nadgob wrote ... lamureste-ma pentru ca nu m-ai convins. unde scrie de 36 de ani sau ceva din care sa rezulte ca daca ai peste 36 de ani nu poti fi incadrat ca si cadru militar? ultimul aliniat e completarea ta. nu apare in corpul legii asa ceva.
Este vorba de varsta de 40 ani. Explicatia (logica) este ca nu activezi ca ofiter un civil cu 15 ani inainte de atingerea varstei standard de 55 ani, cand este bagat la pensie pentru limita de varsta, aia 15 ani fiind stagiul minim de cotizare. In mod similar si la subofiteri. Cu observatia ca limita de 55 ani a inceput sa urce, conform Anexei nr. 6 la Legea nr. 263/2010, in ianuarie 2030 ajungand la 60 de ani, iar stagiul minim de cotizare va ajunge la 20 ani, deci varsta maxima de angajare cu perspectiva de pensie in sistem militar va fi tot 40 ani. Oricum, cred ca este de discutat, unul dintre drepturile fundamentale inscrise in Constitutie este si asta, la munca, fiind interzisa discriminarea, printre altele, si dupa varsta. Adica in situatia ca este activat ca si militar si face 12 ani vechime de cotizare, la varsta standard (55 sau cat o fi, dupa anexa mentionata) iese din sistem si merge sa-si completeze "studiile" in campul muncii, in viata civila, ca barbat pana la 65 de ani, ca femeie pana la 63 de ani, conform Anexei nr. 5 la aceeasi lege, dupa care poate iesi la pensie dupa formula pentru civili, unde stagiul complet de cotizare este de 30 ani, si nu 20 ca la militari.
Bine aţi revenit la ... tastatură stimate Boribum. Declaraţia dlui Aurel Moise, mă aduce în situaţia de a cere scuze jandarmilor cu care m-am contrat pe aici. În definitiv, domniile lor nu fac altceva decît să urmărească firul roşu al logicii jandarmereşti, probabil din spirit de castă sau , cum ziceau străbunii noştrii, "tot ţiganu' îşi laudă ciocanu'"! Tot cu această ocazie vreau să aduc mulţumiri jandarmului fumător în post care, cu toate că a fost muşcat de mână (fără dovezi palpabile, pe cuvântul lu' Moise ), a ezitat să-i scoată toţi dinţii tânarului Vlad.
Ceea ce nu inteleg domnii in cauza (cu multe stele pe umar) este ca respectul cetateanului pierdut nu se mai recastiga oricate zile ale portilor deschise s-ar organiza... La fel de bine probabil poate nici nu-i intereseaza, scaunul cald, girofarul de pe masina si obedienta fac pe acesti oameni sa fie chiar increzatori in abilitatile lor manageriale.
mister Klaus, asta nu inseamna ca legea iti interzice sa-l incadrezi dupa 40 de ani. eu zic ca e prost faptul ca-i incadreaza cu un grad conform cu varsta( sper sa nu gresesc, nu am cunostinte aprofundate de resurse umane). normal ar fi sa-i incadreze cu primul grad de subofiter/ofiter in limita varstei corespunzatoare gradului respectiv. daca legea prevedea asta, va dadeam dreptate. parca la politie e ceva de genul asta. doar de asta veneau subofiteri la jro, ii faceau mari ofiteri si dupa aceea sareau iar parleazul la politie. am avut incadrat un "tanar" jandarm de 45 de ani. intr-o zi a prins un baraj la maior Coravu cu Mihai Bravu, care baraj era condus de un maior de aceiasi varsta. s-a intrat in dispozitiv pe la ora 13 iar rezerva s-a constituit pe la ora 21 deci cam 8 ore de stat in picioare ( putin in raport cu alte misiuni). dupa 8 ore, noul meu coleg era sfarsit de oboseala, il dureau toate oasele si toti muschii si-l intreba surprins pe maior "cum rezistati?". o situatie amuzanta pentru mine dar anormala pentru o institutie de genul nostru.
Am avut subofiteri pe la tot felul de cursuri de initiere si la intoarcere ziceau ca au invatat inclusiv tehnici de incatusare, imobilizare si alte alea, desi erau din arma pompieri.
O sa-i intreb daca au invatat si tehnica asta de imobilizare.
