Admiterea in acest gen de institutii este de tot rasul. Nu ca ar fi fost penetrate de vrajmas, ceea ce sigur se intampla in conditiile date, dar acestea sunt penetrate, traditional deja, de persoane care nu au ce cauta in domeniu..
Buna ziua, pentru toti cei interesati de cartea si proiectul de legi ale dl. Dumitru Prichici, va pot informa ca domnia sa, intr-o discutie avuta cu dansul, m-a rugat sa va transmit ca el nu acceseaza net-ul foarte mult, isi cere scuze, dar ca puteti lasa aici, pe acest topic, intrebarile, sugestiile, etc., d-voastra, iar eu le voi prezenta domniei sale, urmand ca in scurt timp sa apara si raspunsurile la intrebarile, etc., d-voastra. Va multumesc ! Radu D.
O alta problema este strategia de "lupta" aleasa de servicii..Eu consider ca este cam aceeasi cu a Securitatii, adica indreptata cu predilectie catre controlul societatii. Dar ce m-a uimit cel mai mult a fost urmatorul fenomen: a inceput o vanatoare de romani ...In conditiile in care politicul a inceput sa ne concesioneze gratuit si pamantul de sub picioare, este evident ca oamenii nu mai au incredere in sistemul de siguranta si incearca sa se organizeze, sa activeze, sa actioneze ...Ei bine, mare mi-a fost surriza sa constat ca cele mai belicoase forme de organizare intalnite, care de obicei afiseaza idei neconforme cu legislatia in vigoare, sunt create de agenti ai diferitelor servicii..Au ales sa vaneze romani cu acest tip de potential , din cei gata sa faca ceva pentru neamul lor..Le-as spune eu "plase de tantari".. Acest tip de control l-am intalnit si in cazul organizatiilor de revolutionari, acum cumintite si subordonate politicului, in speta Presedentiei, organizatiilor pentru drepturi ale omului, ONG-ri, etc. Un fel de : "nimeni nu misca".. Eu, ca simplu roman, ma intreb: am supravietuit sute de ani fara calusul vreunui serviciu secret, nu inteleg de ce nu mai putem fi ceea ce am fost? Personal, consider ca aceasta aduce , mai de graba, a politica de ocupatie straina si nu o tactica prost aplicata
Bun....vad ca celalat post al meu in cadrul topicului l-ati sters, desi nu spuneam altceva decat adevarul. Nu conteaza. Eu va propun sa discutam asupra acelor calitati dobandite de persoana/persoanele care ar trebui sa discute cu profesionalism despre legislatia in domeniul securitatii nationale. Adica, ce pregatire/experienta poate fi considerata relevanta, precum si care sunt limitele constitutionale ale demersului. Totodata, in postul sters, propuneam persoanelor cu pregatire juridica interesate de acest forum, sa realizeze un studiu de drept comparat al legislatiei in domeniul securitatii nationale, avand ca referinta obiective de securitate comune - adica tarile membre UE si NATO, cu particularitatile ce diferentiaza bazele dreptului anglo-saxon de cel roman, precum si cu particularitatile care diferentiaza o tara ca Romania de un membru G 8.
Domnule T. Catalin, de unde pana unde atata exclusivism in abordarea acestui domeniu ? Eu zic ca drept este ca orice roman,traitor in aceasta tara, sa-si dea cu parerea, iar daca parerea sa nu corespunde, nu este luata in seama. Aici nu scriem teze de doctorat.
UE si NATO nu sunt singurele organizatii ce trebuiesc luate in seama, ca etalon, in emanarea unei legislatii sigure in domeniu.. Mai sunt si cele oculte sau mai putin oculte, dar cu un impact teribil asupra statului roman: francmasonerioa, iezuitii, Marele Orient, etc. Pai acestia sunt mai bine reprezentati la ora aceasta, in statul roman, decat cetateanul roman.
Pai daca recitesc postul meu, nu am facut referire la nici un fel de exclusivism. Dreptul la o parere este de necontestat pentru absolut orice cetatean, insa eu, personal (este tot o parere la fel de libera si contestabila ca a oricui) consider ca taria argumentelor aduse in sustinerea unei opinii depind de o anumita competenta pe care persoane care le emite o poseda. De exemplu, daca stim cu totii cate ceva despre apendicita, asta nu ne face chirurgi (comparatia este deplasata dar relevanta). In ceea ce priveste legislatia despre care vorbeam, cam toate statele lumii care se declara democrate, au o problema in a gasi modalitatea de protejare a intereselor nationale fara a aduce prejudicii majore drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor. Asta este motivul pentru care eu personal as lua ca punct de referinta tarile UE si NATO, probabil in contrapartida cu restul, si numai din punct de vedere al modalitatii prin care au transpus necesitatile de securitate nationala in articole de lege.
