@truepride - chiar asa, in obiectivele avute in vedere pentru 2017, dar si in perspectiva pana in 2020, au fost enumerate cateva, probabil mai semnificative, dar despre corvete nu s-a spus nimic. Bag de seama ca urmeaza sa fie anulata afacerea... Si iar se spune ca va fi incurajata industria de aparare sa produca pentru nevoile armatei Romaniei. Cum? Ca esti obligat sa cumperi prin licitatie si cu participare internationala (oricat de restransa ar fi achizitia respectiva).
@Klaus - eu am inteles ca aceste nave ar fi modulare, Damen putand asambla si pune la dispozitie o nava inca pe la sfarsitul lui 2017. Avand in vedere faptul ca nici nu se mentioneaza aceste prioritati, ceea ce inseamna nici macar o minima inclinatie spre actele premergatoare receptiei unui astfel de echipament tind sa cred ca acest lucru ar insemna punerea capacului la sicriu pe acest proiect. Cum mintea mea nu mai poate sa vada nimic bun de ceva anisori incoace, tind sa cred un plan diabolic dar financiar-fiscal absolut viabil si corect: Draga armata, iti dau 2% din pib dar orice investitie iti trece prin cap ti-o retez inca de la bun inceput. Asadar la sfarsitul exercitiului financiar 2017 bugetul Mapn va fi numai bun de trecut contabiliceste pe anul viitor. Uite cum dai 2% fara sa dai 2%.
Cum mintea mea nu mai poate sa vada nimic bun de ceva anisori incoace, tind sa cred un plan diabolic dar financiar-fiscal absolut viabil si corect: Draga armata, iti dau 2% din pib dar orice investitie iti trece prin cap ti-o retez inca de la bun inceput. Asadar la sfarsitul exercitiului financiar 2017 bugetul Mapn va fi numai bun de trecut contabiliceste pe anul viitor. Uite cum dai 2% fara sa dai 2%.
Mda, make sense. Şi rezonează perfect cu mai vechile ziceri şi fapte ale lui Musio Tăriceanu, ca să dau doar un exemplu: (în 2007 parcă) "Intre oameni si tancuri voi alege mereu oamenii" şi s-a şters la cur cu programul de înzestrare multianual cu blindate al armăţii, banii mergând la duduială. Acum, în noiembrie 2016, acelaşi Tăriceanu a declarat la RTV după şedinţa în care a blocat proiectul că şantierul naval de la Galaţi are capital olandez, nu românesc, şi nu înţelege de ce corvetele nu sunt făcute de români, asta deşi pe şantierul de la Galaţi lucrează români, iar în România nu există un constructor de nave cu capital autohton. Pe individ vi l-am mai semnalat şi io pe-aci când, în dispreţul UE, l-a invitat cu dă la iel putere pe Narâşkin (actualul şef al Societăţii Vegetarienilor din Rusia) la Bucureşti, să-i viziteze Senatu'. Vremurile când, cu de la el putere, patriotu' retrăgea trupele româneşti din Iraq le mai ţine minte careva?
