectă nimic
Rep.: Acum nu se mai respectă nimic, nimic.
De ce? C.V.: Lumea e supărată. E egoistă. Rep.: Dar, spuneţi-mi, pînă unde poate ajunge egoismul? C.V.: Fără limite. Rep.: Animale. C.V.: Ca să vă spun? Eu am avut un cîine care a fugit şi s-a întors. Egoismul pe lumea asta nu mai face pe oameni să se uite înapoi, e numai ură.
Nu crede în război mondial
Rep.: Şi la ce duce asta. Război? Credeţi într-un posibil război? C.V.: Nu, eu cu sufletul meu nu cred în război, dar cred că se bagă oameni la puşcărie nevinovaţi.
Puşcărie, trei capace, unde chiar şi Voicu zace
Rep.: Din egoism? C.V.: Da. E urît la puşcărie. Rep.: Da’ ce vă fac? C.V.: Te trezeşti noaptea cu o aia în coaste. Rep.: Şi ziua? C.V.: Te caută la gîlceavă, e bagabonţeală mare. Rep.: Chiar spuneaţi: „Arestul din Capitală, de la minus 2, ăla care e pe tubulatură – Evul Mediu. Uşi negre de fier, zăbrele şi lacăte, nu au aerisire, ţigani, bandiţi, te fut ăia în cur, te omoară. Iar noaptea, din furculiţa care o au, o ia şi o ascute şi-o bagă în gît. Pe arest preventiv sînt tot felul de borfaşi, tot felul de bandiţi. Ce să împaci, bă? Dacă are… au un contract cu moartea…“. V-au tras-o? C.V.: Nu, Doamne, iartă-mă. Rep.: De unde ştiţi? C.V.: Nu ţi-e ruşine să întrebi aşa ceva? Rep.: Păi, nu, doar verificam ce-aţi spus. C.V.: Da, nu e bine să ajungi la penitenciare. Noroc cu Jilava, cu spitalul. Rep.: Deci aveţi suflet. C.V.: Domnule, fără suflet nu aş fi Cătălin Voicu. Rep.: Dar cine? Hrebenciuc? Ponta? Băsescu? C.V.: Eu mă compar cu mine.
Copilul şi mama
Rep.: Ca copil cum vă zicea? C.V.: Cătă. Rep.: Nu Lin? C.V.: Nu. Rep.: Dar mama v-a cunoscut îndeaproape? C.V.: Mama, săraca. Rep.: De ce săraca, face afaceri de succes. C.V.: A, da. E foarte bună. Rep.: Cum de schimbă euro aşa de bine? C.V.: Domnule, ea ştie ce e mai bine, dar mai şi greşeşte.
Reproşuri în afaceri
Rep.: Nu poate fi perfectă. Unde greşeşte în afaceri? C.V.: Munceşte uneori pe degeaba. Rep.: Nu a primit banii pe asfaltări? C.V.: Păi, a cam muncit de pomană, a luat un preţ mic, ştiţi cum e la licitaţii. Rep.: Cred că dvs. aţi muncit, aşa se spune. Cum poate o femeie să tragă la asfalt? C.V.: Păi, am ajutat-o şi eu. Ca om mai în putere. Dar ea ştie mai bine afaceri. Rep.: La şaptezeci şi ceva de ani? C.V.: De ce te iei mata de ea? Ce ţi-a făcut?
Suflet iarăşi
Rep.: Sufletul mă interesează. C.V.: Dom’le, am. Rep.: De ce? C.V.: Că suflet aveţi şi dumneavoastră. Rep.: Sîntem la fel? C.V.: Nu-s ciumat. Cine n-are suflet, iese monstruos.