Referitor la organizatiile oculte la care faceti referire, pe mine personal ma depaseste subiectul, din punct de vedere al informatiilor reale pe care le posed in domeniu, insa chiar nu inteleg de ce ar trebui sa ma intereseze masoneria ca organizatie/organizatii atunci cand vorbesc despre legislatia unui stat. As vrea sa stiti ca nu ma dau si nici nu sunt expert in domeniu, sunt doar interesat, de aceea nu doresc sa creez polemici personale cu posturile mele, insa nu ma pot abtine sa afirm ca oameni din categoria d-lui. Prichici chiar nu ar trebui luati in seama cand emana judecati de valoare despre securitatea nationala in secolul 21, ci eventual despre Securitate - DSS, si asta inainte de 89.
"punct de referinta tarile UE si NATO" Da, este firesc , insa nu sa copiem sau sa compilam , fara a ne uita in ograda noastra, unde factorii de risc sunt diferiti de cei ai tarilor tarditional NATO si UE. Adica pt o legislatie buna trebuie sa fi bagat pana peste cap in problemele serviciilor, armatei, politiei, etc. Ar trebui sa va intereseze megaoganizatiile sus-pomenite...pentru ca au o politica proprie in cadrul UE, NATO si nu numai. De exemplu daca doresti sa interzici avortul in Romania, descoperi ca foarte multi "baietasi" ai acestor organizatii se pun de-a curmezisul. La fel daca nu mai doresti sa concesionezi pamant fara aprobarea Parlamentului Romaniei sau daca nu mai doresti sa tai paduri, etc...
Mai descoperi, dar numai daca esti destul de umblat, ca aceleasi tip de megaorganizatii au un regim diferit pentru alte tari...Un factor ar fi reprezentarea. Se pare ca romanii stau prost cu reprezentarea la varf si , chiar daca o buna parte din politicienii romani au intrat sub umbrela lor, si nu de azi de ieri, inca exista o politica dezavantajoasa pentru noi..Cu alte cuvinte, viitorul Romaniei nu depinde exclusiv de performantele noastre in cadrul UE si NATO...
Legile privind serviciile de informaţii vor fi elaborate la Cotroceni.
Legile siguranţei naţionale vor fi din nou periate şi rescrise de Cotroceni, după ce au zăcut timp de doi ani la Parlament. Astfel, acestea ar urma să fie scrise conform dorinţelor preşedintelui statului şi mai ales a serviciilor secrete, care au contestat forma elaborată de guvernul Tăriceanu.
Este vorba despre Legea privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi securitate, Statutul ofiţerilor de informaţii şi legile de organizare şi funcţionare ale SRI şi SIE, care au reprezentat un motiv de dispută între liberali şi Traian Băsescu, scrie Cotidianul.
Legile au fost iniţial elaborate de consilierii preşedintelui, astfel încât ofiţerul de informaţii ar fi primit puteri sporite, putând inclusiv să efectueze anchete premergătoare urmăririi penale. PNL s-a opus adoptării legilor în această formă şi guvernul Tăriceanu a adoptat alte texte de lege, prin care, dimpotrivă, erau limitate drepturile şi atribuţiile ofiţerului de informaţii şi, în plus, se preciza explicit că este interzisă folosirea de către servicii a ofiţerilor acoperiţi în Parlament, Guvern, sindicate şi în presă.
Acum SRI a profitat de scandalul de spionaj al angajatului MAPN pentru a cere comisiei parlamentare de resort să facă demersurile necesare pentru deblocarea pachetului legislativ pentru siguranţa naţională.
SRI consideră că au apărut noi ameninţări la adresa siguranţei naţionale, ofiţerul de informaţii are nevoie de o lege care să îl ajute să îşi desfăşoare activitatea.
Ca urmare, pachetul de legi va reveni la Cotroceni, unde va fi reanalizat de o comisie de specialişti, împreună cu o comisie de parlamentari. După ce va fi elaborată o nouă formă a celor patru legi, se intenţionează adoptarea acestora prin asumarea răspunderii de către Guvern, pentru a fi evitată o nouă blocare în Parlament.
