buei, deci la noi se poate. cu exceptia celor cu adevarat urmariti si carora li se ia din apropiere indicativul de telefon (in caz ca isi schimba des telefonul), in rest inregistrarile se iau de la operatori. sau cel putin asa am auzit io, ca e mai simplu si mai ieftin. daca e adevarat, nu stiu daca intotdeauna operatorul va cere hotararea judecatorului pentru ascultare.
me> Si eu stiu ca se iau de la operatori fara probleme. pentru smecheri de apeleaza sau la servicii sau la unele firme private, depinde cine cere si cine e ascultat. Cica Baselu, citeam pe undeva, lucreaza cu privatii mai mult.
Asta cu luatu' si ascultatu' cu/fara mandat mai e cum e da eu stiu ca pa piata e uni care asculta "in timp real" pe cine vrea muschiu lor DIRECT pe mobilu' lor cind stau la masa, din ciclu' "ia sa auzim ce vorbesc astia acu". Mai ramine sa ne spuna si ce sa zicem, sa le vina si manusa ca poate mai gindim citeodata si cu mintea noastra si le mai stricam vreun shmen.
nu, e si mai rau, inseamna ca poate sa iti citeasca mailul si sa iti umble pe hard fara sa fi avut destule dovezi ca sa inceapa urmarirea penala. si, mult mai grav, poate sa te fileze fara probe certe ca ai putea fi infractor, incalcare flagranta a drepturilor omului. citat din ziua> "Cum legea nu defineste "accesul la sistemele informatice", este limpede ca procurorii pot in aceste conditii sa intercepteze orice convorbire purtata prin chat, mesenger, pot sa sparga casutele postale de tip e-mail, sa <<aspire>> continutul hard-disk-urilor, sa intercepteze SMS-urile si apelurile din retelele de telefonie mobila, inclusiv agendele telefonice din memoria celularelor." COLONELE, poate asociatia ia atitudine impotriva acestor... (nici nu stiu cum sa le zic, acte normative, HCM-uri?)....
Asta e altceva... Eu initial spusesem ca nu se poate asculta sau intercepta comunicatii fara mandat, asa cum zisese Ponta. Cat despre luarea de atitudine, subscriu.
Zilele acestea urmeaza sa ne intilnim cu avocatii nostri pentru a discuta mai multe subiecte. Unul dintre ele va fi si acesta. E usor sa scriem un comunicat, dar vrem sa facem ceva mai mult.
M I N I S T E R U L J U S T I Ţ I E I DEPARTAMENTUL DE PRESĂ ŞI COOPERARE CU ORGANIZAŢIILE NEGUVERNAMENTALE
18 Ianuarie 2007 C O M U N I C A T
Precizări privind prevederile O.U.G. 131/2006
Ca urmare a comentariilor apărute în ultima perioadă în presă în legătură cu prevederile OUG 131/2006, Departamentul de Presă este abilitat să facă următoarele precizări:
Modificarea art. 16 din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) prin OUG 131/2006 nu încalca exerciţiul dreptului la viaţa privată.
1. Ca şi pâna acum, atât percheziţia domiciliară, cât şi percheziţia unui calculator se efectueaza numai cu autorizarea judecatorului. De exemplu: dacă în cursul unei percheziţii domiciliare (efectuate pe baza unei autorizaţii emise de judecător) se găseşte un calculator, iar anchetatorii doresc să verifice documentele/informaţiile stocate în acesta, va fi necesară obţinerea unei autorizaţii distincte de la judecător, alta decât autorizaţia care avea ca obiect percheziţia domiciliară. In acest sens, facem referire la art. 56 din Legea 161/2003 care prevede că pentru “cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se aplica dispoziţiile din Codul de procedura penală referitoare la efectuarea percheziţiei domiciliare”, acestea impunând autorizarea percheziţiei de către un judecător. 2. O alta chestiune care a fost interpretată în mod eronat este cea a citirii comunicaţiilor electronice – emailuri. Susţinerea potrivit căreia acestea ar putea fi citite acum de procuror fără autorizaţie de la judecător este falsă. Citirea, copierea, interceptarea sau înregistrarea mailurilor nu se pot face decât cu autorizaţie de la judecător, aşa cum se proceda şi pâna la adoptarea OUG 131/2006.