Mafia
Rep.: Ca o caracatiţă? C.V.: Iarăşi puneţi placa aia cu caracatiţa? Rep.: Sînteţi în mafie? C.V.: Ce mafie? Mafia e numai la handicapaţi. Că acolo trebuie să te ajuţi din greu. Eu vorbeam la telefon să fie bine. Eu vorbesc cum gîndesc, să fac bine la oameni, cine nu vrea să facă bine la oameni? Cine nu vrea binele? Rep.: Adevărul e că şi eu mă gîndeam la acest lucru. Toţi vorbeşte, nimeni nu ascultă. Eu n-am cu cine vorbeşte. C.V.: De ce n-ai cu cine? Eşti şchiop, mut? Pune mîna şi vorbeşte. Vorbeşte, dar marea problemă e că, mai ales, nimeni-nimeni nu-ţi vrea binele. Nu vrea. De ce să vrea? Or, eu vreau binele. Că am vorbit poate şi mai uşor ca vrăbiuţa, asta e. Dar eu de bine am vorbit. Dovada că n-am făcut nimănui un rău. Un fir de păr nu am clintit. Alţii vrea să mă chelească. De ce să mă chelească?
Respectabilitatea
Rep.: Păi, sînteţi destul de chel. C.V.: Da, fiindcă pun suflet şi nu las oamenii la greu. Rep.: Chelia şi burtica? C.V.: Da, sînt semne că eşti om bun. Rep.: Le-aţi făcut ca să fiţi respectabil? C.V.: Ţi-e scris să fii respectabil. Rep.: Şi sînteţi respectabil cu cheliuţă şi burtică? C.V.: Eu vorbesc de un suflet care să aibă gramul de minte să ajute, să dea bucurii.
Vorbitul
Rep.: Dar de ce vorbiţi atîta să iasă ditamai stenogramele? C.V.: Cînd e o urgenţă, mai ştii să numeri minutele de la telefon? Nu. Vorbeşti, ajuţi un om. Rep.: Din cîte am citit, mai mult v-aţi ajutat singur. C.V.: Nu e adevărat, nu e adevărat, îmi pare rău. Ajut la oameni. Atîta e misiunea mea pe Pămînt, să ajut la oameni. Vorbeşti mult că spui multe, nu poţi lăsa un om aşa, să nu înţeleagă nimic.
Leşinuri
Rep.: Domnule, sînteţi un cîrnat? C.V.: De ce să fiu un cîrnat? Am doctorat, am facultăţi, sînt un om respectabil. Rep.: Păi, cine credeţi că vă mai bagă în seamă după atîtea leşinuri? C.V.: Dar nu mă prefac. Sînt uite-aşa. Rep.: Aveţi sufletul uşor. C.V.: Da. Rep.: Şi trăirile puternice vă doboară? C.V.: Da. Rep.: Sînteţi slab de inimă. C.V.: Da. Rep.: Puteaţi muri? C.V.: Da. Rep.: Ca bărbat cu chelie şi burtică. C.V.: Da. Rep.: Dar credeţi că există extratereştri? C.V.: Da. Rep.: Şi proşti? C.V.: Da. De ce să nu existe? Eu gîndesc că e bine să existe de toate pe Pămînt.
Oul
Rep.: Ce faceţi azi? C.V.: Eu astăzi mă pregătesc de sfintele sărbători pascale. Rep.: Un ouţ aveţi să ciocniţi? C.V.: Ne va da de la penitenciar, dar o să-mi aducă nevasta mea. Rep.: La ce o să vă folosească? C.V.: O să ciocnesc şi eu un ou în numele Reînvierii.