STRUCTURILE INFORMATIV-OPERATIVE DIN ROMANIA DUPA DECEMBRIE 1989 NU AU FUNCTIONAT CORESPUNZATOR CERINTELOR INSTAURARII UNEI DEMOCRATII REALE , AFECTAND DIN PUNCT DE VEDERE POLITIC , ECONOMIC SI SOCIAL INTREAGA SOCIETATE , NEINCADRANDU-SE IN ZONA GEOPOLITICA IN CARE NE AFLAM ! PENTRU ACESTE MOTIVE OFER SPRE DEZBATEREA PUBLICA PROPUNERILE "LEGILE SIGURANTEI NATIONALE A ROMANIEI" SI DE ORGANIZARE A "DIRECTIEI GENERALE A SERVICIILOR DE INFORMATII"
Pentru cei care doresc sa cunoasca importanta acestor legi , sper sa fie suficiente explicatiile prezentate cu ocazia seminarului cu participare internationala "ROMANIA MEMBRU AL ALIANTEI NORD-ATLANTICE". Denumirile reale a institutiilor prevazute in textul legii si anexa 2 vor fi conforme cu realitatea la data intrarii in dezbaterea comisiilor parlamentare. Legea este perfectibila in perioada de trecere de la societatea si economia de piata socialista , pana la desavarsirea societatii si economiei de piata capitalista moderna
STRUCTURILE INFORMATIV-OPERATIVE DIN ROMANIA DUPA DECEMBRIE 1989 NU AU FUNCTIONAT CORESPUNZATOR
Ce sa-ti spun,or fi functionat înainte de decembrie '89 !!! Daca functionau,decembrie '89 ar fi fost la fel ca mai '73 sau ianuarie '80 (adica liniste,pentru majoritatea populatiei).
Securitatea a avut oameni bine pregatiti si chiar profesionisti,sunt convins de asta. Dar "la cap" s-a dovedit a fi o chestie tipic româneasca : o combinatie de putreziciune,incompetenta si tradare,asezonate cu mult pupincurism si lasitate.
Acum ceva timp povesteam despre una din solictitarile militarilor in retragere si rezerva iesiti pe strazi de ziua armatei adica senatorul de drept al armatei.Cred ca este vorba de o confuzie intre notiunea de senator de drept al armatei si ombudsmanul militar.Discutand tematica acum ceva vreme cu niste cunostinte mi-am dat seama ca stimabilii nu stiua exact ce este acesta instituie.Drept urmare cateva randuri despre avocatul general al fortelor militare sau ombudsmanul militar:
Ce este Ombudsmanul militar? În acest document Ombudsmanul militar (OM) este un mecanism independent de structura militară de comandă, care exercită funcţii de control asupra sectorului de securitate şi contribuie la respectarea principiilor şi practicilor bunei guvernări în acest sector. OM se ocupă de plângeri cu privire la comportamente incorecte şi abuzive în cadrul instituţiei militare şi la neajunsuri ale procedurilor militare şi formulează recomandări pentru acţiuni corective. OM nu contribuie la elaborarea politicii de apărare şi la luarea de decizii privind probleme operaţionale. Deşi scopul imediat al OM este să repare nedreptăţile şi să încurajeze comportamentul corect în cadrul sectorului de securitate, instituţia are un rol mult mai amplu, şi anume să crească eficienţa şi eficacitatea acestui sector, care trebuie să devină răspunzător în faţa electoratului şi să răspundă aşteptărilor acestuia. De ce este importantă această instituţie? OM contribuie la . exercitarea controlului democratic asupra sectorului de apărare . respectarea principiului supremaţiei legii în cadrul forţelor armate . promovarea transparenţei şi răspunderii în structurile de apărare . concentrarea atenţiei pe problemele apărute în practica militară care necesită acţiuni corective . creşterea eficienţei şi eficacităţii sectorului de apărare . întărirea încrederii publicului şi a personalului din sectorul de apărare în instituţia militară. Cum se poate valorifica integral potenţialul instituţiei? Pentru ca instituţia OM să îşi pună complet în valoare potenţialul trebuie îndeplinite trei cerinţe esenţiale: independenţa operaţională, autoritatea politică şi existenţa unei infrastructuri materiale/intelectuale adecvate. Ideal ar fi ca instituţia OM: . să fie legal definită în