România se află într-o regiune marcată de activarea și posibila recrudescență a unor amenințări ce țin nu numai de conflictele rămase înghețate după încheierea Războiului rece, dar mai ales de evidenta deteriorare a relațiilor dintre NATO și Federația Rusă. Pentru spațiul estic al NATO, Federația Rusă se constituie în principala și cea mai directă amenințare. Această situație, coroborată cu tendințele de acutizare a disputelor directe dintre principalii actori geostrategici în spații comune, impredictibilitatea politicii noii administrații americane cu privire la Europa și relațiile cu Rusia, cu recrudescența terorismului pe continentul nostru și agravarea efectelor generate de numărul în creștere al refugiaților din zonele de conflict, creează riscuri și amenințări la adresa securității și apărării naționale, cărora va trebui să li se facă față pe termen mediu și lung. Pornind de la paradigma potrivit căreia nicio țară din lume, oricât de puternică și de dezvoltată ar fi, nu poate menține, pe timp de pace, forțele armate la nivelul de efective și dotare necesare gestionării unei situații de conflict armat, credem că trebuie analizate toate opțiunile pentru asigurarea securității și apărării României. Deși apartenența la NATO și UE constituie o garanție serioasă privind securitatea României, apreciem că este timpul pentru o reevaluare și reconsiderare a apărării teritoriale și a rolului jucat de forțele proprii, active și, în perspectivă, cele de rezervă, în ecuația apărării naționale. O opțiune care trebuie avută în vedere, fără nicio îndoială, este organizarea unei apărări teritoriale funcționale, robuste și adaptabile la specificul local și la diferitele situații a căror gestionare impune instituirea stărilor excepționale. Apărarea teritorială, insuficient dezvoltată conceptual și reglementată prin legislația în vigoare, trebuie, în opinia noastră, privită ca fiind o componentă a apărarii naționale, organizată pe principiul teritorialității, la care participă structuri aparținând atât forțelor naționale de rezervă, cât și forțelor destinate apărării așa cum sunt definite de Legea apărării naționale a României nr. 45/1994 cu modificările și completările ulterioare, în măsură să îndeplinească o gamă largă de misiuni, atât pe timp de pace, cât și pe timpul stărilor excepționale, respectiv starea de urgență, de asediu, de mobilizare sau de război. Totodată, nu trebuie nicidecum omise misiunile specifice războiului hibrid, a celui informațional și psihologic, a operațiilor anti și contrateroriste. Ne punem astfel, în mod firesc, următoarele întrebări: l cum poate fi definită apărarea teritorială? l care este rolul apărării teritoriale? l ce structuri de forțe pot îndeplini misiuni în cadrul apărării teritoriale? l care sunt misiunile apărării teritoriale? l cum vor fi asigurate și cum vor fi înzestrate efectivele destinate apărării teritoriale? l ce modificări trebuie să se petreacă în plan legislativ și organizatoric pentru ca apărarea teritorială să devină operațională? Evident că nu ne-am propus să găsim, în cele câteva rânduri care urmează, răspunsul complet la aceste întrebări, dar vom încerca să abordăm problematica în discuție, mulțumind Observatorului militar pentru oportunitatea publicării acestor gânduri, în fapt a unei preocupări pe care o are ca obiectiv prioritar Asociația Ofițerilor în Rezervă din România. Apărarea teritorială poate fi definită ca fiind componenta organică și funcțională a apărării naționale, care completează și consolidează acțiunea forțelor active naționale și ale NATO/partenerilor strategici pe întreg teritoriul României. Rolul apărării teritoriale este acela de a susține și potența acțiunile forțelor active destinate apărării și prin forțe, mijloace, forme și procedee specifice să realizeze autoapărarea locală, sprijinul și asigurarea de luptă multidimensională în zonele de responsabilitate, precum și intervenția pentru prevenirea și înlăturarea efectelor dezastrelor naturale. Sunt nenumărate exemplele din istoria modernă și contemporană a României pentru a susține afirmația că la apărarea țării, în afară de armata permanentă formată din militari în activitate sau de profesie, au participat în toate situațiile și alte componente constituite din cetățeni cu alte ocupații