Vorbitul pe telefon
Rep.: Păi, ticăloşii au voie să ciocnească? C.V.: Domnule, eu nu sînt ticălos, eu prost am fost că am vorbit pe telefon. Altfel m-aţi văzut pe mine că am făcut ceva? Nimic n-am făcut. Rep.: Vă dădeaţi mare, nu-i aşa? C.V.: Poate am fost prins într-un asemenea moment, nu neg, se mai rătăcesc oamenii, are oamenii şi o trufie de asta, nu neg. Dar cît bine am făcut eu, nu ştie nimeni. Scrieţi? Da, urez tuturor oamenilor de pe Pămînt bine, bine. Nici un rău să nu ne mai adune împreună. Rep.: Cele şapte păcate le ştiţi? C.V.: De preacurvit n-am preacurvit. De trufie, puţin am avut. De crimă, n-am omorît pe nimeni. Cam astea sînt. Eu cred că ar fi trebuit să fiu mai bine cunoscut, nu tîrît într-un scandal politic. Să se zică: uite-l pe Cătălin Voicu, să punem cîinii pe el. Nu e frumos să dai drumul la cîini, că nu am furat. Aştept cu nerăbdare dreptatea pe Pămînt. Vom vorbi atunci.
Imi aduce un ranjet sinistru pe fata momentul in care un mafiot scoate pe gura ceva de genul "Astept dreptatea pe pamant", "Sa se faca dreptate" sau alte asmenea. Dupa cum zice o veche vorba: Omul primeste exact ceea ce isi doreste...este o chestiune de timp doar.
oare de ce o astfel de stire a trecut neobservata?... de voicu sintem satui pina-n git, insa cind taticul lui e pus sub acuzare presa tace sublim...
Gen. Dumitru Venicius Iliescu a fost pus sub acuzare pentru defrisari ilegale in padurea Mogosoaia de R.M. HotNews.ro Duminică, 25 aprilie 2010, 13:52 Actualitate | Esenţial
Generalul in retragere Dumitru Venicius Iliescu a fost pus sub acuzare de Politia Ilfov pentru defrisari ilegale in padurea Mogosoaia, au declarat, pentru HotNews.ro, surse juridice.
Informatia vine la cateva zile dupa ce Seful Parchetului Judecatoriei Buftea, Nelu Carpen, a fost arestat preventiv, pentru 29 de zile, intr-un dosar de coruptie. Carpen este acuzat, alaturi de doi avocati si doi politisiti, de fapte de coruptie si constituire de grup infractional.
Potrivit procurorilor, Nelu Carpen ar fi primit mai multe sume de bani provenite de la persoane care aveau dosare penale, fie in supravegherea Parchetului, fie in lucru la politie.
Traian Basescu declarase anul trecut ca arhiva serviciului secret a Ministerului de Interne - celebrul Doi si-un sfert - a fost pusa de PSD-istul Dan Nica la dispozitia lui Marian Vanghelie, a lui Mitica Iliescu si a lui Catalin Voicu, aflat acum in arest preventiv.
Cine este Dumitru Venicius Iliescu. General de patru stele, apropiat al lui Catalin Voicu si al lui Viorel Hrebenciuc
Dumitru Venicius Iliescu (Mitica Iliescu) a fost ofiter in Ministerul Apararii Nationale, indeplinind pentru o perioada functia de secretar UTC la Comitetul Politic Superior al Armatei, scrie Sorina Matei, pe blogul ei.
La Revolutie, Dumitru Iliescu era maior de TAB-uri (transportoare blindate) si a fost acuzat de presa ca in noaptea de 21 decembrie 1989 a executat ordinul de reprimare sangeroasa a revolutionarilor, trecand cu blindatele peste revolutoionari, la baricada din fata Hotelului Intercontinental.
Dumitru Iliescu a negat ca ar fi spart baricada. "Am vazut evenimentele pana a fost sparta baricada demonstrantilor, dar acest lucru s-a facut de catre alte TAB-uri, venite de la alta unitate, nu de catre TAB-ul cu care am venit eu acolo", a declarat el la audierea in Dosarul revolutiei in anul 2005.
Dupa constituirea Frontului Salvarii Nationale, Dumitru Iliescu a organizat la 26 decembrie 1989 o grupare militara de patru ofiteri M.Ap.N., care a fost insarcinata cu protectia fizica a membrilor marcanti ai conducerii FSN, in care i-a cooptat pe diversi ofiteri, printre care si locotenentul major Gabriel Naghi, viitor director al SPP (2000-2005).