Constituţie sau un act al legislativului . să aibă capacitate proprie de investigare sau să fie autorizată să iniţieze, fără nici o oprelişte, investigaţii pe probleme care privesc persoanele sau, după caz, pe probleme de natură sistemică . să aibă acces la informaţiile necesare pentru a întreprinde o investigaţie . să poată funcţiona în condiţii de confidenţialitate absolută . să poată publica rapoarte destinate parlamentului sau publicului larg . să aibă împuternicirea de a formula recomandări care să fie prezentate conducerii civile şi militare şi care necesită răspunsuri oficiale şi publice . să aibă sediu propriu, separat de cel al Statului Major General. Personalul oficiului OM are o importanţă decisivă. Cel mai bine este ca personalul să fie format din civili având o pregătire care să le permită să facă cercetări, să formuleze avize legale şi să stabilească o politică vis-a-vis de media independent de celelalte instituţii ale statului. Pentru a evita problemele legate de accesul la informaţiile clasificate, angajaţii trebuie să aibă certificat de securitate la cel mai ridicat nivel. Cum funcţionează mecanismele de control în Germania şi Canada? Ombudsmanul german, numit Wehrbeauftrager des Bundestages (WB), adică Comisarul parlamentar pentru forţele armate, şi Ombudsmanul militar canadian sunt printre cele mai bine structurate mecanisme de control militar, fiind deseori luate drept model de alte ţări. Exemple în acest sens sunt Ombudsmanul militar din Irlanda şi Ombudsmanul forţelor armate din Republica Cehă. Instituţia WB a fost creată în 1959, după ce s-a luat decizia de a reconstitui forţele armate germane, după modelul instituţiei similare din Suedia – Militieombudman – prima structură de acest fel, creată în 1915. Instituţia Ombudsmanului militar canadian a fost creată în 1998, ca urmare a anchetei în afacerea Somalia. Fiecare din aceste instituţii are aproximativ 50 de angajaţi. WB din Germania a primit 6154 plîngeri în 2004, raportat la cei 260 000 membri ai Bundeswehr (forţele armate germane). În aceeaşi perioadă, OM canadian a primit 2274 plângeri, raportat la 60 000 membri ai forţelor armate canadiene (FC) şi la cei 20 000 civili care lucrează în Ministerul canadian al Apărării Naţionale (MAN). Bugetul anual al WB german era de aproximativ 3 370 000 euro. Bugetul OM canadian pe anul fiscal 2003-2004 a fost la un nivel comparabil, de 5 milioane de dolari canadieni. Tabelul 1 ilustrează principalele trăsături ale celor două instituţii. Alte sisteme În afară de mecanismele independente de control militar din Canada şi Germania mai există două tipuri mari de sisteme: mecanismele integrate de control militar, adică mecanisme care fac parte din ierarhia militară, şi mecanisme de control civil, cum ar fi Ombudsmanul prlamentar şi Ombudsmanul pentru drepturile omului, ale căror mandate se referă, între altele, şi la aspecte militare şi de securitate. Fiecare din aceste sisteme are puncte forte şi puncte slabe. Conducerea militară şi executivul sunt mai favorabile mecanismului integrat de control militar, pentru că s-a constatat că este mai receptiv la probleme de comandă şi control şi răspunde mai bine necesităţii de a proteja eficienţa operaţională a instituţiei militare. Inspectorul general, cum este adesea numit acest mecanism, este de obicei implicat în chestiuni operaţionale, iar beneficiarul este invariabil un membru activ al forţelor armate. Principalul neajuns al acestui sistem este că instituţia militară îşi exercită funcţia de control asupra ei însăşi. Aceasta poate da naştere la conflicte de interese şi poate submina încrederea în recomandările organului care exercită controlul. Sistemul tinde să se generalizeze în egală măsură în ţările democratice şi în cele în curs de democratizare.
