Am o intrebare si astept un raspuns de la un jurist priceput... Ce sanse am daca dau ca si cadru activ in judecata Statul pentru ca prin Hotarare judecatoreasca sa se anuleze masura de retinere a 25% din veniturile realizate? Este o prevedere legala ca unui om nu i se poate retine mai mult de 40% din veniturile realizate,intrucat acesta are nevoie de acestea pentru Traiul Zilnic... Cam asa ceva. Sa zicem ca el,cadrul activ are si alte retineri care depasesc 40% alea...reprezentand poate o pensie de intretinere a unui minor,retineri bancare... S-ar putea contesta scaderea sumelor de bani ce reprezinta Norma de Hrana sau a Echiparii Restante? Ma intereseaza ce fel s-a implicat Asocatia Semperfidelis privind a ceea ce am scris mai sus. Sunt cadru activ si simt ca din luna iulie nu se poate trai cu cat imi mai ramane din venituri... Nu am voie/nu pot fizic sa am si un alt job. Muncesc si am muncit pentru Stat in cele mai grele imprejurari am fost alaturi de el si vreau sa stiu de ce nu mai sunt respectat. Mie ca militar cine imi mai reprezinta drepturile? Inteleg ca nu am dreptul sa fiu revoltat sa ma manifest public dar Bancile nu ma vor ierta.
Stimate @un jandarm. In Bucuresti mai multi colegi ne-am hotarat sa facem acelasi lucru. Noi o sa ne strangem pe grupulete cate 20 (a fost sfatul unui avocat) si vom actiona in instanta. Avand in vedere cele spuse de acel avocat va sfatuiesc ca si voi sa actionati in grup!
"HomeŞtirile Pro TV Cei vinovati de camatarie ar putea primi trei ani de puscarie camatari
Iata pedeapsa care-i asteapta pe camatari, daca va fi aprobata o lege initiata de cativa parlamentari. Documentul interzice camataria si ii trimite dupa gratii pe toti cei care dau bani cu dobanda.
Tot mai multi romani ajung la politie, dupa ce camatarii i-au amenintat si le-au umflat nejustificat sumele pe care le imprumutasera.
Multi dintre cei care s-au imprumutat de la camatari au trecut prin momente de teroare. Au fost amenintati, uneori chiar batuti, ca sa plateasca mai mult decat suma luata initial.
Camatarii trebuie sa stie de acum un lucru: potrivit initiativei legislative, "darea de bani cu dobanda, ca indeletnicire, de catre o persoana neautorizata, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani."
In actul normativ este definita si camata: "dobanda excesiva pe care o ia camatarul pentru sumele date cu imprumut". In definitiv aceasta este si strategia: camatarii ii imprumuta pe cei aflati la nevoie cu o anumita suma, apoi salta dobanzile de la o zi la alta.
Reprezentantii politiei spun ca in ultimul timp s-au inmultit plangerile depuse de cei care au fost terorizati de camatari. In acest moment, camataria propriu-zisa nu este pedepsita de Codul Penal. Politia intra in actiune numai cand este vorba despre santaj sau amenintari.
Legea privind incriminarea camatariei va ajunge in dezbaterea Parlamentului la inceputul toamnei. "
sursa: stirileprotv.ro
Mentiuni:
1.Doresc sa salut initiativa aceasta, pe care o consider absolut necesara. 2.As dori sa o vad si pusa in aplicare, nu de alta dar legea 301/2004, "fostul nou Cod penal" prevedea o asmenea incriminare insa respectiva reglementare nu a fost pusa niciodata in aplicare desi a intrat in vigoare in anul 2005. 3.Daca se poate legea sa contina niste explicatii - termenul de dobanda excesiva trebuie explicat strict.Poate o raporate la dobanda de referinta BNR ar fi utila.In cazul in care ramane termenul de dobanda excesiva neexplicat atunci un avocat poate argumenta in instanta ca 80% nu ar fi chiar excesiv... 4.Pedeapsa consider a fi insuficienta - mai multe motive detailez la cerere. 5.Reglementarea aspectului relationarii intre evaziune fiscala si camatarie, adica camataria absoarbe continutul infractiunii de evaziune fiscala. 6.Implicarea obligatorie in relizarea proiectului legislativ a structurilor de politie economica.