Prin Decretul nr. 204 din 7 mai 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN) a infiintat Unitatea Speciala de Paza si Protocol (USPP), in subordinea Ministerului Apararii Nationale (in componenta Brigazii de Garda), cu misiunea de a asigura protectia si paza demnitarilor romani, precum si a celor straini care vizitau Romania. Ca director al acestei unitati a fost numit colonelul Dumitru Venicius Iliescu.
Prin Legea nr. 51/26 iulie 1991 privind siguranta nationala a Romaniei, U.S.P.P. a capatat denumirea de Serviciul de Protectie si Paza (SPP), devenind un organ de stat „cu atributii in domeniul sigurantei nationale”. In perioada cat a condus SPP-ul, colonelul Dumitru Iliescu a fost inaintat la gradul de general de brigada (cu o stea) incepand cu 1 decembrie 1994 .
La data de 21 noiembrie 1996, generalul de brigada Dumitru Iliescu a fost inaintat la gradul de general de divizie (cu 2 stele), eliberat la cerere din functia de director al SPP si trecut la dispozitia Ministerului de Interne.
Dupa venirea la putere a presedintelui Emil Constantinescu, generalul Iliescu a fost numit la comanda Brigazii 16 Jandarmi din Bacau. Este considerat si un apropiat al lui Viorel Hrebenciuc. El a fost trecut apoi in rezerva cu gradul de general de divizie la 5 februarie 1997.
In perioada guvernarii CDR, generalul Iliescu s-a asociat cu fostul director adjunct al SPP, generalul Gheorghe Aradavoaice, infiintand o firma privata, "Grupul International de Paza si Protectie", care a ajuns ulterior in atentia comisiei rogatorii care a investigat afacerea Adrian Costea. De asemenea, Parchetul Militar Bucuresti i-a deschis un dosar penal pentru achizitionarea de catre SPP, sub conducerea lui, a unei tipografii in valoare de doua milioane de dolari si a patru limuzine Mercedes, dintre care doua blindate.
Dupa revenirea la conducerea Romaniei a lui Ion Iliescu, Dumitru Iliescu a fost numit in aprilie 2001 in functia de consilier de stat la Guvernul Romaniei, fiind rechemat in activitate pe 12 martie 2002. Presedintele Iliescu l-a inaintat apoi la gradele de general de corp de armata (cu 3 stele) la 15 aprilie 2003 si general (cu 4 stele) la 21 octombrie 2004.
Inainte de plecarea de la Cotroceni a presedintelui Ion Iliescu, el l-a trecut in rezerva la data de 21 decembrie 2004 pe generalul cu patru stele Dumitru Iliescu, cu pensie de serviciu anticipata.
Sis -evenimentele din decembrie 1989 l-au gasit pe "piticul sangeros"sau "piticul utecila" capitan de infanterie la regimentul 2 mecanizat avand functia de politruc. Asta cu defrisarile sunt preambulul,cocalarul ar trebui sa-i faca bagajul il asteapta catalin la o tabla.
Mircea Geoană, audiat la DNA în dosarul Voicu: Niciodată nu am intermediat o întâlnire pentru Schutz
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, s-a prezentat luni dimineaţă la sediul DNA, unde a fost citat de procurori, în dosarul senatorului Cătălin Voicu. Geoană nu a făcut declaraţii la intrarea în instituţie. La ieşirea din sediul DNA, Geoană a infirmat faptul că ar fi intervenit vreodată pe lângă senatorul Cătălin Voicu pentru a interveni în instanţă în favoarea Mariei Schutz, vicepreşedintele PSD Dolj, pentru ca acesta să îi "rezolve" un dosar la Tribunalul Bihor, pentru un prejudiciu adus statului. El nu a dorit să mai dea alte detalii despre conţinutul discuţiilor avute cu procurorii în calitate de martor, invocând caracterul confidenţial al acestora.
