Transnistria a inceput sa transmita mesaje catre Rusia in urma evenimentelor petrecute cu ceva timp in urma ( " Crimeea este parte a Rusiei " ). Seful separatistilor din Tiraspol a transmis un mesaj clar catre Rusia " Vrem sa fim cu voi ". Ce va face Republica Moldova? Greu de spus.
(INTERVIU) Directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, despre ameninţarea alipirii la Rusia: Românii din Transnistria sunt îngrijoraţi pentru soarta lor
Românii din Transnistria sunt trişti şi îngrijoraţi pentru soarta lor, spune Ion Iovcev, directorul Liceului "Lucian Blaga" din Tiraspol pentru Gândul. Făcuţi "fascişti" de propaganda rusească şi supuşi presiunilor de tot felul, aceştia se tem de scenariul alipirii Transnistriei la Rusia, adus miercuri în atenţia publică de Mihail Burla, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol. Acesta a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a acestei posibilităţi.
După anexarea Crimeii la Rusia, românii din Transnistria se tem că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi cu republica separatistă. Acest scenariu ar putea avea asupra lor consecinţe dramatice, spune pentru gândul Ion Iovcev, care de 40 de ani îi învaţă pe copiii români din Transnistria limba română şi îi educă, în ciuda tuturor dificultăţilor, în spiritul naţional. "Noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române", explică el unul dintre motivele pentru care nu a plecat până acum, în ciuda tuturor greutăţilor. Există însă şi un altul, care cântăreşte chiar mai greu: "Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori. Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem, să ne oprim la Gara de Nord?", se întreabă directorul.
Cu toate acestea, este convins, că în cazul alipirii Transnistriei la Rusia, mulţi români vor renunţa la tot ce au strâns într-o viaţă şi vor lua calea pribegiei, ca în 1940.
- Ce părere aveţi despre toate declaraţiile de astăzi privind alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă?
Nu am reuşit să citesc tot discursul pentru că în acest moment sunt plecat din Tiraspol, la Liceul Alexandru cel Bun din Bergher. Dar în aceste condiţii poate că va fi mult mai serios ca până acum. Eu nici nu-mi închipui lucrul acesta. Cum oraşul Tighina, de pe malul drept al Nistrului, să fie în Federaţia Rusă? Nici nu-mi închipui că suntem în genul de acţiune din Crimeea, Republica Moldova este recunoscută ca un stat integru şi suveran. Problema anexării Tiraspolului este de neconceput. Peste 30% din populaţie sunt români, alţi 30% sunt ucraineni, populaţia rusofonă este minoritară şi trăieşte în majoritate în Tiraspol, la oraşe. Aici este şocant, este de neînţeles, această alipire ar fi o ambiţie de tip imperial de secol XVIII-XIX.
- Cum sunt oamenii? Ce spun românii despre această situaţie?
Ştiţi că acum, primăvara, ar trebui să vedem mai multe zâmbete pe faţa oamenilor. Dar oamenii sunt foarte trişti, sunt îngrijoraţi. Zilele acestea o profesoară de la liceu s-a dus să-şi facă buletin moldovenesc şi era o coadă mult mai mare ca altădată formată inclusiv din populaţie rusofonă care vrea să-şi ia paşapoarte biometrice. Toată lumea se gândeşte la luna mai când va fi semnat tratatul cu Uniunea Europeană. Cred că trebuie semnat cât mai repede acordul cu Uniunea Europeană.
- Dacă prin absurd s-ar repeta scenariul din Crimeea în cazul Tiraspolului ce aţi face?
În primul rând că chiar şi prin absurd e foarte greu să-mi închipui aşa ceva. Nici nu-mi închipui ce putem face şi ar fi o mare dramă pentru populaţia românească din Tiraspol. Cred că se va repeta situaţia 1940, oamenii îşi vor părăsi agonisirea de o viaţă şi vor pleca în pribegie.