curente, dar care își îndeplineau obligațiile militare în timp de criză, fiind pregătiți pentru aceasta din timp de pace. Fie că s-au numit dorobanți, călărași, grăniceri, gardă civică, gărzi patriotice, gărzi naționale, trupe teritoriale, este evident că formele de îndeplinire a serviciului militar de către cetățeni au fost dezvoltate în timp și adaptate condițiilor vremii. Revenind la situația actuală, întrucât am făcut anterior referire la forțele naționale de rezervă, credem că este necesară o delimitare conceptuală între această sintagmă și apărarea teritorială. Dacă apărarea teritorială trebuie privită ca o formă subsecventă a apărării naționale, forțele naționale de rezervă reprezintă componenta sistemului național de apărare, încadrată majoritar cu efective provenite din rezervă și rezerva voluntară, constituită la un nivel minim pe timp de pace, în măsură să fie operaționalizată complet, într-un termen rezonabil, în cazul instituirii unei stări excepționale. În opinia noastră, la apărarea teritorială definită anterior, pot participa structuri aparținând: lMinisterului Apărării Naționale – centrele militare și structurile teritoriale de logistică etc.; lMinisterului Afacerilor Interne – Inspectoratele județene de jandarmi și unitățile operative ale acestora, Inspectoratele pentru Situații de Urgență, Inspectoratele Județene de Poliție, Poliția de Frontieră, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale; lAdministrației publice locale – Poliția locală; lServiciului Român de Informații – structurile teritoriale; lForțelor Naționale de Rezervă. Enumerarea poate continua, incluzând și structuri care vor fi înființate în situații de criză sau cum ar fi formațiunile de Cruce Roșie, dar identificarea și implicarea acestora fac obiectul organizării efective a apărării teritoriale. În momentul de față, Legea apărării naționale a României nr. 45/1994 prevede înființarea, la război, a funcției de comandant militar al județului și al municipiului București. Aceasta poate constitui o soluție pentru conducerea, pe plan local, a apărării teritoriale, dar nu poate fi pusă în aplicare decât la declararea stării de război, ceea ce limitează drastic gama misiunilor îndeplinite. Din analiza structurilor care pot participa la apărarea teritorială rezultă misiunile specifice, deoarece majoritatea acestora sunt existente deja și reglementate prin legislația în vigoare. Asupra acestora nu intenționăm să ne oprim. Excepție fac forțele naționale de rezervă care în acest moment nu există, dar a căror existență este, credem noi, reclamată de situația actuală. Pot fi identificate câteva misiuni definitorii pentru forțele destinate apărării teritoriale, astfel: l Susținerea acțiunilor militare desfășurate pe teritoriul național de către forțele destinate apărării naționale și a celei colective, în special pe direcțiile cele mai amenințate. lSecurizarea frontierelor pe timpul ducerii acțiunilor militare pentru apărarea teritoriului național prin extinderea activităților desfășurate de poliția de frontieră și susținerea acesteia cu forțe de rezervă. Asigurarea acțiunilor militare ale structurilor operativeprin preluarea unora dintre misiunile privind asigurarea acțiunilor, protecția forțelor și a infrastructurii critice de către unitățile angajate în apărarea teritorială. lConsolidarea dispozitivului operativ (de luptă) al forțelor armate și sprijinirea acțiunilor acestora prin pregătirea pentru apărare și organizarea apărării unor obiective. lRegenerarea structurilor aparținând forțelor armate, atât prin furnizarea unor efective instruite care să înlocuiască pierderile suferite pe timpul ducerii acțiunilor militare, cât și prin înlocuirea unor structuri care și-au pierdut temporar sau definitiv capacitatea de luptă pe timpul participării la operația de apărare a țării. lPrevenirea și lichidarea efectelor generate de situațiile de urgență civilăprin acțiuni coordonate și oportune pentru prevenirea și înlăturarea efectelor unor catastrofe naturale. lMenținerea ordinii publice și prevenirea și combaterea acțiunilor teroriste în zona de responsabilitate. lContracararea acțiunilor de tip hibrid, a atacurilor cibernetice și a operațiilor informaționale și psihologice în plan local. Este evident că structura forțelor