Nu ma deranjeaza atat tigara, daca este sau nu in poza si realitate, cat procedeul de imobilizare la o manifestatie nu foarte violenta, ceea ce pentru mine inseamna folosirea excesiva/disproportionala a fortei, ca sa nu zic lipsita de fair-play. Mai ramanea ca un alt jandarm sa-l apuce de... stim noi barbatii ce, ca sa fie tabloul complet. Nu-mi inchipui ce s-ar intampla daca ar fi si la noi confruntari gen Grecia sau Coreea (de Sud, bineinteles)
LINK LA MULTI ANI TUTUROR JANDARMILOR ! LINK 3 APRILIE 2012 – ZIUA JANDARMERIEI ROMÂNE „Cultul trecutului e cea mai de seamă virtute unui popor. Acest trecut e al părinţilor, al moşilor şi strămoşilor noştri şi ni se lasă nouă ca o scumpă moştenire, ca şi cel mai preţios tezaur.” (Petre Gârboviceanu)
Istoria însă, ne convinge de fiecare dată că scrisul, oricât de mult ar umple paginile, tot nu poate cuprinde întregul pe care-l vrea expus. La Zi Aniversară de 3 Aprilie 2012, suntem datori istoriei cu alte peste două decenii de existenţă, transformări şi evoluţie ireversibilă a Jandarmeriei Române. De la reînfiinţare până astăzi, sub culoarea bleu jandarm, am păşit pe drumuri, nu de fiecare dată netezite, am readus opiniei publice imaginea de siguranţă, am demonstrat profesionalism, credibilitate, sensibilitate umană şi am reprezentat partenerul de nădejde în misiunile din afara teritoriului românesc, fie ele de intervenţie în teatrele de operaţii în cadrul acţiunilor de prevenire a conflictelor şi gestionare a situaţiilor de criză, fie de instruire, în care am transmis expertiza şi am demonstrat unitate de acţiune. Încă de la apariţia sa ca armă, Jandarmeria Română a constituit principala instituţie destinată gestionării ordinii publice, în slujba şi mereu aproape de cetăţean. În ofis-ul domnesc privind „slujba Jandarmeriei” în principatul Moldovei, se stipula faptul că Jandarmeria este o putere înfiinţată pentru „a priveghea siguranţa publică, ţinerea bunei orânduieli şi aducerea la împlinire a legilor” şi faptul că „jandarmeria este datoare să dea sprijin ori căreea persoane ar cere ajutorul său într-un moment de primejdie.” Jandarmii au apărut în Principatele Române odată cu renaşterea armatei moderne, după revoluţia lui Tudor Vladimirescu. Domnitorul Grigore Alexandru Ghica i-a organizat ca Armă, înfiinţând primul regiment de jandarmi. Alexandru loan Cuza a inclus acest corp în cadrul armatei permanente şi, astfel, Jandarmeria a devenit o Armă a oştirii române. În timpul lui Carol I, la 1 septembrie 1893, Jandarmeria se constituia ca instituţie a statului, acreditată cu asigurarea securităţii şi ordinii publice, în special în mediul rural, acolo unde trăia şi muncea peste 75% din populaţia ţării. Ca Armă a armatei române, Jandarmeria a fost o prezenţă activă în toate războaiele duse de aceasta, executând în principal poliţia frontului, asigurând ordinea şi securitatea în zona armatelor de operaţii şi înapoia lor. Considerate astăzi necesitate de identitate, cele peste două decenii trecute de la momentul 1989, scormonesc în memoria camarazilor, jandarmi de mare onoare, care după ce şi-au încheiat cu sentimentul datoriei împlinite cariera, au rămas pilonii de sprijin pentru generaţiile ce le-au urmat. Pornind de la conceptul de forţă de poliţie cu statut militar, Armei i se subliniază identitatea de instituţie specializată cu dublu rol în gestionarea problematicii ordinii şi siguranţei publice, apărării şi securităţii naţionale. Situaţia geostrategică a României în anii 90, contextul politico-militar continental şi regional, democraţia, restructurările coloşilor industriali, noua abordare a coexistenţei problematicii sociale cu aplicarea legii au impus măsuri organizatorice, structurale şi de pregătire a forţelor de ordine pentru a fi capabile să contracareze acţiunile ostile îndreptate împotriva ordinii şi siguranţei publice, a instituţiilor statului şi să se angajeze cu tot potenţialul în efortul general de apărare. La 30 ianuarie 1990 Trupele de Securitate se subordonau pentru o scurtă perioadă Ministerului Apărării Naţionale, respectiv până în aprilie, când au primit denumirea de Trupe de Pază şi Ordine şi au trecut din nou în subordinea Ministerului de Interne. În aceste condiţii, Jandarmeria, ca şi structură specializată în asigurarea şi restabilirea ordinii publice