- Cum simte populaţia românească presiunea din partea populaţiei ruseşti şi din partea autorităţilor?
Ştiţi că se spune că ce scrie mass-media se reflectă şi asupra populaţiei. Mass-media e în majoritate în limba rusă şi oamenii sunt îmbibaţi cu idei fixe în interesul Federaţiei Ruse. Românii sunt ponegriţi în toate felurile, sunt făcuţi inclusiv fascişti.
- Ce se vor face românii din Transnistria în cazul alipirii la Rusia?
În cazul alipirii Transnistriei la Rusia, cred că o să emigreze în masă. Puţini vor rămâne aici. Sunt unii care vor rămâne pentru că ei cred tot ce li se spune la televizor, sunt spălaţi pe creier. Vor rămâne bătrânii şi cei care chiar nu au bani deloc şi nu au unde să meargă. Este foarte greu aici cu salariile care sunt foarte mici, cu pensii mici, cu propaganda rusească.
- Dumneavoastră de ce aţi rămas acolo?
Chiar mă întreb şi eu. M-a prins timpul aici. Am venit pentru studii şi am rămas. Apoi când am devenit director nici n-am simţit când a trecut timpul, nu puteam să-i lăsăm pe copiii pe care i-am educat în spiritul românesc. Am rămas pentru asta, să-i educăm pe aceşti copii, generaţie după generaţie. Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori. Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem să ne oprim la Gara de Nord?
- Aşteaptă românii din Tiraspol ajutor din partea românilor în cazul alipirii Tiraspolului de Rusia?
Sigur că aşteptăm ajutor din partea românilor şi ar fi bine să îl şi primim pentru tot ce am făcut pentru statul român. Clar că statul român trebuie să ne ajute. Singura recunoaştere a ceea ce am făcut şi, în acelaşi timp, singurul preşedinte care ne-a decorat a fost, în 2000, preşedintele Constantinescu şi de atunci noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române. sursa: gandul.info
(ANALIZĂ STRATFOR) R. Moldova și Caucaz ar putea fi acele regiuni, unde Rusia va încerca să-și răzbune înfrângerea
Statele baltice, Republica Moldova și Caucazul ar putea fi acele regiuni, unde Rusia va încerca să-și răzbune înfrângerea. iată de ce și pentru integritatea lor integrală, Polonia, România și Azerbaidjan ar trebui să devină nişte piloni, în jurul cărora să fie creată o nouă alianță. Concluziile fac parte dintr-o analiză Stratfor, semnată de fondatorul companiei, George Friedman.
Acesta din urmă face o analiză a statelor din apropierea conflictului ucrainean: țările Baltice, România, Azerbaidjan și Turcia, nişte zone de importanță vitală pentru NATO.
„Aceste țări, diverse cum sunt, nu vor să se lase dominate de Rusia. În mod normal, aceasta este o bază pentru includerea lor într-o alianță militară funcțională. Acest lucru nu reprezintă o forță ofensivă, ci una pentru a opri expansiunea Rusiei. Cred că în structura acestei alianțe Turcia are rolul pe care-l avea Franța în Războiul Rece. Turcia, în interiorul sau în exteriorul acestei structuri formale, va juca acest rol pentru că viitorul Mării Negre, al Caucazului și al sudului Europei este esențial pentru Ankara” scrie Stratfor.
„Polonia se învecinează cu țările baltice și este un lider în grupul de la Vișegrad, care face parte din Uniunea Europeană. Polonia dorește foarte mult să creeze legături militare strânse cu SUA, întrucât strategia ei națională a fost construită pe garanții de securitate împotriva agresiunii unei terțe părți”, continuă fondatorul Stratfor.
În ceea ce privește Republica Moldova, George Friedman consideră că România trebuie înarmată pentru a proteja țara noastră, dar și Sud-Estul Europei.