Ar fi trebuit ca in cazul asta legea sa aibe caracter retroactiv. Nu inteleg de ce nu se poate asta. La americani s-a considerat prin Constitutie ca se poate daca este in folosul justitiei si al cetatenilor. Vizavi de camatari trebuie aratat ca acestia nu desfasoara alte activitati in afara camatariei,ca se percep dobanzi excesive... Cam prea mult! In cazul astora trebuia o judecare rapida fara prea multa ingaduinta. Si cum ramane cu Bancile care jefuiesc populatia tot prin aplicarea de dobanzi excesive? Dau exemplul ERS. La indivizii astia daca nu iti platesti rata la termen,pe langa dobanda de 35% mai iti iau si un comision fix de intarziere a platii. Nu il platesti,si pe asta il adauga in valoarea creditului facut la ei. Asta nu este camatarie?
Pai banca este un camatar la urma-urmei.Nu incape discutie aici... Problema era cu indivizii astia care rup la oameni picoarele daca nu platesc sume aberante. Daca discutam de probatoriu, aici situatia sta destul de complicat.Nu stiu cum poate dovedi organul de ancheta existenta/inexistenta creantelor in masura in care nu cunosc vre-un camatar care sa lucreze "legal" prin notariat, iar probatoriul prin inscrisuri/inceput de inscrisuri poate sau nu poate "tine" in instanta. Sa vedem ce va mai fi...
Justitia trebuie sa fie operativa,bazata pe legi simple neinterpretabile. Pana la urma trebuie sa apreciem ca in lipsa unei legi care sa condamne camataria,legea asta asa cum este este buna si trebuie sa o aplicam. Eu am de ex un coleg jandarm care a apelat la un camatar. A luat peste un miliard si dupa un timp a vazut ca nu mai are de unde sa-i dea inapoi. Baiatul a fost amenintat si de voie de nevoie si-a dat demisia din Jandarmerie ptr a pleca in Spania-unde langa fratii sai avea alte oportunitati de a-si plati datoria. Sunt multe exemple de dat privind colegi care au apelat la camatari dar nu fac obiectul acestui forum... Este important ca atunci cand vezi ca un coleg vrea sa faca prostia de a apela la un camatar sa il tragi de mana...sa-i arati care sunt urmarile... Pentru ca indivizii astia sunt lipsiti de scrupule,apeleaza la notariate ptr a legaliza tranzactii fictive,imputerniciri sau alte forme prin care te trezesti ca ai muncit degeaba o viata... Azi am vorbit pe scurt cu seful meu,un capitan mai deosebit-cum mai rar gasesti prin Jandarmerie... Omul mi-a spus ca si pana acum puteam sa documentam activitatea infractionala a camatarilor sub aspectul infractiunii de santaj... Ramane ca sa ne implicam si noi in starpirea acestui fenomen... Altfel spus sunt benefice ordinele ministrului indreptate impotriva starpirii evaziunii. Dau exemplul traficului cu tigari care a fost puternic zdruncinat de noi toti indiferent de culoarea hainelor ce le purtam... Problema este ca trebuie sa fim sustinuti in acest demers si de justitie... In orasul meu tiganii traficanti care isi facusera din locuintele proprietate personala depozite de tigari netimbrate,au ramas surprinsi sa afle ca se mai poarta si masura perchezitiei/controlului domiciliului...
Ar fi trebuit ca in cazul asta legea sa aibe caracter retroactiv. Nu inteleg de ce nu se poate asta. La americani s-a considerat prin Constitutie ca se poate daca este in folosul justitiei si al cetatenilor.
Da,chiar asa. Legea ar trebui sa fie in folosul Societatii sa asigure progresul ei si masuri reparatorii. Sa readuc aspectul scoaterii in faralegii a pedepsei cu moartea. De ce in Tari avansate democratic aceasta se poarta? Si de ce la noi,in Romania scoaterea ei in afara legii nu a fost inlocuita de pedepse dure la adresa celor vinovati. Ma refer la arestarea pe viata cu obligare la munca silnica,confiscarea averii...
Ma intereseaza ce fel s-a implicat Asocatia Semperfidelis privind a ceea ce am scris mai sus.
si tu esti dintre cei care intra pe site si citesc doar ce nimeresc? si o simpla observatie: actiunile in instanta pe astfel de chestiuni nu se pot face decit individual... daca e vorba sa ne orgazim sub APSF, asta e cu totul altceva... crezi ca mie-mi convine ca voi lua luna asta juma' de salariu?...
offtopic: vad ca indiferent cum te rog, continui sa faci filozofie offtopic pe marginea tuturor subiectelor... pentru ultima oara am rugamintea sa ramii la subiect sau sa te abtii... si vezi ca avem topicuri pentru legislatie....
nota: niciunde in lumea asta mare legea nu se aplica retroactiv...
revenind, iata una dintre miile de exemple de porcojustitie:
Realitatea TV Crimă şocantă la Bacău: Şi-a ucis soţia după a încercat să-şi vândă copiii! 03 aug 2010, 21:37 | Actualizat (acum un min) REALITATEA.NET
Benone Păvăloaie a fost eliberat pentru că nu prezenta pericol social după ce a fost prins încercând să-şi vândă copiii. Marţi, şi-a ucis soţia sub privirile copiilor.