reintră, după aproape cincizeci de ani în atenţia autorităţilor, astfel că la 5 iulie 1990, prin Hotărâre a Guvernului, se reînfiinţează Trupele de Jandarmi din Trupele de Pază şi Ordine, care, organizate pe principii militare şi constituite în unităţi militare specializate, apără ordinea publică, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, avutul public şi privat, participând la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor în zonele de responsabilitate. Un moment important în construcţia edificiului României democratice îl reprezintă promulgarea Legii nr. 116 din 18 iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Prin acest act legislativ se poate considera că s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelării Armei noastre şi pe plan mai larg, al stabilizării României pe coordonate statului de drept. Actul normativ defineşte caracteristicile Armei şi-i stabileşte atribuţii în serviciul societăţii, misiuni diferite de cele ale organelor de represiune, cu care a fost asimilată, din regimul totalitar. Aşadar, trupele de jandarmi, având la bază Constituţia şi legile statului de drept, concurează la asigurarea unui climat corespunzător de ordine şi linişte publică în timp de pace, combaterea acţiunilor terorist diversioniste, identificarea, neutralizarea sau capturarea unor astfel de grupuri. În cazuri extreme cooperează cu alte forţe de profil, precum şi cu unităţi ale armatei, în fiecare zonă de responsabilitate. După anul 1989, Jandarmeria Română a parcurs mai multe etape concretizate în acumulări calitative, restructurări normative şi organizatorice care au conferit autoritatea şi credibilitatea în apărarea valorilor fundamentale ale statului de drept. Nevoia de protejare a ordinii şi siguranţei publice contra dezordinii, a reprezentat fundamentul atribuirii legitimităţii Jandarmeriei în exercitarea prerogativului de poliţie a Statului în condiţii de pace. La această nevoie se adaugă gradul de incertitudine şi predictibilitate asupra evoluţiei contextului ordinii şi siguranţei publice şi a celui de securitate la nivel regional şi global, care generează necesitatea de rezervă generală şi forţă armată în stările excepţionale şi la război. Astfel la 29 noiembrie 2004 o nouă lege, Legea nr. 550, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române stabileşte statutul, atribuţiile şi competenţele instituţiei, organizarea şi conducerea, drepturile şi obligaţiile personalului Jandarmeriei Române. Trecând de la militarul în termen la jandarmul profesionist de la preluare la transfer de expertiză, de la membru observator la membru cu drepturi depline, Jandarmeria, în calitatea sa de forţă de poliţie cu statut militar se bucură de o dublă legitimare, din partea statului dar şi a comunităţii, exprimând astfel nevoia socială de ordine şi siguranţă. În această ultimă situaţie statul român trebuie să conserve această capacitate de reacţie, capabilă de a asigura o intervenţie rapidă şi pentru a permite mobilizarea forţelor şi resurselor în vederea intervenţiei în caz de urgenţă. Pericolul pândeşte cu recrudescenţă întreaga Lume, contracararea noilor ameninţări presupune o nouă resolidarizare a statelor lumii în toate domeniile, prin stabilirea unor forme de acţiune conjugată a tuturor naţiunilor care împărtăşesc interese şi valori comune. Noua arhitectură europeană de securitate se prefigurează a fi alcătuită dintr-o reţea de instituţii ce se completează şi se sprijină reciproc prin ONU, OSCE, UE şi NATO. În planul continental al situării Uniunii Europene, asistăm la un proces de consolidare instituţională, concomitent cu elaborarea conceptuală a identităţii sale de securitate şi apărare, ca factor de complementaritate operaţională a Alianţei Nord – Atlantice Participarea până în prezent la numeroase operaţii şi misiuni multinaţionale de menţinere a păcii, asistenţă umanitară sau de observare şi verificare, a făcut dovada că România este capabilă să-şi asume obligaţiile ce decurg din statutul de membru şi să contribuie activ la eforturile şi obiectivele NATO şi UE pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii regionale şi globale. Ca principal aspect cuprins în Tratatul de la Nisa, dezvoltarea capacităţii militare a Uniunii Europene, prin crearea unor structuri militare