„Râul Nistru este situat la 80 de kilometri de Odesa, un important port ucrainean la Marea Neagră. El este de asemenea important și pentru Rusia. Râul Prut se află la aproximativ 200 de kilometri de capitala României. Republica Moldova este situată între cele două râuri. Această regiune este, de asemenea, un câmp de luptă pentru fracțiuni politice concurente".
România trebuie să fie înarmată și susținută ca să protejeze Republica Moldova și Sud-Estul Europei. Odată ajunsă în mâinile Vestului, Republica Moldova ar putea fi o amenințare pentru portul ucrainean Odesa, de care se folosește Rusia. Ajungând în mâinile Rusiei, Moldova va fi o amenințare pentru București”, conchide Stratfor.
Astăzi se împlinesc 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
Pe 27 martie 1918 a fost convocat Sfatul Ţării, care s-a întrunit în sala mare a Parlamentului de la Chişinău.
În sală au fost prezenţi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democratice Moldoveneşti, Daniel Ciugureanu, toţi membrii guvernului şi primul ministru român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand I.
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, deschide adunarea, precizând că aceasta „va fi o şedinţă istorică pentru naţiunea română”.
În continuare, Alexandru Marghiloman a prezentat garanţiile guvernului pentru respectarea condiţiilor propuse de basarabeni în vederea unirii cu România. Apoi, primul ministru al României şi suita sa au părăsit sala de şedinţă, spre a-i lăsa pe parlamentarii basarabeni să discute cu deplină libertate şi să voteze după cum le dictează conştiinţa.
Actul unirii Basarabiei cu România a fost citit în faţa Sfatului Ţării de către secretarul acestuia, Ion Buzdugan.
„Republica Moldovenească (Basarabia) – se arată în declaraţie – în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi al dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România”.
După dezbateri aprinse, s-a trecut la votare. Reprezentanţii minorităţilor naţionale, 30 la sută din totalul de 150 de deputaţi, au cerut vot secret, iar apoi s-au abţinut ori au votat împotrivă.
Rezultatul votului pentru unirea Basarabiei cu România a fost concludent: 86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 de abţineri, 13 deputaţi absenţi.
În felul acesta, dintre toate provinciile româneşti aflate sub dominaţie străină, Basarabia a fost prima care s-a unit cu România, deschizând astfel marele act al reîntregirii şi celorlalte provincii româneşti – Bucovina şi Transilvania, cu ţara mamă.
Actul de unire al Basarabiei cu România, elaborat şi votat la Chişinău, urma să fie ratificat. Prin Decretul nr. 842 din 8 aprilie 1918 dat la Iaşi, regele Ferdinand a promulgat votul dat în Sfatul Ţării şi astfel s-a consfinţit unirea definitivă a acestei provincii româneşti cu patria mamă.
La sfârşitul anului 1918, toate ţinuturile româneşti erau unite, formând România Mare.
REPORTAJ: Viaţa sub semnul fricii la Liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol, "ultimul focar de românism"
Profesorii şi elevii de la Liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol, singurul cu predare în limba română din capitala Transnistriei, povestesc despre presiunile la care sunt supuşi de autorităţi, care le-ar putea devasta sau închide şcoala deoarece este "ultimul focar de românism".
Profesoara Lilia Chisin şi elevul Nicolai Romanov de la Liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol au participat, ca invitaţi ai Consiliului Judeţean Alba, la Festivalul Internaţional "Lucian Blaga" organizat la Alba Iulia şi Sebeş, precum şi la Târgul de Carte Alba Transilvana, de la sfârşitul săptămânii trecute. Cu această ocazie, cei doi au povestit corespondentului MEDIAFAX despre presiunile la care sunt supuşi de către autorităţile transnistrene dascălii liceului, singurul cu predare în limba română din capitala republici separatiste Transnistria, dar şi părinţii copiilor, pentru a-i retrage de la această unitate de învăţământ.