"Am răspuns solicitării doamnei procuror în calitate de martor. Am venit fără avocat. Am avut o discuţie foarte succintă în care am declarat chestiuni legate de întrebările care mi-au fost adresate" a declarat preşedintele Senatului. El a negat ipoteza că ar fi intermediat vreodată o întâlnire între Cătălin Voicu şi Maria Schutz. "Niciodată, iar conţinutul discuţiilor este confidenţial" a mai precizat Geoană.
Potrivit unor surse judiciare, Geoană a fost citat în calitat de de martor în cazul Voicu, numele său apărând în stenogramele care au dus la arestarea senatorului. Potrivit acestora, Mircea Geoană ar fi trimis-o la Voicu pe Maria Schutz, vicepreşedintele PSD Dolj, pentru ca acesta să îi "rezolve" un dosar la Tribunalul Bihor, pentru un prejudiciu adus statului.
Schutz a fost audiată joi la DNA, ea declarând la ieşire că nu are nicio legătură de prietenie cu senatorul Cătălin Voicu şi că nu a discutat cu fostul lider PSD situaţia dosarului său.
Numele lui Mircea Geoană a fost vehiculat în dosarul lui Cătălin Voicu în legătură cu intermedierea unei întâlniri între senatorul PSD Cătălin Voicu şi vicepreşedintele PSD Dolj, Maria Schutz.
În 29 aprilie, Mircea Geoană a declarat că nu a intermediat niciodată o chestiune care să fie nelegală şi a calificat SMS-urile invocate de procurori, dintre el şi vicepreşedintele PSD Dolj, Maria Schutz, drept "nişte minciuni".
"Sintetizând cele expuse se constată că inculpatul Cătălin Voicu, în schimbul unor foloase patrimoniale şi nepatrimoniale, a uzat de influenţa sa pe lângă magistraţi nu numai în dosarele în care învinuiţii Costel Căşuneanu şi Alexandru Mazăre şi inculpatul Marius Locic erau interesaţi, ci şi în alte patru cauze", se arăta în documentele DNA obţinute de MEDIAFAX, unde sunt enumeraţi Marian Oprişan, Maria Schutz, Manuela Mitrea şi Ludovic Orban.
Voicu ar fi intervenit în dosarul vicepreşedintelui PSD Dolj, Maria Schutz, trimisă în judecată tot de DNA, la Tribunalul Bihor. Schutz a fost trimisă în judecată în ianuarie 2008 de către DNA pentru înşelăciune şi bancrută frauduloasă, care au dus la falimentarea Serelor Codlea.
Potrivit Hotnews, Mircea Geoană a intermediat în 2006 o întâlnire între vicepreşedintele PSD Dolj, Maria Schutz, pe atunci cercetată penal, şi Cătalin Voicu, pe numele căruia procurorii DNA au trimis vineri o cerere de arestare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. "Potrivit unor surse de la Curtea Suprema, informatia rezulta chiar din cererea de arestare trimisa la ICCJ în cazul Voicu, fiind vorba de interceptări mai vechi din dosarul Mariei Schutz".
De asemenea, în 24 martie, "Evenimentul Zilei" scria, citând surse politice, că Margareta Costea, soacra lui Mircea Geoană, se află printre cei care au apelat la "serviciile" lui Voicu, în dosarul în legătură cu modul în care aceasta şi-a obţinut titlul de revoluţionar. Conform cotidianului citat, surse din PSD susţineau că, în urma ajutorului, Margareta Costea i-ar fi promis lui Voicu că îl sprijină, pe lângă Mircea Geoană, pentru a ajunge ministru de Interne.