În urmă cu un an, un bărbat a încercat să-şi vândă copiii pentru transplant de organe contra sumei de 12.000 de euro bucata.
A fost eliberat după câteva luni, pe motiv că nu prezintă pericol social, iar în noaptea de luni spre marţi şi-a ucis soţia în bătaie, susţine deşteptarea.ro.
Conform anchetatorilor, Benone Păvăloaie, în vârsta de 33 de ani, şi-a ucis soţia cu lovituri de pumni, picioare şi corpuri contondente, pe fondul consumului de alcool si al geloziei”, a declarat Felix Bănilă, procurorul de caz.
După o noapte cu cadavrul şi copii sub acelaşi acoperiş, a anunţat poliţia.
presa prezinta mereu astfel de cazuri, iar uneori incep sa curga si indignarile recitate cu dramatism si patos... insa intreb eu: de ce niciodata nu sint date numele judecatorilor sau componenta completelor care dau astfel de hotariri aberante? Sa vad si eu macar un nume de judecator zvirlit in agora...
Da,chiar asa. Legea ar trebui sa fie in folosul Societatii sa asigure progresul ei si masuri reparatorii. Sa readuc aspectul scoaterii in faralegii a pedepsei cu moartea.
De la aplicarea retroactiva a legii ai trecut la pedeapsa cu moartea si "arestarea pe viata"? Esti cam neconsecvent...
Nu stiu daca cazul asta ar trebui postat aici, dar nici nu vreau sa deschid un nou topic numai pentru asta...
Iniţial a fost pus sub acuzare şi condamnat un gorjean, Marcel Ţundrea (foto). Abia după ce acesta a executat 12 ani de închsioare s-a dovedit că nu el este făptaşul, dar, între timp, Marcel Ţundrea a murit şi nu s-a mai putut întoarce împotriva celor care l-au condamnat pe nedrept. Acum, procurorii Parchetului General l-au pus sub acuzare pe adevăratul autor al faptelor. Parchetul General a comunicat însă că nu poate furniza deocamdată, din motive de securitate, numele adevăratului autor al faptelor petrecute în 1992 asupra unei minore de 14 ani din comuna gorjeană Pojogeni.
Identificarea a fost posibilă în urma testului ADN, care a relevat că sperma recoltată de la victimă coincide cu cea a actualului suspect. "Parchetul deţine o bază de date cu toţi cei care sunt consideraţi suspecţi de viol şi aceasta este folosită în dosarele de viol. Se compară profilele ADN. Probabil că aşa s-a întâmplat şi aici, după ce Ţundrea a fost declarat nevinovat prin hotărâre definitivă şi irevocabilă", a explicat Emil Moţa, procurorul care l-a scos din puşcărie pe Ţundrea, după ce fusese condamnat deja la 25 de ani de închisoare şi efectuase 12 ani. "Avem o analiză şi avem un suspect. În aceste momente se desfăşoară anumite proceduri şi nu putem face alte comentarii", a declarat şi purtătorul de cuvânt al Ministerului Public, procuror Simona Frolu.
Pe tot parcursul anchetei, Marcel Ţundrea le-a indicat numele suspectului, dar nici un anchetator nu l-a luat în calcul. "Le-am explicat prin mii şi mii de cereri că nu eu sunt cel vinovat. Le-am spus şi numele celor pe care eu îi cred vinovaţi de o asemenea faptă. Mioara (n.r. - victima violată şi omorâtă) a fost ca şi fetiţa mea, se jucau împreună. Am săpat groapa acestei fetiţe. Sunt doi cetăţeni care au văzut autorul. După cum arată cel care a făcut fapta, înalt, brunet şi cu mustaţă, nu ştiu dacă e bine să-l spunem. L-am indicat în dosar. În sala de judecată s-a ridicat cineva, dar nu am reţinut cine, şi a strigat să fiu condamnat la moarte. Nu am fost atent, pentru că procuroarea de şedinţă a cerut pedeapsa maximă şi era să cad din picioare. El tot venea pe la mine, după care a fost şi el condamnat pentru un viol. La Curtea Supremă a depus un memoriu împotriva mea", sunt vorbele lui Marcel Ţundrea spuse în 2004, atunci când a fost eliberat din puşcărie, găsite în arhivă.