Lilia Chisin afirmă că acum la Liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol mai învaţă 175 de elevi, iar acesta este una din cele opt unităţi de învăţământ care au mai rămas în zonă şi în care se mai predă în grafia română, respectiv în limba română.
Profesoara susţine că liceul are un nume predestinat deoarece "Lucian Blaga a fost un martir al neamului şi creaţia lui a fost în permanentă cenzură", iar aceeaşi "soartă" o au şi cei care predau sau învaţă în liceul din Tiraspol.
"Lucian Blaga a fost un martir al neamului şi creaţia lui a fost în permanentă cenzură. Aceeaşi soartă o avem şi noi, cei ce promovăm cultura şi tradiţiile româneşti în partea stângă a Nistrului (…). În Transnistria sunt opt unităţi de învăţământ în care se mai predă în grafia latină, în limba română, în Tiraspol, Tighina, Grigoropol, Dubăsar, Doroţcaia şi Râtniţa. Dar focarul cel mai mare şi mai deranjant suntem noi, cei de la «Lucian Blaga», pentru că suntem un junghi în inima capitalei acestei aşa-proclamate republici", a spus Lilia Chisin.
Ea povesteşte că liceul în care predă a fost devastat de două ori de autorităţile autoproclamate de la Tiraspol, respectiv în 1994 şi în 2004, astfel încât se teme că astfel de practici s-ar putea repeta şi acum, pentru că separatiştii ar păstra "o tradiţie" să invadeze, din zece în zece ani, acest spaţiu în care se păstrează cultura şi limba română. Părinţii elevilor, ameninţaţi cu concedierea dacă îşi trimit copiii la "Lucian Blaga"
Profesoara de limba română vorbeşte şi despre presiunile la care sunt supuşi părinţii copiilor care ar dori să studieze sau studiază la Liceul "Lucian Blaga".
"Încercăm prin toate modalităţile să atragem copiii spre acest liceu, să le demonstrăm că oferim învăţământ de calitate conform curicullum-ului naţional aprobat de Guvernul Republicii Moldova. Cultivăm dragostea de tradiţii, dragostea de limbă, dragostea de neam, ceea ce nu le place autorităţilor", a spus Lilia Chisin.
Ea afirmă că părinţii elevilor sunt ameninţaţi uneori cu concedierea pentru a-şi retrage copiii de la liceul cu predare în limba română sau nu sunt promovaţi în anumite posturi, dând exemplul unui părinte care lucrează la o vamă din zonă şi care şi-a retras fiul de la liceu pentru a nu fi concediat. "Părintele ne-a spus când şi-a înscris copilul că are nevoie să înveţe limba română, pentru că doreşte să urmeze apoi studiile în România. Cu regret, a venit apoi şi l-a retras pentru a nu fi eliberat din serviciu", a povestit profesoara.
Potrivit acesteia, un alt caz este al unei femei, mama unei fetiţe care învaţă în liceu, căreia i s-a propus să fie avansată ca şefă de secţie într-un spital, dar cu condiţia să îşi retragă fetiţa de la liceul cu predare în limba română.
"Eu sunt şi dirigintă şi adevărul este că părinţii sunt apăsaţi, obligaţi de autorităţile locale. Acest lucru îl aflăm din convorbiri cu părinţii care ne explică faptul că li se impune să îşi retragă copiii, pentru că în caz contrar vor fi eliberaţi din serviciu", a mai spus Chisin.
Autorităţile transnistrene fac presiuni şi asupra profesorilor din liceu Profesoara de limba română susţine că presiuni indirecte se fac şi asupra dascălilor care predau la acest liceu deoarece li se impune să achite "serviciile comunale", respectiv utilităţile, la valorile din Republica Moldova pentru a-i descuraja să mai fie angajaţi ai statului moldovean, iar în Transnistria tarifele pentru utilităţi sunt mult mai mici.