naționale de rezervă și soluțiile legislative trebuie să facă obiectul unei analize foarte atente și laborioase, cu participarea tuturor factorilor de răspundere din instituțiile sistemului de securitate națională, rolul determinant ca promotor și dezvoltator al conceptului apărării teritoriale și al legislației adiacente fiind în mod indubitabil, Ministerul Apărării Naționale. Instruirea militarilor în termen în situațiile prevăzute de lege, pe timpul stării de asediu, al stării de mobilizare și al stării de război, când serviciul militar devine obligatoriu. lAcțiuni de insurgență/gherilă/război hibrid în teritoriul ocupat de inamic. Evident că această enumerare nu a epuizat misiunile specifice apărării teritoriale, deoarece gama și dezvoltarea sunt mult mai ample, fiind determinate de multitudinea tipurilor de structuri participante, precum și de complexitatea situațiilor cărora trebuie să li se facă față. Pentru îndeplinirea misiunilor enunțate mai sus sunt necesari oameni cu un anumit grad de instruire, precum și o înzestrare corespunzătoare. Pentru structurile existente la pace aceste aspecte fac obiectul statelor de organizare. Ele dispun de personal profesionalizat și de mijloacele materiale necesare îndeplinirii misiunilor. O discuție aparte comportă forțele naționale de rezervă, categorie care în acest moment nu există și care ar trebui să beneficieze, în mare măsură, de încadrare cu militari în rezervă. Trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat pe timp de pace a determinat reducerea drastică a numărului și a gradului de instruire a militarilor în rezervă, situație aflată într-o dinamică negativă accentuată, cu repercusiuni majore, atât asupra trecerii forțelor destinate apărării de la starea de pace la cea de război, când situația o va impune, cât și asupra organizării apărării teritoriale. În condițiile deficitului de resurse umane și al intensificării acțiunilor militare, mai ales a celor specifice războiului hibrid, constituirea rezervei voluntare și înființarea forțelor naționale de rezervă, în baza voluntariatului, reprezintă o condiție și o oportunitate absolut necesare pentru consolidarea capacității de apărare a țării și realizarea descurajării strategice. Rezerva voluntară și forțele naționale de rezervă nu trebuie privite în sens restrâns, numai ca o componentă a armatei, ci ca una a sistemului de securitate națională în ansamblul său. În această ordine de idei, structuri constituite din forțe de rezervă, în afară de cele care ar intra în compunerea MApN, se vor putea regăsi la MAI, respectiv în compunerea Jandarmeriei Române, a ISU sau a Poliției de Frontieră, precum și sub forma unor formațiuni sanitare, de salvare – evacuare, de asigurare a deplasării și transportului etc. Este evident că structura forțelor naționale de rezervă și soluțiile legislative trebuie să facă obiectul unei analize foarte atente și laborioase, cu participarea tuturor factorilor de răspundere din instituțiile sistemului de securitate națională, rolul determinant ca promotor și dezvoltator al conceptului apărării teritoriale și al legislației adiacente fiind în mod indubitabil, Ministerul Apărării Naționale. Pentru realizarea apărării teritoriale se impune luarea unor măsuri, atât în plan legislativ pentru completarea și modificarea cadrului normativ actual, cât și în plan organizatoric. a. din punct de vedere legislativ: lModificarea și completarea Legii apărării naționale a României în sensul includerii apărării teritoriale în ansamblul apărării naționale și a forțelor naționale de rezervă în cadrul forțelor din sistemul național de apărare, precum și asigurării funcționării instituției comandantului militar al județului, respectiv al municipiului București pe durata tuturor stărilor excepționale, începând cu starea de urgență. lElaborarea și implementarea legislației subsecvente și conexe Legii privind statutul rezerviștilor voluntari. lElaborarea și aprobarea legislației necesare organizării apărării teritoriale precum și constituirii și operaționalizării forțelor naționale de rezervă. b. din punct de vedere organizatoric: lStabilirea structurilor aparținând instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale participante la apărarea teritorială și a arhitecturii de conducere a