3. Operaţiunile pentru care nu trebuie autorizaţie de la judecător au ca obiect exclusiv accesul la informaţii care nu implica conţinutul comunicaţiilor. De exemplu: procurorul poate solicita doar informaţii despre traficul comunicărilor electronice dintre două sau mai mult persoane, mai exact despre existenţa unei corespondenţe electronice între persoane. Informaţiile solicitate privesc existenţa şi numărul mailurilor dintre anumite persoane, şi nu conţinutul acestora. În cazul în care se confirmă existenţa unei corespondenţe electronice între anumite persoane - în contextul cercetării unor infracţiuni – şi procurorul doreşte acces la conţinutul acesteia va solicita judecătorului autorizaţie pentru percheziţionarea calculatorului respectiv, operaţiune în cadrul căreia pot fi citite mailurile stocate. Aceasta informaţie primară (dacă există corespondenţă eletronică între două sau mai multe persoane) fundamentează solicitarea autorizaţiei de la judecător, căruia procurorul trebuie să-i dovedească, între altele, şi că există corespondenţă electronică între aceste persoane. De asemenea, pentru interceptarea şi înregistrarea corespondenţei viitoare este necesară autorizaţia judecătorului. O altă situaţie de “acces” a procurorului, fără autorizaţie de la judecător, este solicitarea de identificare a IP-urilor (numărul de identificare a calculatorului dintr-o reţea). De exemplu: în cazul în care pe un site sunt postate imagini pornografice, procurorul poate autoriza accesul la sistemul informatic doar pentru a identifica IP-urile celor care postează astfel de imagini. După aflarea IP-urilor, procurorul se prezintă la judecător pentru a solicita emiterea unui mandat de percheziţie informatică, ce urmează aceeaşi procedură cu percheziţia domiciliară. Este imposibil să se solicite un mandat de percheziţie înainte de a se identifica calculatorul - sursă. Şi in acest caz, este vorba despre obtinerea unei informaţii primare necesare solicitării autorizaţiei de percheziţie a unui calculator. Un alt exemplu se referă la situaţia în care procurorul are indicii temeinice că un site este utilizat pentru a se comercializa droguri şi autorizează accesul pentru a identifica IP-urile celor care au comunicat prin intermediul site-ului. Pentru a afla care este conţinutul concret al comunicaţiilor purtate între calculatoarele-sursă procurorul trebuie sa solicite judecătorului un mandat pentru supraveghere, interceptare sau înregistrare a comunicaţiilor în temeiul art. 16 al. 1 lit. b din legea 508/2004 (şi a dispozitiilor din Codul de procedura penala, art. 911-916.).
In afară de noţiunea de acces la sisteme informatice, legislaţia în vigoare mai foloseşte şi noţiunile de percheziţie a unui sistem informatic, respectiv de supraveghere, interceptare sau înregistrare a comunicaţiilor. Percheziţia informatică înseamnă vizualizarea informaţiilor stocate pe un calculator. Atât pentru percheziţia informatică, cât şi pentru supravegherea, interceptarea sau înregistrarea comunicaţiilor este necesară o autorizare din partea judecătorului.
4. Întrucât a fost invocată Hotărârea CEDO în cazul Pantea vs. România, reamintim că situaţia procurorilor s-a schimbat, în sensul că în prezent legea prevede independenţa procurorilor în soluţionarea dosarelor, iar sancţionarea disciplinară a acestora nu depinde de ministrul justiţiei (deci de Executiv), ci de Consiliul Superior al Magistraturii.
5. Prin OUG 131/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea DIICOT nu s-a modificat procedura pentru punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora şi nici procedura referitoare la supravegherea, interceptarea sau înregistrarea comunicaţiilor.
6. În legătură cu Centrul de Aplicaţii Operaţionale al Procurorilor, înfiinţarea acestuia a fost prevăzută încă din anul 2004, în momentul apariţiei Legii nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea DIICOT. Organizarea acestui Centru, care va fi un centru de formare profesională, se va face cu experiza şi cu fondurile Uniunii Europene, prin programul PHARE 2004.
7. OUG 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului nu a fost iniţiată de Ministerul Justiţiei. Oricum, potrivit art. 114 din acest act normativ s-a introdus cerinţa începerii urmăririi penale înainte de solicitarea unor informaţii de natura secretului bancar.