permanente şi prin încorporarea în cadrul Uniunii, a atribuţiilor de management al crizei, solicită pe deplin justificat prezenţa României printre statele furnizoare de forţe cu statut militar pregătite să îndeplinească misiuni în domeniul ordinii publice, flexibile, bine articulate şi interoperabile, compatibile acţional cu celelalte structuri similare din Uniunea Europeană, respectiv Jandarmeria Română. Instrument al politicii statale de ordine publică şi parte a forţelor armate, Jandarmeria Română, la solicitarea ONU, din anul 2002, a participat la acţiunile internaţionale de menţinere a păcii în provincia Kosovo, fiind apreciată de reprezentanţii comunităţii locale şi ai instituţiilor internaţionale. Prima structură specializată a Jandarmeriei Române, care a participat la îndeplinirea de misiuni în afara teritoriului naţional a fost creată în 2001 şi dislocată în martie 2002, în Kosovo. Contingentele de jandarmi români au dus la îndeplinire misiuni de menţinere a păcii în Kosovo, în perioada 2002-2011. Începând din data de 9 decembrie 2008 responsabilităţile UNMIK (United Nation Mission in Kosovo) din Kosovo au fost preluate de către oficiali ai noii misiuni conduse de Uniunea Europeană – EULEX. Tot anul 2002, a adus Jandarmeriei Române statutul de membru cu drepturi depline în cadrul Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Europene cu statut militar (F.I.E.P), alături de Franţa, Italia, Spania, Olanda, Portugalia, Argentina, Maroc, Chile şi Turcia, iar în anul 2008 Jandarmeria Română a deţinut preşedinţia Asociaţiei, ocazie cu care a dus la îndeplinire o serie de obiective comune. Asociaţia este şi continuă să reprezinte un mediu emergent şi catalitic pentru doctrine şi bune practici, de altfel, vocea cu care se identifică jandarmeria în plan internaţional, F.I.E.P. promovând modelul forţelor de tip jandarmerie la nivel internaţional. În cadrul lucrărilor Asociaţiei, Franţa a propus crearea unei Forţe de Jandarmerie Europeană, proiect ce a luat fiinţă în anul 2005 prin alăturarea celor cinci instituţii de poliţie cu statut militar din cadrul Uniunii Europene, respectiv Jandarmeria Franceză, Arma Carabinierilor Italieni, Jandarmeria Olandeză, Garda Civilă Spaniolă şi Garda Naţională Republicană Portugheză. Dispunând de cadrul intern necesar, România a solicitat preşedinţiei portugheze în exerciţiu a CIMIN, obţinerea statutului de membru al Forţei de Jandarmerie Europene, fapt concretizat în decembrie 2008, când România a devenit membru cu drepturi depline. Acumulând de-a lungul acestei perioade expertiză, valoare şi compatibilitate acţională, aprecierea autorităţilor internaţionale sub egida cărora a îndeplinit misiuni, Vectorul gestionării ordinii şi siguranţei publice şi-a creat traiectoria având la bază cadrul normativ, resursa fundamentală umană, coeziunea profesională intra şi interinstituţională şi nu în ultimul rând cultura organizaţională dobândită de-a lungul istoriei. În perioada de după 1989, Jandarmeria Română şi-a redobândit istoria, uniforma, imnul, ziua, statutul, cadrul normativ de reglementare a organizării şi funcţionării şi nu în ultimul eroii şi monumentele. Ei, „oamenii de arme”, au fost dintotdeauna în slujba cetăţeanului. Aşadar, adăugând aceste peste două decenii la istoria deja cunoscută se desprinde aprecierea că Arma „oamenilor de arme” are o bogată tradiţie militară şi reprezintă un tezaur de înţelepciune şi voinţă pe care viitorul nu are dreptul să-l refuze, fiecare jandarm având obligaţia să se implice în mod sincer în acţiunea de recuperare a tradiţiei, care este un element fundamental în dăinuirea Jandarmeriei Române. Aflată dintotdeauna în afara sferei politicului şi înţelegând să slujească liniştea şi siguranţa celor mulţi, să asigure în ţară un climat de stabilitate şi de ordine, Jandarmeria acţionează în virtutea vechii sale meniri, slujba cetăţeanului, care a fost mereu argumentul existenţei sale. LINK
De ce șeful Jandarmeriei e mai bun ca Monty Python
Azi se împlinesc patru ani de la sîngerosul atac din 2008. Atunci, în zilele summitului NATO, drepturile noastre au fost suspendate. S-au interzis mitingurile, cetățeni germani au fost opriți la graniță pentru că aveau bannere anti-NATO, s-au sudat gurile de canal și s-au vopsit gardurile vii în verde și mai viu.