Ea adaugă faptul că există un control continuu al autorităţilor privind activitatea din liceu: "Ne deranjează faptul că de fiecare dată poate să îţi deschidă uşa liceului sau să îţi intre în clasă ba un miliţian, ba un alt reprezentant al autoproclamatei republici. Practic, nu ştii cine sunt ei, pentru ce au venit şi care este scopul lor mai departe".
Lilia Chisin mai spune că în spaţiile publice şi în mijloacele de transport public din Tiraspol se vorbeşte doar în limba rusă, însă ea nu se teme şi nu se jenează să vorbească în limba română.
"Ca vorbitor de limba română vă spun cu mâna pe inimă că eu nu mă jenez şi nu mă tem. În mijloacele de transport în comun merg uneori cu fiul meu, vorbim româneşte şi văd cum sunt aţintiţi ochii din jur asupra noastră. Nu simt presiuni directe, însă vă spun că stăm cu frica în spate", a mai spus profesoara.
Ea recunoaşte că, deşi Transnistria este, oficial, aceeaşi ţară cu Republica Moldova, autorităţile separatiste încearcă să le impună o teamă şi să înţeleagă că "nu mai este aceeaşi ţară".
"Este aceeaşi ţară, noi aşa vorbim, dar, încet, autorităţile încercă să ne facă să conştientizăm că nu mai este aceeaşi ţară. Frica persistă", a mai spus aceasta.
Potrivit sursei citate, la Liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol, profesorii stau cu frica "în sân" că unitatea de învăţământ va fi închisă şi li se interzice să intoneze imnul, să arboreze drapelul, iar activităţile culturale se desfăşoară "cu uşile închise".
"Stăm cu frica în sân şi nu ştim cât vom mai activa, pentru că ni s-a spus şi chiar a apărut şi în presa periodică faptul că până la 1 septembrie ne vor închide. Menirea lor este să ne închidă şi să stingă ultimul focar de românism. Nu putem intona imnul Republicii Moldova la careurile de solemnitate, pentru că suntem asistaţi de miliţieni. Acţiunile culturale le facem în liceu cu uşile închise. Limba română se vorbeşte doar în curtea liceului şi, poate, de elevii noştri acasă. În rest, chiar şi vorbitorii de limbă română evită să vorbească în stradă sau în spaţiile publice de frică", a povestit Lilia Chisin.
Profesoara a explicat şi cât de greu le este profesorilor şi elevilor să găsească manualele şi cărţile de care au nevoie şi cum le trec graniţa republicii separatiste ascunse în bagaje deoarece riscă amenzi de până la 100 de dolari dacă sunt prinşi cu cărţi scrise în grafia latină.
Ea spune că liceul a mai primit în ultimii ani ca donaţii cărţi şi calculatoare din România şi chiar un autocar pentru transportul elevilor. Potrivit acesteia, numele liceului poate fi scris cu grafie latină pe frontispiciul clădirii doar de un an deoarece până acum acest lucru nu fusese permis de autorităţile de la Tiraspol.
"Mergând pe străzile României şi încercând să faci comparaţie cu ceea ce este în Tiraspol, ai impresia că la noi este o zonă moartă, o zonă rămasă în alte vremuri", mai spune profesoara din Tiraspol.
Lilia Chisin mai povesteşte că la Tiraspol colegii săi vorbesc tot mai mult cu teamă despre un posibil conflict în Transnistria asemănător celui din Ucraina.
"Dimineaţa începem discuţiile în cancelarie, la fel ca pe timpul sovieticilor, cu informaţia politică, adică discutăm despre ce se mai întâmplă cu Ucraina, pentru că suntem legaţi şi noi de evoluţia acestui conflict. Situaţia din Ucraina se va răsfrânge asupra noastră. Încercăm însă ca aceste emoţii negative pe care le avem să nu le ducem în faţa copiilor. Vrem, nu vrem, asta e soarta noastră şi trebuie să ne-o ducem. Marea majoritate a profesorilor, a colegilor mei, stau cu frica în sân, pentru că nu ştiu la ce să se aştepte. Sunt români şi dacă zona va fi o gubernă a Rusiei nu au ce face aici", a mai spus Lilia Chisin.