Voicu şi-a construit cavou peste mormintele familiei unui general erou de la Războiul de Independenţă
Senatorul Cătălin Voicu, arestat preventiv pentru fapte de corupţie, a construit, fără avize, în Cimitirul Bellu, un cavou peste mormintele familiei unui general erou de la Războiul de Independenţă de la 1877. „O viaţă dăruită statului român!“, scrie pe cavoul construit de Cătălin Voicu în Cimitirul Bellu. Pentru „sacrificiul” său, el a călcat pe cadavre, distrugând un monument istoric.
„Eroul" Cătălin Voicu (45 de ani) şi-a construit un monument faraonic printre eroi, printre artişti şi printre politicienii care au contribuit la făurirea statului român. Şi el este un erou. A şi scris pe propriul cavou, cu litere de-o şchioapă, că „şi-a dăruit viaţa statului român". Un om important.
Mult mai important decât generalul doctor Ioan Nicolescu Argeşanu, care a primit loc de veci în Cimitirul Bellu pentru fapte de vitejie în Războiul de Independenţă de la 1877. Peste mormintele familiei generalului Nicolescu, generalul Cătălin Voicu a construit cripta familiei sale, cu sprijinul temerarilor membri ai mafiei cimitirelor. Prin lucrările de construcţie, fără niciun aviz, a distrus un monument istoric.
A săpat în groapa altuia În 1886, generalul doctor Ioan Nicolescu Argeşanu, luptător în Războiul de Independenţă, a primit un teren în Cimitirul Bellu cu o suprafaţă de 45 de metri. La moartea soţiei sale, generalul a ridicat un obelisc, iar pe fiecare latură a sa - câte o criptă. Anii au trecut şi fiecare dintre aceste locuri de înmormântare a fost ocupat pe rând de soţie, de general de fiul şi de fiica acestuia. În 1950, Comitetul Provizoriu Bucureşti stabileşte că urmaşilor lui Nicolescu nu li se cuvine o suprafaţă de 45 de metri pătraţi, ci una de doar 19 metri pătraţi. Dar, deşi locul devenise liber în documente, nimeni nu s-a încumetat să umble la morminte timp de 120 de ani. Până în anul 2004, când un alt soi de general, dintr-un alt mileniu, pe nume Voicu Cătălin, îşi găseşte loc de veci taman în spatele monumentului, la cinci centimetri de monumentul lui Nicolescu. Şi au început săpăturile, să se facă loc pentru toţi membrii familiei Voicu. Conform autorizaţiei de construcţie, emisă ilegal în august 2004, senatorul, pe atunci consilier prezidenţial, şi-a făcut pe 12 metri pătraţi „3+3 cripte + 2 camere vizitare". Nu conta că pe acel loc era deja cripta Helenei Nicolescu, născută Paleologu, „sucumbată 1886", şi cea a fiului Horaţiu Nicolescu Argeşanu. Elena Stanciu (50 de ani), ultima moştenitoare a familiei Nicolescu, a făcut imediat plângeri la Administraţia Cimitirelor şi Crematorilor Umane reclamând profanarea mormintelor. Fără ecou.
Cătălin Voicu, „ctitorul“ criptei familiei sale „Au aruncat sicriul la gunoi" „În dreptul fiecărui bust al monumentului Nicolescu există câte o criptă aşezată paralel cu latura obeliscului. Când s-a construit acea criptă din 2004, două sicrie au dispărut. S-au profanat acele morminte, iar martorii care au asistat la săpături atunci mi-au zis că sicriele au fost aruncate la gunoi", spune Elena Stanciu, fiica nepoatei generalului, stabilită de ani buni la Paris. Mihai, un apropiat al familiei, a adunat el însuşi mărturii ale femeilor care aprindeau lumânări chiar la mormântul generalului Nicolescu. „Mi-au spus că au văzut cum groparii care săpau au scos un sicriu metalic, aproape intact, şi că l-au dus de acolo. Înăuntru erau osemintele Helenei, cu tot cu bijuterii", spune Mihai, care este cel desemnat să plătească la zi costul concesiunii locurilor de veci. Elena Stanciu nu ştie doar din auzite care era poziţia precisă a fiecărui cavou. Chiar ea a participat la deshumarea fiicei generalului, pentru a mai fi îngropat un membru al familiei acolo. „ Cripta fetei generalului era în dreptul bustului aşezat paralel cu monumentul. Iar soţia care a fost dezgropată în 2004 era de cealaltă parte a obeliscului", povesteşte Elena Stanciu.