Povestea celei mai grave erori judiciare produse după 1989 a pornit în 1992. Atunci, Mioara Gherasie, o minoră de 14 ani din Pojogeni, judeţul Gorj, a fost descoperită moartă pe malul Gilortului. Anchetatorii au stabilit că fata fusese violată înainte de a i se introduce pe gât pietrele care i-au provocat moartea. La scurt timp după această crimă care a oripilat Pojogeniul, procurorul Ion Diaconescu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a dispus arestarea lui Marcel Ţundrea, considerat suspect al faptelor.
Pentru Jurnalul Naţional, Marcel Ţundrea a povestit în exclusivitate cum a condus procurorul ancheta: "Dădeau cu ce apucau, cu picioarele, cu pumnii, cu bastoanele pentru a spune cum am omorât-o şi am violat-o. Le-am spus că nu eu sunt autorul şi atunci am luat primul pumn de mi-a zburat un dinte. De atunci i-am pierdut pe toţi. Mi-au fracturat coastele şi nu mi-au dat nici un tratament. S-au sudat aiurea. Ei au crezut că voi muri în puşcărie", a declarat Ţundrea imediat după eliberarea.
În 2004, procurorul Emil Moţa, în acea vreme prim-procuror La Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi şef al procurorului Ion Diaconescu, a dispus revizuirea cazului Ţundrea. Avea indicii serioase că Ţundrea nu este făptaşul deja condamnat pentru viol şi omor. A dispus efectuarea testului ADN. Rezultatul a confirmat că Ţundrea nu a violat-o pe minoră şi deci nu e nici autorul omorului, dispărând astfel mobilul crimei. Ţundrea a fost pus în libertate după 12 ani de închisoare, iar Emil Moţa şi-a pierdut funcţia de prim-procuror.
Au urmat lungi procese de stabilire a nevinovăţiei, însă, abia la trei ani de la moartea sa, Marcel Ţundrea a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este dreptatea pe care Ţundrea n-a mai apucat-o, decedând în iarna lui 2006 într-un spital din Gorj. Medicii au spus atunci că starea de detenţie i-a provocat moartea, acesta suferind de cancer la plămâni.
Am urmarit cazul cu atentie inca de la debutul lui, si dincolo de stirile seci care apar in ziare, dincolo de greselile pe care le pot face judecatorii, voite sau fiindca sunt oameni, deci supusi greselii, raman cateva intrebari filozofice:
EXISTA DUMNEZEU? Daca exista, cum de ingaduie ca astfel de lucruri sa se intample? Ce pacate au de platit toti cei care au avut de suferit in urma acestei povesti? Cum de un seaman de-al nostru, un om, indiferent cine ar fi el, poate comite o fapta ca cea pentru care a fost inchis Marcel Tundrea?
Ratiunea mea, hranita de lecturile operelor lui Soljenitin, Steinhart si altor autori care trateaza viata intr-un univers concentrationar, nu are alta teama mai mare decat ca as putea ajunge intr-o astfel de situatie: sa fiu inchis pentru o vina imaginara, pentru o fapta pe care nu am comis-o. Nu ma priviti cu ironie si nu radeti, fiecare dintre voi ati putea ajunge in stuatia asta... incercati sa va inchipuiti ce ati simti! nu-i asa ca nu poate exista teroare mai mare? ce-ti mai ramane atunci? Oare poti avea destula tarie sa nu-l renegi pe un Dumnezeu care te incearca atat de cumplit?
Acum cele foarte omenesti: va inchipuiti ce a avut de suferit omul asta in inchisoare, in contextul in care cunoaste toata lumea tratamentul de care se "bucura" acolo pedofilii? Cum de in acest caz nu a functionat principiul potrivit caruia e mai bine sa scape o mie de vinovati decat sa fie pedepsit un nevinovat? Imi aduc aminte ca am vazut candva, dupa eliberarea lui, un interviu cu Marcel Tundrea... In simplitatea lui, o replica mi-a retinut atentia:
"Cel mai greu de indurat nu a fost inchisoarea si tot ce s-a intamplat acolo, ci faptul ca toata lumea a crezut ca eu am violat-o si am omorat-o pe Mioara!"
Acest caz explica si de ce sunt un fervent oponent al pedepsei cu moartea, si sper din toata inima ca viata sa nu ma conduca niciodata in situatia de a-mi schimba parerea.
O ultima observatie: chiar daca adevaratul faptas va fi descoperit, el nu va putea fi pedepsit, fiindca fapta s-a prescris...
Felicitari procurorilor care au indreptat, fie si intr-al 13-lea ceas, aceasta cumplita eroare judiciara!