acestora. lProiectarea, constituirea și operaționalizarea structurilor din forțele naționale rezervă, încadrarea cu rezerviști și progresiv cu rezerviști voluntari, precum și înzestrarea cu tehnică militară potrivit specificului și misiunilor primite. l Integrarea apărării teritoriale în apărarea națională și a forțelor naționale de rezervă în forțele destinate apărării.Fără îndoială că pentru ducerea la îndeplinire a acestor proiecte sunt necesare resurse materiale și financiare care, în anumite condiții ar putea fi considerate prea costisitoare. Totuși, luând în considerație că la apărarea teritorială participă structuri care în mod obișnuit desfășoară activități similare și la pace și că o componentă semnificativă este constituită de forțele naționale de rezervă, mai puțin costisitoare din punct de vedere al resurselor necesare organizării și întreținerii pe timp de pace, se poate trage concluzia că utilizarea unei apărări teritoriale viabile și eficiente constituie o soluție rezonabilă pentru întărirea capacității de apărare a țării și realizarea efectului de descurajare. Oportunitatea procentului de 2% din PIB alocat apărării constituie o premisă favorabilă repartizării de resurse financiare necesare constituirii forțelor naționale de rezervă, iar pe de altă parte restartarea procesului de înzestrare a forțelor terestre creează condiții favorabile disponibilizării unor categorii de echipamente militare cu care pot fi înzestrate forțele naționale de rezervă. Deși nu am abordat până acum subiectul documentelor de planificare a apărării și corelarea acestora cu reconsiderarea apărării teritoriale, considerăm că și în acest domeniu este absolut nevoie de alinierea acestora cu noile nevoi de apărare și securitate ale României. Nu poate fi exclusă nici nevoia de revizuire a Strategiei de Apărare a Țării la trecerea celor doi ani de la elaborarea și aprobarea acesteia și, pe cale de consecință, includerea conceptului în Cartea Albă a Apărării ce urmează a fi elaborată de noul guvern, precum și adaptarea Strategiei Militare cu elemente doctrinare ce derivă din conceptul apărării teritoriale. Și, nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere modalitățile prin care Directiva de Planificare a Apărării va încorpora în procesul de planificare nevoile descrise de constituirea forțelor naționale de rezervă, o mențiune specială fiind necesar să fie făcută și pentru Planul de Înzestrare a Armatei, ambele documente permițând orientarea în timp a efortului financiar și de înzestrare pentru realizarea acestui obiectiv de interes național. Și am încheia prin propunerea dezvoltării relațiilor bilaterale cu Polonia, pentru identificarea celor mai bune lecții învățate pe care partenerul polonez le are în urma unui proces amplu, de importanță strategică, de dezvoltare a apărării teritoriale și a unui pachet de forțe teritoriale ce va însuma 17 brigăzi teritoriale. Preocupați de cele prezentate, nu putem decât să sperăm în dictonul „Dum spiro spero” pe drumul ce va contura, nu prea târziu, conceptul și doctrina apărării teritoriale.
Sursa: Observatorul Militar editia din 08.03.2017.
Am considerat absolut necesar sa reproduc acest articol si ma bucurca faptul ca Observatorul Militar vine cu astfel de opinii. Consider acest text ca fiind unul din cele mai bune analize cu privire la acest subiect pe care le-am citit. Am niste puncte de comentat aici. 1. Probleme de forma: Imi pare rau ca aceste opinii foarte pertinente vin de la cadre militare in rezerva. Aici, prin mijloacele la dispozitie oricarui militar aflat in functie de conducere, aceste opinii ar trebui sa se materializeze in solicitari concrete spre reoganizare si redezvoltarea unei capacitati pierdute.Mai pe scurt si rudimentar aici trebuia ca acest punct de vedere sa fie sustinut de militari activi si adus recurrent pe agenda de zi a Romaniei. Apararea teritoriala este o capacitate pierduta in opinia mea acoperita declarativ. Repozitionarea armatei romane in spectru NATO a produs de fapt o forta expeditionara lasand capacitatea de aprare teritoriala intr-o “paragina” conceptuala si in imposibilitate reala de mobilizare partiala. Conceptual un militar nu priveste institutia armatei ca o serie de infanteristi, tanchisti si marinari preocupati de pm uri, tancuri si vapoare si se intreaba simplist: Avem soldati si arme? Raspuns: Da.Conculuzie: Gata avem cu ce sa ne aparam. Un militar priveste un tot, adica o capacitate de aprare. Asa se explica opinia unor generali precum Degeratu care in fapt calculeaza procente din capacitatea de aparare a Romaniei.Dupa evaluarea generalului Degeratu discutam de 15% capacitate de aprare.Asadar chiar daca avem un numar de soldati, aia nu insemna ca poti asigura toate misiunile specifice unei armate in secolul 21. 