Cu binecuvântarea şefului cimitirelor În 1886, la căpătâiul Helenei Nicolescu, generalul a scris pe piatră: „Ai fostu frumoasă de animă făptură/ Castă blajină virtuasă din natură/ Socia modelu, mamă incomparată/Inspirai amorul Heleno adorată". Pe locul unde ar fi trebuit să se odihnească „adorata Helena", acum este înfipt un burlan de aerisire pentru cripta lui Voicu. Pe vremea în care se presupune că s-au profanat cele două morminte, cimitirul era condus de Radu Dumitru (PSD), coleg de partid cu Voicu. „Nu îmi mai aduc aminte dacă erau acolo oseminte sau nu. Dacă ar fi fost m-ar fi anunţat cei care au supravegheat săpăturile, dar nu-mi amintesc să-mi fi zis cineva ceva". Tatăl senatorului, Dan Voicu (80 de ani), unul dintre titularii concesiunii, nu ştie că pe locul pe care este cripta lui se aflau alte două morminte. „În toţi aceşti ani care au trecut, sunteţi unica persoană care mă întreabă de aşa ceva. Dar cei de la cimitir de ce nu s-au sesizat dacă s-au scos de acolo oseminte?", întreabă tatăl senatorului, un bătrânel cu voce blajină. Edificiul faraonic al senatorului este placat cu marmură roşie şi neagră. Pe cripta grandomană, Voicu a trecut următorul text: „Familia Generalului VOICU CĂTĂLIN. Cu ajutorul lui Dumnezeu, ridicat Noiembrie 2004 de către General Voicu Cătălin şi Tatăl său Voicu Dan".
Cine este generalul Nicolescu Argeşanu Generalul Doctor Ioan Nicolescu Argeşanu avea 36 de ani când a plecat pe frontul din Bulgaria, unde Armata Română ducea lupte crâncene cu otomanii în timpul Războiului de Independenţă din 1877. Este unul dintre generalii care au contribuit la victoria decisivă a românilor şi a ruşilor împotriva armatei turce.
Epitaful „eroului“ Cătălin Voicu „Eroul" Voicu, printre prinţi -Cripta lui Voicu este ridicată pe Aleea „Iulia Hasdeu", în inima cimitirului Şerban Vodă (Bellu), loc care a fost declarat în 2004 monument istoric. -În jurul criptei familiei Voicu se află îngropate mai multe personalităţi importante în istoria şi cultura română. La nici zece metri de „edificiul" senatorului se află mormântul lui Theodor Aman, unul dintre cei mai importanţi pictori ai secolului al XIX-lea şi cel care a întemeiat prima şcoală de arte frumoase de pe teritoriul României. -În spatele criptei lui Voicu se ridică monumentul istoric al familiei Ghica, vechi de 200 de ani. Aici se odihneşte marele Ban Mihalache, fost ministru „Al Afacerilor Dinlăuntru", aşa cum se chema Ministerul de Interne în secolul al XIX-lea. Este ministerul pe care şi l-a dorit şi Voicu înainte de a fi arestat.