Unde e justitia? Animalul asta care bate fata nu prezinta pericol social ?Asa a considerat domnul procuror corupt? Acum a bagat in coma un politist. Cand vezi asa ceva iti vine sa pui mana pe arma si sa-ti faci singur dreptate. Daca eram tatal fetei , dupa imaginile aste nu mai apuca sa sufle mult marele interlop. LINK
Uneori da,alteori nu. De cele mai multe ori NU.Depinde de zile... . De-aia nu e bine sa-l amestecam în treburile noastre pamântesti. Daca exista,si daca El ne-a creat (stiu ca e o teorie foarte prizata) cred ca de-aia ne-a dat creier : sa-l folosim cât putem de mult,si sa nu-l chemam pe El sa ne faca ordine si curatenie prin vieti.
"„Ziarul“ vă prezintă fragmente din şedinţa Tribunalului Bucureşti şi motivarea arestării „părintelui FNI“
TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA I PENALĂ. ÎNCHEIERE Şedinţă din Camera de Consiliu din data de 09.09.2010: Din partea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, participă procuror Diniţă Camelia. Pe rol soluţionarea propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor Vântu Sorin Ovidiu, Ţurcan Octavian şi Stoian Alexandru, formulată de Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică. La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu au răspuns inculpaţii Vântu Sorin Ovidiu, personal, în stare de reţinere şi asistat de apărător ales, av. Marian Nazat cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, Ţurcan Octavian, personal, în stare de reţinere şi asistat de apărător ales, av. Victor Enescu cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, şi Stoian Alexandru, personal, aflat în stare de reţinere şi asistat de apărător ales, av. Moroianu Gheorghe, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Procedura este legal îndeplinită
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, apărătorul ales al inculpatului Vântu Sorin Ovidiu, (av. Marian Nazat) având cuvântul, arată că competenţa materială a Tribunalului a fost atrasă potrivit referatului întocmit de Parchet de disp. art. 35 alin. 5 Cod procedură penală, potrivit acestui text de lege tăinuirea pentru favorizarea inculpatului, pentru că acest dosar are această infracţiune, se judecă de către instanţa competentă care judecă infracţiunea la care aceasta se referă. De asemenea, mai solicită să se aibă în vedere că legiuitorul a înţeles să determine acest caz de competenţă în funcţie de cauza principală care însă este pe rolul instanţei de judecată, este firească această tehnică de reglementare întrucât s-a dorit ca atunci când cauza principală se află pe rolul instanţei de judecată, favorizarea infractorului, pentru infracţiunea principală să se judece de aceeaşi instanţă de judecată, este o derogare de la norma de muncă în ceea ce priveşte competenţa, însă în celelalte cazuri, cum este şi prezenta cauză, competenţa rămâne cea comună, adică atunci când cauza principală a fost soluţionată definitiv, această excepţie de la regulă art. 35 alin. 5 Cod procedură penală nu îşi mai găseşte aplicabilitatea. Favorizarea infractorului
Tribunalul pune în discuţie propunerea formulată privind luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii Vântu Sorin Ovidiu, Stoian Alexandru şi Ţurcan Octavian. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că din procesul-verbal întocmit la data de 02.12.2009 în baza dispoziţiilor art. 90- 91 din Codul de procedură penală, s-a constatat că rezultă indicii temeinice că inculpaţii Sorin Ovidiu Vântu şi Octavian Ţurcan săvârşesc infracţiunea de favorizarea infractorului prev. de art. 264 din Codul penal, în sensul că ajută un infractor, respectiv pe condamnatul Popa Nicolae, să se sustragă de la executarea pedepsei definitive de 15 ani închisoare. Acest proces-verbal a fost redactat după ce s-a procedat la examinarea înscrisurilor - acte de constatare şi note - referitoare la comunicaţiile şi imaginile înregistrate în legătură cu numiţii Vântu Sorin Ovidiu, Ţurcan Octavian, Popa Nicolae, Popa Virgil şi Căciulă Anca. Faţă de învinuiţii Ţurcan Octavian, Vântu Sorin Ovidiu şi Stoian Alexandru s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunile mai sus arătate, reţinându-se în fapt că Vântu Sorin Ovidiu a trimis sume de bani condamnatului Popa Nicolae pentru ca acesta să se sustragă de la executarea pedepsei de 15 ani închisoare aplicată prin Sentinţa Penală nr. 423/20.03.2007a Tribunalului Bucureşti, pronunţată în dosar nr. 24632/3/2006, rămasă definitivă prin Decizia Penală nr. 2098/2009 a Înaltei Curţi de Casaţiei şi Justiţie, dosar în care la data de 23.07.2009 a fost emis mandatul european de arestare nr. 32. Transfer bancar din Cipru