2. Probleme de fond. Nu vad nici o corelare intre capacitatea de aparare teritoriala si o institutie civila precum politia de frontiera.Cu tot respectul pentru dansii, ei in 2017 sunt civili fara atributii de mobilizare. Aici, dupa opinia mea ar trebui adus in discutie reinfinatrea unor arme disparute precum arma Graniceri in randul Mapn(aici mai am si alte propuneri de arme). Mai mult articolul mentioneaza asa numitele forte nationale de rezerva actionand complementar revervistilor trecuti in planul de mobilizare. Adica o alta structura. Absolut corect si necesar as spune eu si aici as vrea sa fac conexiunea cu prima parte a comentariului si dece spun ca acesta problema trebuie gestionata de partea active a armatei. Aici deja trebuia sa existe o structura si un ofiter insarcinat cu aceasta organizare pe toate palierele. Nu avem un Comandament/Inspectorat/ Directie a Rezervei Militare in structura SMG. Nu exista acolo o armata de juristi care ar trebui sa coreleze toate actele mentionate in articolul de mai sus cu notiunea de mobilizare in sec 21 raportata la amenintarile curente. Parerea mea...
Exclusiv RL. "Armata Română cumpără 272 de transportoare blindate. Primul contract va fi semnat în acest an. Valoarea totală a programului ajunge la două miliarde de euro" LINK
Azi am vazut o reluare pe internet, la insistenta unui coleg, cu ministra de Interne care a devenit ministru al apararii asa macar 10 minute la sedinta de guvern de astazi.Colegul asta, intamplarea face sa priceapa ceva mai multe despre avioane decat subsemnatul. Cu intreaga mea neexpertiza fata de avionica am ascultat cu maxima atentie si nu stiam daca sa pic de pe scaun de ras, este o gluma sau pur si simplu chiar am luat-o toti pe ulei: Tanti ministra vrea sa transforme MI8 intr-un fel de puma-navalo-medevac, vrea ca Spartanele Mapn sa execute misiuni de stingerea incendilor (?????), elicopterele medevac mapn sa devina un fel de smurduri, crearea unei noi baze aeriene pe langa Carpati unde elicopeterele “sa alimenteze” si eventual daca se poate mos craciun sa piloteze si el un Mig vopsit rosu apartinand armei infanterie-pompieri-aviatie. Nu am vazut/auzit in viata mea astfel de aberatii ori atatea moduri cum poti sa demonstrezi ca nu ai nici cea mai vaga tangenta cu domeniul in care esti sef…
Edit: Am inteles, sper eu prost, ca primul ministru a dat ok-ul pt "plan" la urmatoarea rectificare bugetara
Şi chestia asta nu vi se pare din acelaşi film de prostit pe proşti cu, de exemplu, iniţiativa legislativă a lui Nicolicea, aia cu garda naţională din subordinea parlamentului, sau cu alte asemenea elucubraţii? V-am semnalat acum 2 zile articolul "Russia On The Verge Of A Nervous Breakdown". O să îmi permiteţi să citez un scurt pasaj: "...To offset the more glaring contradictions, a number of deputies, clergy and cultural figures regularly voice deliberately unacceptable statements and propose ridiculous initiatives to shock the public, so that they can be graciously declined by higher powers. Legislative initiatives in this form include proposals to ban abortions, to punish homosexual acts, to make military service obligatory for childless women over the age of twenty-three, to deprive people of Russian citizenship if they marry a foreigner, to sentence mothers who go to beach resorts without their husbands to ten years in prison, to limit bad news on television to ten per cent of broadcast time, to prohibit the teaching of evolution in schools, and so on. Never knowing the real intentions of the authorities, and forever expecting that one of the new insane laws will be passed, the people are left depressed and indifferent to their fate.". Cum am mai spus pe-aci, concluziile le trage fiecare, după cum îl duce capul, conştiinţa şi fişa postului.