Pe 2 aprilie, același an, 46 de tineri găzduiți cu contract de închiriere într-o hală la Timpuri Noi au fost atacați de un dispozitiv de jandarmi mascați. Au spart ușa, au tîrît femeile de păr și au bătut bărbații ca pe șnițele. Motivul invocat de Jandarmerie: cineva îl lovise pe proprietarul halei care afișa în fața camerelor un cot bandajat. Sînt curios dacă există cineva care crede că jandarmii au reținut și bătut 50 de oameni pentru un cot julit. A doua zi, Marius Militaru, purtătorul de cuvînt al Jandarmeriei, declara că „teroriștii” care au ieșit cu fețele tumefiate din secțiile de Poliție s-au autoflagelat. Plîngerile depuse la Parchetul Militar sînt și acum, după 48 de luni, în fază de cercetare.
La Palatul Parlamentului, cu ocazia acestei aniversări rușinoase, trimiși ai Jandarmeriei și ai MAI au purtat o discuție cu 20 de reprezentanți ai societății civile. Nu mă așteptam ca răspunsurile reprezentanților forțelor de ordine? să mă mulțumească, însă nici nu-mi imaginam că toți cei din sală vor rîde la aproape fiecare răspuns al colonelui Aurel Moise (șeful Jandarmeriei) sau al fostului ministru de Interne din 2008, Cristian David.
Credeam că David Cristian, acum un penelist mărunt cu freza nefăcută, dar în 2008 ditai ministrul de Interne, va încerca într-un fel să ne explice măsurile jegoase luate în timpul summitului. Neah! S-a lăudat că țările care au organizat summit-uri în anii următori au luat lecții de la noi. A încercat să minimizeze genocidul de la Timpuri Noi repetînd insistent șablonul „incidente izolate”. A recunoscut însă într-un final că intervenția din 2008 în hală a fost exagerată. Din păcate, dînsul n-a putut să ia măsuri. Principala lui doleanță a fost ca oamenii de la masă să nu creadă că jandarmii primesc ordine de sus, de la partide.
Mi-e frică să-mi imaginez ce este în capul subalternilor domnului Moise dacă dînsul răspunde la întrebări despre picioare-n ficat și pulane-n țeastă cu: „Știți că noi avem și o divizie de jandarmi montani care a făcut x salvări în munții noștri?”. Cum poate avea loc un dialog cu Moise cînd dînsul spune că jandarmului care l-a tîrît de păr pe minorul de la mitingul „Știința nu moare!” i-a fost pusă țigara în gură de presă cu photoshop-ul? Bine, n-a rostit el cuvîntul „photoshop”, vă dați seama. Cum poți să nu rîzi în hohote cînd Aurel Moise afirmă că oamenii care aveau sînge la gură după același miting îi mușcaseră pe jandarmi de mîini? Aceiași jandarmi îmbrăcați în plastic de la troacă la talpă. Cum să mai ai încredere în jandarmi cînd șeful lor spune că subalternii lui nu au ecusoanele cu numele pe uniformă pentru că ecusoanele respective sînt prinse pe vestoanele de iarnă, iar acum este cald? M-am dumirit la finalul întîlnirii, cînd am aflat chiar de la dînsul unde a lucrat înainte de ’89: „La secția 4 de Poliție din București”. De Miliție, domnu’ Moise, să respectăm adevărul istoric!
P.S.: Prin lege, orice descindere a Jandarmeriei este filmată. Imaginile de la descinderea din hala de la Timpuri Noi nu au fost făcute niciodată publice.
Și uitasem… Moise a promis că ziariștii vor avea țarcuri speciale la manifestații ca să nu mai apară cazuri de jurnaliști loviți de jandarmi.