Ea afirmă că autorităţile de la Tiraspol încearcă să închidă Liceul "Lucian Blaga" invocând faptul că nu ar îndeplini normele sanitare sau să-i impună plata unor impozite speciale pentru că ar fi o instituţie străină într-un stat străin.
"Frica noastră este că liceul va fi din nou devastat, că vom merge la liceu dimineaţa şi nu vom mai găsi nimic. Liceul este un focar, un punct vulnerabil pentru ei, un călcâi al lui Ahile pe care vor să îl stârpească", a povestit Lilia Chisin.
Elevii de la Liceul "Lucian Blaga", insultaţi de copiii vorbitori de limba rusă
Presiunile la care sunt supuşi profesorii Liceului Lucian Blaga din Tiraspol nu i-au ocolit nici pe elevii unităţii de învăţământ. Nicolai Romanov, elev în clasa a XII-a în liceul din capitala republicii separatiste Transnistria, spune că îi este extrem de greu să studieze în limba română şi că uneori este jignit sau insultat de copiii de aceeaşi vârstă pentru că vorbeşte o altă limbă.
"În rândul prietenilor nu ai copii care vorbesc în limba română. Pe stradă, la bloc, în cartier sunt doar vorbitori de limba rusă. Sunt unii care te înţeleg că înveţi acolo şi că vrei să continui să înveţi şi să trăieşti în Uniunea Europeană, dar sunt şi alţii care nu înţeleg şi care sunt cu orientare prorusă. Aceştia din urmă te insultă, îţi aruncă jigniri din cauză eşti vorbitor de limba română", afirmă Nicolai Romanov. Băiatul spune că în cartierul său mai sunt doar doi-trei copii care vorbesc limba română şi că îi este foarte greu să studieze deoarece nu găseşte manuale şi cărţi în grafia latină.
"În Transnistria nu există biblioteci, nu există librării în care poţi să găseşti cărţi în grafie latină, în limba română. Avem o bibliotecă la şcoală, dar, din păcate, aceasta este extrem de mică şi nu întotdeauna găseşti cărţile sau manualele de care ai nevoie. Biblioteca noastră înseamnă doar câteva rafturi de cărţi. Suntem nevoiţi să venim în Chişinău sau chiar în România pentru a găsi cărţile de care avem nevoie şi să le aducem apoi cu noi în Transnistria, ascunse în bagaje", a mai spus elevul. De asemenea, în Tiraspol există un singur cinematograf, unde se difuzeazã filme doar în limba rusă, nu şi română sau în limba engleză.
Întrebat dacă părinţii săi au fost presaţi vreodată să îl retragă de la liceul cu predare în limba română, băiatul a povestit că în 2004, după devastarea liceului, părinţii i-au fost ameninţaţi că vor fi concediaţi şi astfel el a fost nevoit să înveţe o jumătate de an într-o şcoală cu predare în limba rusă din Tiraspol.
"Am revenit la Liceul «Lucian Blaga», pentru că vreau să urmez Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene în România. Ulterior, vreau să mă implic în viaţa politică a Republicii Moldova, vreau să schimb situaţia actuală. Vreau ca Republica Moldova să fie un stat unitar, european, iar Transnistria să intre în componenţa acestuia", a adăugat Nicolai Romanov.
Stratfor: Moldova trebuie ajutată rapid. Cele trei pericole sunt pro-ruşii din Bălţi, Găgăuzia şi Transnistria
Republica Moldova trebuie ajutată rapid de către Occident pentru a contracara acţiunile Federaţiei Ruse, căci articolul 5 din tratatul NATO nu protejează pe nimeni de dependenţa de gazele ruseşti sau de activităţile subversive, precum spionaj, cumpărare de bănci sau alte active strategice, ori control indirect asupra media, scrie analistul Robert Kaplan de la Stratfor.