Da stimate terentius, am citit postarea si cu voia voastra mai adaug o serie de aberatii pe lista: rezolvarea supraglomerarii din inchisori prin dezincriminari. Limita de prejudiciu a abuzului in serviciu, transformand natura faptei sub prejudiciul stabilit din fapta penala in fapta contraventionala. Respectiv similar cu trecerea pe rosu... De facto legalizarea actelor de coruptie. Sisteme fiscale fantasmagorice ce cutremura privatul roman ori multinational ce desfasoara activitati in Romania ce plateste de bine de rau salariul la medic, la militar, la politist si daca ajuta Dumnezeu pensia noastra in ceva timp. Cat despre armata, parca suntem in "Prostia Omeneasca"
Din ciclul "TAB-ul submarin", ministrul a declarat astazi ca nu exista nicio aplicatie fara incidente. Adevarat. Pentru ca, desi pentru majoritatea cetatenilor probabil chestia asta este o noutate, profesia militara este profesia armelor. Deci lucrezi cu niste obiecte periculoase si nu cu papusi sau masinute de plastic. Ceea ce dl ministru a fentat in materie de declaratii la nivel de exercitiu SG 17 ar fi parerile aliatilor vazand tehnica de hai sa-I spunem lupta romaneasca. Ei, la vederea unui T55 americanii s-au blocat efectiv. Atentie nu vorbim de stat devastat de razboi precum Irak care totusi opereaza T72-uri ci de aliatul strategic, din coasta Rusiei. Povestea se poate extinde la mai tot echipamentul, cu 3 piranii si doua camioane iveco primavara nu se face. Ma intreb daca oamenii astia care ne conduc sunt normali la cap. Pe de alta parte la francezi, un exemplu de tarie de character, barbatie si onoare! Onoare bai! Cuvant aproape inexistent in vocabularul limbii romane.
Șeful Statului Major al armatei franceze, generalul Pierre de Villiers, a demisionat miercuri după o dispută aprinsă cu Emmanuel Macron din cauza reducerilor de buget din Apărare, informează Le Figaro.
Pierre de Villiers spune, într-un comunicat de presă, că a încercat să mențină capacitatea forței de apărare franceze de a realiza o misiune tot mai dificilă în condițiile restricțiilor financiare impuse, dar nu a reușit acest lucru. Macron i-a acceptat demisia.
Disputa între cei doi izbucnise de săptămâna trecută, la doar două luni după ce Macron a fost ales și în condițiile în care Franța se pregătea de parada de 14 iulie, la care a participat și Donald Trump.
De VIllier, care a avut o întâlnire cu ușile închise cu o comisie parlamentară, a folosit un limbaj dur față de tăierea a 850 milioane de euro din bugetul apărării, parte a reducerilor cheltuielilor publice promovate de Macron.
„Nu o să permit să fiu ... în felul ăsta. Poate că sunt prost, dar îmi dau seama când mi se coace ceva”, ar fi spus generalul, potrivit unor surse parlamentare."
Răspunsul public al lui Macron a fost imediat.
„Mi-am luat angajamente, sunt șeful tău", a spus președintele francez într-un discurs ținut în fața a zeci de ofițeri de rang înalt și a familiilor acestora.
sursa: activenews.ro
Edit: ma gandesc cand va face "instructie", chiar cu pretul functiei un general/amiral roman cu politicianul. Iarasi vad in fata ochilor pe Generalul Ciuca la sedina de bilant cand s-a ridicat sa-l salute pe Dragnea...