Ministrul justiţiei constată cu ingrijorare că se încearcă decredibilizarea procurorilor – ca grup profesional - şi institutirea unei prezumţii de abuz în sarcina acestora. Ministrul justiţiei reaminteşte că a solicitat în mod constant sancţionarea magistraţilor, atât procurori, cât şi judecători, care greşesc şi încalcă drepturile persoanelor cercetate, pentru că aceasta este soluţia logica şi normală pentru “curăţarea” oricărui sistem profesional.
În măsura în care continuă să existe neclarităţi sau observaţii din partea organizaţiilor neguvernamentale, ministrul justiţiei va organiza o întâlnire pentru lămurirea tuturor aspectelor în discuţie.
Societatea pentru Justitie sesizeaza Avocatul Poporului cu privire la accesarea de catre DIICOT a sistemelor informatice
In legatura cu Ordonanta de Urgenta nr. 131 adoptata de Guvernul Romaniei adoptata la 31 decembrie prin care se modifica Legea nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, avand in vedere si evenimentele ulterioare adoptarii acestui act normativ, Societatea pentru Justitie a dat publicitatii urmatorul comunicat: 1. Procedura de adoptare a actului normativ reprezentat de Ordonanta de Urgenta nr. 131/2006 incalca regulile de transparenta decizionala specifice unui stat de drept si consacrate, pe plan legislativ intern, de Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica. Principiile ce stau la baza transparentei decizionale impuneau Guvernului Romaniei si in special initiatorului acestui act normativ, respectiv Ministerul Justitiei, sa informeze, sa consulte si sa asigure prezenta cetatenilor si a asociatiilor legal constituite in procesul de elaborare a actului normativ. Situatia este cu atat mai grava cu cat initiatorul actului normativ nu a respectat dispozitiile imperative prevazute de art. 6 din Legea nr. 52/2003, tinand cont ca nu a fost publicata pe site-ul propriu intentia Ministerului Justitiei de a elabora actul normativ. Astfel ca cetatenii, societatea civila nu au putut consulta cu 30 de zile inainte proiectul de act normativ si, ca atare, a fost impiedicata participarea activa a cetatenilor si societatii civile la procesul decizional. SoJust reaminteste ca Ministerul Justitiei nu este la prima abatere de acest gen, aceeasi lipsa de transparenta aplicand-o si in ce priveste alte acte normative esentiale pentru bunul mers al justitiei, cum ar fi, spre exemplu, adoptarea Ordonantei de Urgenta nr. 134/2005 privind Departamentul National Anticoruptie, lipsa de consultare a cetatenilor si a asociatiilor legal constituite care a dus, printre alte cauze, la reale dificultati de adoptare in Parlament, fapt ce a dat apa la moara acelor forte parlamentare care se opuneau intaririi luptei anticoruptie.
2. Potrivit articolului 2 din Tratatul de Aderare al Romaniei la Uniunea Europeana, actele adoptate de institutiile Uniunii Europene devin obligatorii pentru Romania. Din aceasta perspectiva, constatam ca Ministerul Justitiei si Guvernul Romaniei prin adoptarea Ordonantei de Urgenta nr. 131/2006, in special prin prevederea de la art. 16 alin. 1 lit. c unde se prevede accesul la sisteme informatice atunci cand sunt indicii temeinice cu privire la infractiuni in competenta de solutionare a DIICOT, nu au respectat obligatiile de diligenta cuprinse in Directivele 2002/58/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale si protejarea confidentialitatii in sectorul comunicatiilor publice (Directiva asupra confidentialitatii si comunicatiilor electronice) si 2006/24/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 15 martie 2006 privind pastrarea datelor generate sau prelucrate in legatura cu furnizarea serviciilor de comunicatii electronice accesibile publicului sau de retele de comunicatii publice si de modificare a Directivei 2002/58/CE. Cu alte cuvinte, prevederea din Ordonanta de Urgenta cu nr. 131/2006 trebuia sa fie asociata cu implementarea in legislatia Romaniei a celor doua directive europene, cu atat mai mult cu cat Directiva 2006/24/CE prevede o obligatie pentru toti operatorii de comunicatii electronice pentru a pastra datele referitoare la traficul informatiilor (cu exceptia expresa a continutului informatiilor) pentru o perioada de minim 6 luni si maxim 2 ani.