Urmărirea penală a stabilit că transmiterea sumelor de bani s-a realizat în baza dispoziţiilor inculpatului Vântu Sorin Ovidiu, prin transfer bancar, dintr-un cont deschis la o bancă cu sediul în Nicosia, Cipru, în contul unei societăţi comerciale înregistrate în Indonezia, la care condamnatul Popa Nicolae avea acces, cu ajutorul inculpatului Ţurcan Octavian, sau în numerar, prin intermediul lui Popa Virgil, fratele condamnatului, cu sprijinul învinuitului Stoian Alexandru. Trebuie avută în vedere notorietatea cazului FNI, acel sistem de acumulare a fondurilor băneşti de la persoane fizice sau juridice, creat sub aparenţa unui fond deschis de investiţii, care în final a generat un grav prejudiciu atât sistemului financiar-bancar din România, cât şi unui număr foarte mare de persoane fizice, şi gradul de pericol social al infracţiunii comise de către inculpaţi, care fac parte din categoria infracţiunilor care împiedică înfăptuirea justiţiei. Probele obţinute în cursul urmăririi penale după data de 23.08.2010 evidenţiază schimbarea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii preventive, astfel că în prezent subzistă temeiurile prevăzute de art. 148 lit. f) din Codul de procedură penală, întrucât infracţiunea săvârşită de către inculpatul Ţurcan Octavian prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol public, la data de 9.09.2010 s-a dispus prin ordonanţă înlocuirea acestei măsuri preventive a obligării de a nu părăsi ţara cu măsura preventivă a reţinerii, astfel: pentru inculpatul Ţurcan Octavian s-a dispus măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore, de la data de 09.09.2010, ora 17:05; pentru inculpatul Vântu Sorin Ovidiu s-a dispus măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore, de la data de 09.09.2010, ora 11:40, şi pentru inculpatul Stoian Alexandru s-a dispus măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore, de la data de 09.09.2010, ora 13:15. Coordonaţi de Vântu
Analiza întregului material probator evidenţiază faptul că în cauză sunt întrunite condiţiile pentru a se solicita arestarea preventivă a inculpaţilor, având în vedere modalitatea concretă de săvârşire a favorizării infractorului, prin ajutorul material dat condamnatului Popa Nicolae de către coinculpaţi, coordonaţi de inculpatul Vântu Sorin Ovidiu, în scopul dovedit, potrivit probelor administrate în cauză, de a zădărnici şi îngreuna executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care acesta a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă la data de 4.06.2009. Pentru executarea acestei hotărâri judecătoreşti s-a emis mandatul de urmărire internaţională la data de 23.07.2009, în vederea extrădării condamnatului Popa Nicolae. Urmarea socialmente periculoasă produsă datorită activităţilor derulate de inculpaţi pentru zădărnicirea şi îngreunarea executării pedepsei de către acest condamnat o reprezintă afectarea încrederii societăţii în autorităţile judiciare. Aşadar, pericolul social al faptelor de favorizarea infractorului se răsfrânge asupra sistemului judiciar penal, care, potrivit competenţelor legale, trebuie să asigure efectivitate actului de justiţie. Efectivitatea actului de justiţie este asigură numai atunci când vinovatul, persoana vinovată de comiterea unei infracţiuni, execută pedeapsa stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. Zădărnicirea, îngreunarea executării pedepsei de 15 ani închisoare aplicată condamnatului Popa Nicolae are autoritate de lucru judecat, dincolo de orice dubiu, pentru că instanţa de judecată a statuat că este vinovat. Aceste fapte ale inculpaţilor dobândesc un grad de pericol care se accentuează, întrucât, deşi erau cercetaţi pentru favorizarea infractorului şi se aflau sub obligaţiile legale stabilite de organele judiciare încă din luna decembrie 2009, au continuat să desfăşoare activităţi de sprijin material în favoarea condamnatului. Aşadar, practic, în paralel cu demersul desfăşurat de autorităţile judiciare competente în scopul extrădării condamnatului POPA NICOLAE, inculpaţii desfăşurau acţiuni de îngreunare a punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii. Sfidare a legii