Recent s-a afirmat cu subiect si predicat ca militarii nu ar fi beneficiarii unui drept prevazut de legea 210/1999, respectiv concediu paternal.Nu am dat mare atentie acestui aspect pentru ca aici a fost o practica neunitara si eu personal nu am tangenta nici la nivel teoretic nici practic cu acest set de masuri. In primul rand nu ministerul muncii, ministerul sanatatii sau ministerul martienilor stabileste cine intra sau nu intra sub incidenta unei legi. Beneficiarul respectiv arealul de aplicare al unei legi este definit de Parlament in textul legii. Interpretarea Ministerului Muncii este gresita. Mai mult daca militarii nu sunt asigurati ai sistemului “de stat”, sunt asigurati privat? Pana si exprimarea denota o lipsa de intelegere elementara a notiunilor in lucru. Legea 223/2015 defineste pensile militare ca fiind “de stat”, stabileste baza de calcul si cota de contributii. In aceste conditii afirmatia conform careia militarii nu sunt asigurati constituie un non-sens, respectiv sunt asigurati dar regimul este special, revenim la discutia normelor speciale completate de cele de drept comun. Concluzionez: domnilor, privati militarii de drepturi normale pe un temei subred si o interpretare de rea credinta a legii. Fix aici v-ati gasit sa faceti economii.
Edit 2019: s-a castigat in instanta exact pe acest temei de catre persoane vatamate prin aplicarea eronata a acestor dispozitii. din pacate cam 2 ani a ajuns sa dureze un porces in Romania, chiar si pe chestiuni sa spun necomplexe.
Astazi precum un copil inainte de Craciun am urmarit declaratile ministrului apararii in materie de inzestrare “to be” deoarece cine se asteapta sa raportam un timp trecut cu rezultate palpabile de genul am achizitionat 100 de camioane in mai, in noiembrie vine restul de 70, probabil a locuit in alta tara si nu in Romania in ultimii 27 de ani. Am zis ca nu am sa scriu absolut nimic despre acest subiect pentru ca nu mai consider util sa discutam fantasmagorii si povesti trebuie sa ma opresc pe doua dimensiuni. Trebuie pentru ca asa imi dicteaza constinta si faptul ca din ratiuni inexplicabile ori masochism inca mai iubesc haina militara: Primo: Cum vine cineva sa vorbeasca de industria nationala de aparare si implicarea ei in procesul de inzestrare cand echipamentele ce le pote oferii aceasta industrie stau de ani de zile si asteapta cumparatori… columbieni, irakieni, ucrainien si intergalactici de ar fi dar romani nu. Mi-a spus cineva, dar bine “bai” alea noastre nu-s calitative, nu poti pune Saur 2, chiar de-i bunicel, langa un GTK Boxer.Ergo este bine ca ministerul a frecat menta 20 de ani. Fara valente de expert in dotare, doctor in armament de toate felurile si tipurile de la tub de plastic cu corneta de hartie la blindat senilat greu am “lovit” cu logica rece si economia de clasa a 12-a: Ca sa ai un sector de industrie cat de cat functional trebuie sa ai continuitate in productie. Nu treabuia sa astepti 2017 si Rheinmetall sa iti produca un Boxer local, fara sa fi angrenat in productie resurse respectiv o pauza de niste zeci de ani. Trebuia sa iei saur 1 din 2006 iar actualmente sa schimbi saurii vechi cu Boxer/Agilis. Ce sa vorbim de industria locala, v-a stat la dispozitie cu produse comparabile cu partenerii nato ce puteau servi drept platforma pentru evolutii ulterioare realizate prin investitii straine.Din comparabil eventual ajungeam chiar competitivi. Dar este bine ca vrem sa “introducem” industria locala in “circuitul” de inzestrare a armatei romane. Secundo: Cica la Mapn nu avem juristi, nu avem “specializati” in achizitii publice. Deci este nevoie de externalizare eventual, deoarece nu avem oameni specializati in aspecte contractuale… refuz sa comentez asa ceva, va rog sa trageti concluzii “pe propia raspundere”. Cuvantul externalizare este cheie si contracte multianuale de miliarde de euro.
Forums