Într-o analiză publicată pe site-ul agenţiei de analize geostrategice Stratfor, Robert Kaplan îl citează pe preşedintele Traian Băsescu, care i-ar fi arătat pe o hartă cum vecinii României, Bulgaria şi Ungaria, sunt dependenţi de gazul rusesc. De asemenea, el scrie că Iulian Fota, consilier prezindenţial pe probleme de securitate, crede că preşedintele rus Vladimir Putin va acţiona neconvenţional, luptând pentru inimile şi minţile populaţiilor din fostele state sovietice, astfel încât să le destabilizeze din interior.
Analistul descrie cum casele din Basarabia sunt mai sărăcăcioase, la fel cum erau cele din România cu o generaţie în urmă, dar că sunt conectate la conducte de gaze venite din Siberia, astfel că acolo calitatea vieţii oamenilor depinde de Rusia.
De asemenea, premierul Iurie Leancă admite, în articolul lui Kaplan, că identitatea Moldovei este cumva o problemă din cauza grupurilor etnice puternice rus, ucrainean, bulgar şi turc, dar şi a majorităţii române, care a fost nevoită să utilizeze alfabetul chirilic până la sfârşitul Războiului Rece.
Kaplan enumeră trei pericole pentru stat.
Bălţi ar putea deveni un „Doneţk al Moldovei“. Din cauza sentimentului pro-rus oamenii se tem că diviziunea etnică va aduce în oraş acelaşi gen de probleme ca în estul Ucrainei, un „Doneţk al Moldovei“. El citează un politician rus din Bălţi care spune că suportul pentru Putin nu este comunism în sine, ci o alegere raţională, deoarece oamenii nu-şi permit ca Rusia să oprească livrările de gaze sau să nu mai cumpere produsele lor agricole.
Comrat – capitala Găgăuziei. Aceasta este văzută ca „a cincea coloană“ pe care Putin o poate folosi pentru a destabiliza Moldova. Găgăuzii sunt etnici turci dar care vorbesc rusa şi sunt ortodocşi. Pe teritoriul Moldovei există în jur de 160.000 de găgăuzi, iar alţi 40.000 trăiesc pe partea cealaltă a graniţei, în Ucraina. Un politician local îi spune lui Kaplan că există planuri pentru crearea unui „Găgăuzii Mari“, dacă Moldova sau Ucraina sunt slăbite sau intră în colaps.
Transnistria – un paradis tulbure al contrabandiştilor. Aceasta este o „aşchie“ de pe teritoriul de est al Nistrului, care s-a desprins de Moldova după un război scurt la începutul anilor ’90 şi un model pe care Putin l-ar dori replicat în estul Ucrainei.
Geostrategul american conchide că „Rusia este o realitate, iar Vestul este un concept geopolitic“.
„Costuri umane incalculabile“
El compară Republica Moldova cu Iugoslavia anilor 1980, urmată de violenţele etnice din anii 1990. Kaplan spune că există „costuri umane incalculabile ale inacţiunii Vestului“, şi că statele occidentale trebuie să acţioneze de o manieră integrată, oferind ajutor atât politic, cât şi economic, în domeniul contrainformaţiilor şi altele pentru a contracara ceea ce fac acum ruşii.
Ca tot l-au mazilit pe Usatii si au dat una preventiva gastii ruse din Moldova.Amu avem si un filmulet de capa si spada,cu asasini,mafioti,raketi si evident,unul care-l baga in hazna pe mazil.Parerea mea,care nu conteaza si nu-i nici cine stie ce autorizata,e ca despre orice politruc moldovean se poate face un film asemanator.Dar cum la ora actuala problema nu e crima organizata ci destinul a 3 tari,hai infractorii ''nostri'',jos cu ai lor. Buna treaba cu eliminarea lui Renat Usatii,dar sa vedem cum se termina filmul de fapt.