Continuarea sprijinirii condamnatului POPA NICOLAE, care a părăsit ţara exact în perioada în care era cercetat în cauza FNI, acest fapt fiind de notoritate, prin îngreunarea procedurilor de punere în executare a hotărârii judecătoreşti. Faptul că activităţile de sprijinire a condamnatului POPA NICOLAE au fost continuate de inculpaţi, deşi erau cercetaţi tocmai pentru această infracţiune, denotă o sfidare a legii şi accentuează periculozitatea. Inculpaţii Vântu Sorin Ovidiu şi Ţurcan Octavian au comis infracţiunea de favorizare a infractorului, prin ajutorarea materială a condamnatului Popa Nicolae pentru a zădărnici începerea executării pedepsei de 15 ani aplicată prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, în baza căreia a fost emis mandatul de urmărire internaţională. Analiza actelor probatorii ale cauzei demonstrează că lăsarea în libertate a inculpaţilor ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Trebuie avută în vedere rezonanţa acestor fapte îndreptate împotriva înfăptuirii justiţiei, la care se adaugă sentimentul de insecuritate creat în rândul colectivităţii. Acestea sunt elemente de natură a naşte temerea că organele judiciare nu reacţionează eficient împotriva unor persoane învinuite de săvârşirea unor infracţiuni de o gravitate deosebită. Cercetarea în stare de libertate a celor acuzaţi că sprijină material şi moral un condamnat definitiv la executarea unei pedepse de 15 ani închisoare, pentru comiterea unor infracţiuni ce au generat prejudicii imense sutelor de mii de victime, devin circumstanţe ce ar putea încuraja şi alte persoane să comită infracţiuni. În plus, în cauză, inculpaţii sunt cercetaţi de mai multe luni pentru aceste fapte şi li s-a aplicat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara şi cu toate acestea au continuat să acorde ajutor condamnatului Au zădărnicit executarea pedepsei
Gravitatea şi periculozitatea crescută a faptelor sunt determinate şi prin analiza mijloacelor pe care le-au folosit. Astfel, insistenţa infracţională este evidentă. Dacă până în luna decembrie 2009 au zădărnicit executarea pedepsei de către condamnatul Popa Nicolae, după arestarea acestuia, în ciuda măsurilor preventive aplicate, au identificat metode şi posibilităţi cât mai ascunse, pentru a da aparenţa de respectare a măsurii procesuale sub puterea căreia se aflau, dar şi pentru a găsi nişele prin care să continue demersul ilegal. Incontestabil, măsura privării de libertate reprezintă o măsură extremă, dar la fel de incontestabil este şi faptul că infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor sunt de o gravitate extremă, iar din actele cauzei rezultă că lăsarea lor în libertate ar avea urmări imediate şi indirecte asupra ordinii publice. Faptul că există indicii rezonabile că s-a comis infracţiunea de favorizare a infractorului, cu consecinţe deosebit de grave prin urmări, respectiv prin asigurarea condiţiilor pentru sustragerea de la executarea unei pedepse definitive de 15 ani închisoare a condamnatului Popa Nicolae generează o periculozitate sporită. Protecţia societăţii prin asigurarea efectivităţii unei hotărâri judecătoreşti este direct legată de stabilitatea sistemului judiciar. Un sistem de justiţie este format şi din componenta executării pedepsei şi este de interes public. Aşa fiind, activităţile de favorizare a unui infractor pentru ca acesta să nu răspundă în faţa legii pun în pericol primordial încrederea populaţiei în autorităţile judiciare şi generează condiţii propice pentru posibile manifestări infracţionale. Datorită acestui efect principal, şi anume pericolul public, puterile coercitive ale organelor judiciare faţă de persoanele în raport cu care există motive plauzibile că au comis aceste fapte cu urmările menţionate se lărgeşte. Noţiunea de motive plauzibile aparţine Curţii Europene şi îşi are corespondent în legea română, şi anume în cerinţa de a exista indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. Fapte de o gravitate ridicată
În prezenta cauză probele administrate până în acest moment procesual creează, cu suficientă putere, rezonabilitatea comiterii infracţiunilor descrise anterior de către inculpaţi. Aceste fapte sunt de o gravitate ridicată şi impun dispunerea măsurii arestării preventive. Analizând datele rezultate din prezenta cauză, se impune ca măsura arestării preventive din perspectiva art. 5 lit. c din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 148 lit. f Cod procedură penală şi 1491 Cod procedură penală să fie dispusă. Analizând dispoziţiile art. 148 lit. f Cod procedură penală prin aplicarea la cauză, luând în considerare gravitatea infracţiunilor în raport cu care există indicii rezonabile de a bănui că au fost comise de inculpaţi, trebuie luată în considerare gravitatea acestor infracţiuni aşa cum rezultă din probele administrate până în prezent. Pentru ca o măsură de arestare să fie permisă trebuie