MAI lucrează la o posibilă modificare a reglementării "conducerii la secţie” pentru legitimare
Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) analizează oportunitatea unei posibile modificări a normelor prin care, în prezent, o persoană care participă la un protest ilegal este ridicată şi condusă la secţie pentru legitimare chiar dacă are acte de identitate asupra ei. Declaraţia a fost făcută de un consilier al ministrului de Interne care a participat ieri la o dezbatere organizată de mai multe ONG-uri şi în care au fost analizate posibilele abuzuri ale Jandarmeriei, petrecute atât în ultimele luni cât şi cu ocazia summit-ului NATO de la Bucureşti.Reprezentantul MAI a explicat însă că nu poate da mai multe detalii întrucât analiza la nivelul ministerului nu s-a încheiat.”Nu vă pot spune că va fi eliminată această măsură. În prezent analizăm ce se întâmplă în alte ţări şi vom veni cu o soluţie. Am primit mai multe semnale în legătură cu acest aspect”, a declarat oficialul MAI.La dezbatere a participat, din partea Jandarmeriei Române, şi colonelul Aurel Moise. Acesta a fost întrebat care este motivul pentru care o persoană care participă la un protest ilegal este ridicată şi condusă la secţie pentru legitimare chiar dacă are acte de identitate asupra ei. Moise a răspuns că raţiunea pentru care acest lucru se întâmplă ar fi aceea că, uneori, cei legitimaţi la locul la care au fost opriţi de jandarmi au folosit documente false. Aspectul "conducerii la secţie pentru legitimare”, care în prezent are o bază legală, este criticat de mai mulţi ani de organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului. APADOR-CH, de pildă, a analizat în mai multe ocazii această măsură, calificând-o drept "privare de libertate în mod ilegal” sau "reţinere ilegală”. În prezent, "conducerea la secţie pentru identificare” se poate face indiferent dacă cel vizat de măsură are sau nu asupra sa actele de identitate şi se poate întinde pe durata a 24 de ore.Cu aceeaşi ocazie au fost discutate şi alte aspecte privind în special intervenţiile Jandarmeriei. Unul dintre subiectele de discuţie a fost şi intervenţia în forţă de acum exact patru ani împotriva unor manifestanţi anti-NATO aflaţi la fabrica Flaros din Timpuri Noi în timpul summit-ului NATO de la Bucureşti din 2008. Prezent la dezbatere, ministrul de Interne de la acea vreme, Cristian David, a declarat că intervenţia în forţă împotriva tinerilor "anarhişti” nu a fost oportună.”În opinia mea, intervenţia în forţă în acel moment a fost o eroare”, a spus David. Acesta a declarat că, deşi a realizat acest lucru imediat, nu a putut lua măsuri întrucât a fost începută "o cercetare penală” în legătură cu evenimentele de atunci.
Aşadar, adăugând aceste peste două decenii la istoria deja cunoscută se desprinde aprecierea că Arma „oamenilor de arme” are o bogată tradiţie militară şi reprezintă un tezaur de înţelepciune şi voinţă pe care viitorul nu are dreptul să-l refuze, fiecare jandarm având obligaţia să se implice în mod sincer în acţiunea de recuperare a tradiţiei, care este un element fundamental în dăinuirea Jandarmeriei Române. Aflată dintotdeauna în afara sferei politicului şi înţelegând să slujească liniştea şi siguranţa celor mulţi, să asigure în ţară un climat de stabilitate şi de ordine, Jandarmeria acţionează în virtutea vechii sale meniri, slujba cetăţeanului, care a fost mereu argumentul existenţei sale.
Când nu ma mai lauda nimeni,ma laud singur... .
Nu stiu de ce,dar simt undeva în zona plexului solar o imposibilitate de a lua de bune propozitiile astea de mai sus,cu "în afara sferei politicului","slujba cetateanului",etc.
Treaba e cam ca peste tot la noi : oamenii,luati individual,sunt foarte în regula. Când e vorba de institutiile alcatuite din acei oameni...badabuuum !
Nu este seful Jandarmeriei , nu ca ar conta prea mult tinand cont ca asculta si el de ordine . Nimic nou sub soare tot aia suntem chiar daca a mei trecut un an in acelasi climat de nesiguranta a zilei de maine tot la lopata fie ca este zapada sau nisip ... Tot cu scutul in fata fie ca luam pietre sau primim injuraturi ( fara rost) . Tot cei care deranjam dar suntem chemati cand arde . Este ziua noastra dar e o zi ca oricare alta ... La multi ani tutror ..
Forums
), a ezitat să-i scoată toţi dinţii tânarului Vlad.