Mda. Si este ciudat ca propaganda ruseasca nu s-a ridicat, pana acum, la nivelul asteptat. Ori au pierdut controlul, ceea ce mie imi vine greu sa cred, ori au schimbat modalitatea de lucru. Ramane de vazut.
Pai indiferent de ce fac,Moldova si Transnistria nu au valoare pt. ei decat in contextul in care ei tin Ucraina sau macar intind Novorusia pana la Dunare.Altfel,intre noi si Ucraina Moldova poate vota si cu Stalin,tot degeaba.Tot inspre noi merge. De aia Moldova&Transnistria vor fi cel mai probabil folosite pt. a da o mana de ajutor in cazul in care rusii incep o ofensiva in Ucraina.Din Transnistria ar fi o ofensiva spre Odessa,sau cel putin o demonstratie pt. a tine cat mai multe trupe ucrainene la granita lor de vest.Din regiunea gagauza sau/si de la Tighina,omuletii verzi pot taia Bugeacul si porturile ucrainene de la Dunare.La Balti ar fi un mare tam-tam. Cu sau fara alegeri,valoarea militara a trepadusilor rusi din zona nu creste,nu scade.Ba din contra,alegerea fascistilor e numai buna pt. cassus belli.Spitul in gura dat lui Usatii,la fel.Iete,ce fac porcii fascisti romani,lacheii imperialismului nord-atlantic! Poate functiona si ca magnet de voturi pt. comunisti toata operatia,dar sa fi fost aia lasati liberi ar fi fost mai rau.Una e ca rusii sa trebuiasca sa faca un plan pt. a combate cat de cat fortele de securitate moldovene,alta era sa fie lasati transnistrenii in pace sau ca militarii moldoveni sa fie tradati din oficiu. Si intr-un caz si in altul,moldovenii tot praf is,dar macar sa munceasca Ivanii oleaca.
Parerea lui moi este ca daca noi nu avem un plan de operatii in Moldova pt. a tine in loc transnistrenii,suntem ultimiii prosti.O fi Moldova tara neutra,dar o rezolutie ONU pt. niscaiva mentinere/impunere a pacii daca oamenii verzi se apuca de terorism,iar statul amenintat cere ajutor...
Mai mult ca sigur avem un plan de operatii in Basarabia. Spun asta pentru ca unu la mana, chiar Basescu a spus acum ceva timp ca o destabilizare in Transnistria este o amenintare la adresa securitatii Romaniei si doi la mana sunt exercitiile militare comune, pregatirea militarilor la noi in tara, etc., ca asta nu se face doar de dragul podului de flori. Presupun ca e mult mai mult si cei din sistem sigur stiu mai multe in acest sens.
Ce chestie dom'le! "Fraţii" moldovieni, cei care l-au votat pe Johannis într-o veselie ca să vină "dreapta" la putere, care l-au primit la Chişinău pe cel care le arată drumul către Uniunea Europeană, ne-au transmis părerea lor - am văzut la voi ce a însemnat "dreapta" pedelistă, aşa că noi o să mergem cu socialiştii şi comuniştii în direcţia opusă! Bleah!
Ieri la Moscova a fost ca pe 16.10 la Paris. Şi uite aşa, "diaspora" face politica în ţările de origine. Culmea este că, dacă se adevereşte predicţia la urne, probabilitatea ca Renato Usatîi să ajungă premier depăşeşte 50%. Când v-am povestit "aventuri" ale mele la Chişinău, unde am crezut că am picat în HarCov (cu diferenţa că limba maghiară era înlocuită cu rusa) şi unde seara, după orele 19-20, aproape fiecare stâlp sau gard era sprijinit de beţivi, mulţi au spus că sunt "antiunionist". Păi cam sunt, nu vreau să mă unesc cu băutorii de vodcă ...
Forums