Cum „şi-a dăruit" Voicu viaţa statului român Cătălin Voicu s-a remarcat până acum în istoria neamului ca fiind întâiul senator arestat pentru fapte de corupţie. El este acuzat pentru trafic de influenţă în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la legea contabilităţii, în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată. Pe data de 30 martie 2010, când a fost arestat, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie strânseseră deja dosare întregi de probe care îl incriminau. Conform anchetatorilor, Voicu s-a angajat să intervină pe lângă mai mulţi judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru „a rezolva" favorabil dosarele unor oameni de afaceri. Printre aceştia se numără Costel Căşuneanu şi Marius Locic, reţinuţi şi ei pentru fapte de corupţie, dar eliberaţi după trei zile. În acest dosar a mai fost arestat trei zile şi judecătorul Florin Costiniu. Între Costiniu şi Voicu există înregistrări audio din care reies aranjamentele ilegale ale celor doi. La Revoluţie, în calitate de ofiţer de transmisiuni, Cătălin Voicu a fost pus să asigure legăturile radio în cabinetul lui Iliescu. Aşa s-au cunoscut cei doi. După 1990 a fost angajat la Serviciul de Pază şi Protecţie (SPP), iar preşedintele Iliescu l-a avansat în grad de general. De altfel, a fost consilierul prezidenţial al acestuia în perioada 2001-2004. Iliescu l-a numit consilier prezidenţial şi l-a decorat cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Comandor şi cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler.
În 2004, fostul absolvent al Şcolii de ofiţeri de la Sibiu şi-a făcut loc în Camera Deputaţilor pe locurile Partidului Social Democrat. Când şi-a terminat mandatul s-a mutat la Senat. Visul lui Voicu era să ajungă ministru de Interne, însă a pierdut nominalizarea partidului în favoarea lui Gabriel Oprea.
Voicu cere din nou eliberarea Cătălin Voicu s-a remarcat până acum în istoria neamului ca fiind întâiul senator arestat pentru fapte de corupţie. El este acuzat pentru trafic de influenţă în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la legea contabilităţii, în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată. Pe data de 30 martie 2010, când a fost arestat, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie strânseseră deja dosare întregi de probe care îl incriminau. Conform anchetatorilor, Voicu s-a angajat să intervină pe lângă mai mulţi judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru „a rezolva" favorabil dosarele unor oameni de afaceri. Printre aceştia se numără Costel Căşuneanu şi Marius Locic, reţinuţi şi ei pentru fapte de corupţie, dar eliberaţi după trei zile. În acest dosar a mai fost arestat trei zile şi judecătorul Florin Costiniu. Între Costiniu şi Voicu există înregistrări audio din care reies aranjamentele ilegale ale celor doi.
La Revoluţie, în calitate de ofiţer de transmisiuni, Cătălin Voicu a fost pus să asigure legăturile radio în cabinetul lui Iliescu. Aşa s-au cunoscut cei doi. După 1990 a fost angajat la Serviciul de Pază şi Protecţie (SPP), iar preşedintele Iliescu l-a avansat în grad de general. De altfel, a fost consilierul prezidenţial al acestuia în perioada 2001-2004. Iliescu l-a numit consilier prezidenţial şi l-a decorat cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Comandor şi cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler. În 2004, fostul absolvent al Şcolii de ofiţeri de la Sibiu şi-a făcut loc în Camera Deputaţilor pe locurile Partidului Social Democrat. Când şi-a terminat mandatul s-a mutat la Senat. Visul lui Voicu era să ajungă ministru de Interne, însă a pierdut nominalizarea partidului în favoarea lui Gabriel Oprea.
Astăzi se decide eliberarea Completul de 9 judecători ai instanţei supreme au respins eliberarea sub control judiciar a senatorului PSD Cătălin Voicu întrucât parlamentarul a încercat să influenţeze martorii. Judecătorii au subliniat faptul că eliberarea sub control judiciar este o opţiune şi nicidecum un drept al senatorului. În încercarea de a scăpa de gratii, Cătălin Voicu a făcut o cerere de revocare a mandatului de arestare preventivă. Solicitarea va fi luată în discuţie astăzi la instanţa supremă.
Forums