3. Imprecizia sintagmei de acces la sisteme informatice nu este nici proportionala si nici previzibila, incalca limitele amestecului autoritatii publice in dreptul fundamental la o viata privata, prin aceea ca sintagma este una generala, implicand si accesul la continutul informatiilor electronice dar si accesul la date referitoare la traficul informational, la date referitoare la utilizatorii acestui trafic informational. Accesul la date si informatii, chiar si cele legate de simpla consultare a traficului informational, poate aduce atingere vietii private a unor terti implicati in comunicarea informatica, avand in vedere ca procurorii pot avea acces la datele informatice ale acestora. Pe de alta parte, lipsa unei definitii specifice in legislatie a termenului "acces la sisteme informatice" poate naste confuzii la nivelul actorilor din domeniul justitiei, inca nefamiliarizati complet cu aceste noi concepte juridico-tehnice. Procedura instituita de Ordonanta de Urgenta nr. 131/2006, ce nu prevede obligativitatea procurorului din structurile DIICOT pentru accesul la sisteme informatice de a obtine o autorizatie a unei instante independente si impartiale, sintagma prevazuta de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale, da posibilitatea reprezentantilor puterii executive (procurorii DIICOT) de a incalca dreptul fundamental la o viata privata asa cum este el definit de art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. SoJust considera ca pentru a crea un just echilibru intre respectul de catre autoritatile publice al dreptului cetatenilor la o viata privata si amestecul acestor autoritati publice necesare securitatii nationale, sigurantei publice, bunastarii economice a tarii, apararii ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora actul normativ trebuie sa instituie obligativitatea obtinerii de catre procuror a autorizatiei judecatorului inclusiv pentru accesul la sisteme informatice, tocmai pentru ca singura autoritate publica independenta si impartiala este instanta.
4. SoJust isi exprima dezamagirea ca Ministerul Justitiei tinde a explica lipsa de previzibilitate si proportionalitate cu dreptul la viata privata a art. 16 alin. 1 lit. c din Ordonanta de Urgenta nr. 131/2006 printr-un comunicat de presa emis la 18 ianuarie 2007 care nu poate avea sub nici o forma forta juridica si, deci, nu poate fi aplicabil in raport cu Ordonanta de Urgenta nr. 131/2006. De fapt, acest comunicat este o dovada ca nu au fost cuantificate consecintele negative ale acestei prevederi la data elaborarii si adoptarii ale acesteia. Suntem convinsi ca daca Ministerul Justitiei ar fi respectat principiile transparentiei decizionale nu se ajungea la o asemenea situatie.
5. Pe data de 19 ianuarie 2007 Ministerul Justitiei a lansat o invitatie reprezentantilor societatii civile pe tema Ordonantei de Urgenta nr. 131/2006 pentru data de 24 ianuarie 2007, orele 16,00. SoJust atrage atentia ca discutia nu poate viza doar dispozitiile discutabile din aceasta ordonanta, ci in egala masura dispozitiile din Ordonanta de Urgenta nr. 43/2002 privind Departamentul National Anticoruptie, ce contine o prevedere asemanatoare (art. 16 lit. c) text copiat in intregime de Ordonanta de Urgenta nr. 131/2006 privind Directia de Investigare a Infractionalitatii Criminalitatii Organizate. In aceeasi masura, discutiile trebuie sa vizeze si dispozitiile insuficient de clare, cu posibile incalcari ale drepturilor omului, prevazute in Legea nr. 161/2003, respectiv la articolele 34 si urmatoarele. 6. SoJust a adresat un memoriu Avocatului Poporului, solicitand sesizarea directa a Curtii Constitutionale cu privire la dispozitiile pe care le consideram neconstitutionale si neconforme Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
ce abureala! cum adica "procurorul poate solicita doar informaţii despre traficul comunicărilor electronice dintre două sau mai mult persoane, mai exact despre existenţa unei corespondenţe electronice între persoane"???????? adica poate sa vada headerul mailului dar nu se va uita in continut??? astia cred ca noi nu stim cum arata un mail pe teava si cum circula el? cum functioneaza un server de mail? bai, astia chiar ne cred pe toti prosti si ca ne-am facut primul cont de mail in 2006 (eu am conturi de e-mail din 1997 cand astia nici nu stiau ce e ala computer, ii ziceau cutia aia cu televizor si butoane) daca monitorizeaza activitatea unui IP, procurorii nu se vor uita in mailurile trimise de acolo, pana nu le da judecatorul hartie si doar le vor studia destinatarul si le vor numara?? hahaha... ce gluma sinistra. vai de mama noastra.. mai au si tupeul sa vina si cu "precizari". hai UE, salvati-ne de "magarusi" ca ne-am saturat!
Forums