Sistemele în care funcţia de control militar este parte a mecanismului de control civil au avantajul de a preveni orice diferenţiere nejustificată între drepturile militarilor şi cele ale populaţiei în general. De asemenea, concentrarea funcţiei Ombudsmanului într-o singură instituţie înseamnă costuri mai reduse în comparaţie cu cele necesare menţinerii mai multor oficii specializate. Pe de altă parte, este posibil ca mecanismul de control civil să nu aibă pregătirea necesară pentru a aborda chestiuni legate de sectorul de apărare şi să nu sesizeze problemele specifice cu care sunt confruntaţi militarii. Sisteme de acest fel funcţionează în Ucraina, Portugalia, Lituania şi Suedia. Mecanismul independent de control militar are avantajul de a se putea concentra pe chestiuni militare şi de a fi aproape de cei pe care este mandatat să îi controleze. Faptul că rapoartele sale sunt publice întăreşte capacitatea de control a parlamentului şi asigură o mai mare transparenţă şi răspundere a instituţiei militare. Chiar dacă uneori este privit cu rezervă de conducerea militară şi de administraţia civilă a sectorului de securitate, acest mecanism poate, cu condiţia de a fi cu adevărat independent, imparţial, corect şi eficient prin recomandările sale, să se bucure de încredere şi sprijin. Sistemele descrise mai sus nu trebuie confundate cu instituţia avocatului poporului care acordă asistenţă unui client în alegerea şi urmarea unor căi anume de rezolvare a problemelor. Mecanisme de acest fel au proliferat în ultimii ani în sectorul corporativ şi educaţional, precum şi în organizaţiile sociale. Acest sistem nu este tipic pentru sectorul de apărare. O remarcă finală privind diferitele sisteme existente: controlul pe scară redusă sau absenţa controlului şi a răspunderii instituţiei militare sunt caracteristice pentru statele autoritare sau destrămate. Întrebări deschise . Una din întrebările care se pun în domeniul securităţii şi care capătă importanţă tot mai mare, având în vedere că toţi actorii din domeniul securităţii trebuie să poată acţiona în consens, este dacă nu ar fi mai bine ca OM să devină un ombudsman care să supervizeze toţi actorii din sectorul de securitate. În orice caz, este limpede că e necesară întărirea controlului asupra actorilor din sectorul de securitate care nu aparţin forţelor armate. În aceste cazuri funcţia de control tinde să fie chiar mai puţin dezvoltată decât în sectorul de apărare. . Se întâmplă din ce în ce mai des ca forţele militare actorii din sectorul de securitate să fie angajaţi în teatre de operaţiuni situate cu mult în afara frontierelor naţionale ale ţării şi a zonelor tradiţionale de desfăşurare. Această tendinţă are implicaţii importante pentru funcţia de control. . Numărul ţărilor în care există OM este redus, dar în creştere. Aceste ţări ar trebui să examineze posibilitatea organizării de reuniuni multilaterale cu scopul de a face schimb de experienţă pe probleme de interes comun şi de a stimula interesul faţă de această instituţie. . Există un număr extrem de mare de instituţii regionale şi internaţionale care au răspunderi directe sau indirecte în domeniul controlului. Aceste instituţii ar trebui încurajate să examineze abordări regionale şi generale ale controlului, inclusiv posibilitatea de a elabora un cod de conduită pentru funcţia de control. Subiecte legate de Ombudsman . drepturile omului şi forţele armate . sindicatele şi forţele armate . justiţia militară . drepturile minorităţilor şi forţele armate . relaţia între comisiile parlamentare şi ministerul apărării . instituţia militară şi societatea . controlul civil asupra sectorului de securitate . modele de organizare pentru relaţia între ministerul apărării şi statul major general Informaţii suplimentare Born, H., Fluri, P., Johnsson, A. (ed.) Parliamentary Oversight of the Security Sector: Principles, Mechanisms and Practices, Handbook for Parliamentarians (Controlul parlamentar asupra sectorului de securitate: Principii, mecanisme şi practici, Manual pentru parlamentari) nr. 5 IPU/DCAF: Geneva, 7 2003, pp.90-93. Gleumes, Karl. The Parliamentary Commissioner for the Armed Forces. His Role in Exercising Parliamentary Control over the Federal Armed Forces and Processing Petitions From Service Personnel (Comisarul parlamentar pentru forţele armate. Rolul acestuia în exercitarea controlului parlamentar asupra forţelor armate federale şi rezolvarea petiţiilor personalului militar). Berlin, Bundestagul german, 2001. Marin, Andre. The Way Forward – Action Plan for The Office of the Ombudsman. Report to the Minister of National Defence of Canada (Perspective – Plan de acţiune pentru Biroul Ombudsmanului. Raport către ministrul Apărării naţionale al Canadei). Ottawa, 1999. Alte informaţii International Ombudsman Institute (IOI): LINK Association des Ombudsmans et Médiateurs de la Francophonie (AOMF): LINK The Ombudsman Association (TOA): LINK Ombudsmanul militar pe web Australia : LINK Canada : LINK Germania : LINK Israel : LINK Olanda : www. mindef.nl/ministerie/igk/english/index.html
Documentatie din această serie pot fi consultate la LINK Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forţelor Armate (DCAF)
P.S. Postul de mai sus are doar un rol didactic-consultativ fara alte pretentii.
Forums