să existe motive plauzibile de a se bănui că s-a săvârşit o infracţiune de către persoana în cauză este bănuită că a săvârşit o infracţiune şi există motive serioase de a crede că cei faţă de care se solicită măsura arestării prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Astfel, prin acţiunile întreprinse în scopul zădărnicirii şi îngreunării executării pedepsei de 15 ani, inculpaţii au dovedit nu doar perseverenţă infracţională accentuată, dar şi ignoranţă faţă de sistemul de justiţie. Astfel, deşi cunoşteau că autorităţile române au efectuat cereri de comisii rogatorii şi asistenţă judiciară, inculpaţii au acţionat în scopul zădărnicirii executării pedepsei. Au continuat şi au stăruit în găsirea mijloacelor pentru îngreunarea executării pedepsei, chiar şi după ce condamnatul a fost arestat de autorităţile statului gazdă. În plus, au continuat să desfăşoare aceste demersuri, deşi se aflau sub puterea unei măsuri preventive, dispuse tocmai ca urmare a faptului că existau indicii puternice în legătură cu favorizarea infractorului de către aceştia. Gradul de complexitate al cauzei a crescut începând cu luna decembrie 2009, datorită modalităţilor pe care inculpaţii le-au identificat şi pe care le-au complicat, în mod deliberat, după ce s-a dispus faţă de aceştia măsura obligării de a nu părăsi ţara. Sunt relevante în acest sens aspectele referitoare la mijloacele pe care le-au folosit în favoarea condamnatului şi care au presupus administrarea unui probatoriu vast, absolut necesar pentru a putea forma convingerea că sunt elemente pertinente, rezonabile şi puternice, care confirmă că inculpaţii au comis aceste infra cţiuni. În consecinţă, solicită arestarea preventivă a inculpaţilor pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 10.09.2010, până la 08.10.2010. Judecătorul Deliberând asupra propunerii privind luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii Vântu Sorin Ovidiu, Ţurcan Octavian şi Stoian Alexandru, constată următoarele: Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 09.09.2010, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a solicitat să se dispună arestarea preventivă faţă de inculpaţii Vântu Sorin Ovidiu, Ţurcan Octavian şi Stoian Alexandru, pe o perioadă de 29 de zile de la data de 10.09.2010, până la data de 09.10.2010, inclusiv. În susţinerea propunerii, s‑a arătat că: Inculpatul VÂNTU SORIN OVIDIU alături de inculpaţii ŢURCAN OCTAVIAN şi STOIAN ALEXANDRU, deşi aflaţi sub puterea unor măsuri preventive care le-au limitat dreptul de liberă circulaţie şi cunoscând învinuirile care le sunt aduse, au conceput şi aplicat un circuit complicat de comunicare cu condamnatul NICOLAE POPA pentru a putea să îngreuneze executarea pedepsei. Având în vedere notorietatea cazului FNI, acel sistem de acumulare a fondurilor băneşti de la persoane fizice sau juridice, creat sub aparenţa unui fond deschis de investiţii, care în final a generat un grav prejudiciu atât sistemului financiar-bancar din România, cât şi unui număr foarte mare de persoane fizice, în raport şi de gradul de pericol social al infracţiunii comise de către inculpaţi, care fac parte din categoria infracţiunilor care îm- piedică înfăptuirea justiţiei, întrucât probele obţinute în cursul urmăririi penale după data de 23.08.2010 evidenţiază schimbarea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii preventive, astfel că în prezent subzistă temeiurile prevăzute de art. 148 lit. f) din Codul de procedură penală, întrucât infracţiunea săvârşită de către inculpatul ŢURCAN OCTAVIAN prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol public, la data de 9.09.2010 s-a dispus prin ordonanţă înlocuirea acestei măsuri preventive a obligării de a nu părăsi ţara cu măsura preventivă a reţinerii, astfel: - pentru inculpatul ŢURCAN OCTAVIAN s-a dispus măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore, de la data de 09.09.2010, ora 17:05 - pentru inculpatul VÂNTU SORIN OVIDIU s-a dispus măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore, de la data de 09.09.2010, ora 11:40 - pentru inculpatul STOIAN ALEXANDRU s-a dispus măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore, de la data de 09.09.2010, ora 13:15 Arată în referatul Parchetului că în cauză sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 148 lit. f c.p.p. avându-se în vedere: - modalitatea concretă de săvârşire a favorizării infractorului, prin ajutorul material dat condamnatului POPA NICOLAE de către coinculpaţi, coordonaţi de inculpatul VÂNTU SORIN OVIDIU, în scopul dovedit, potrivit probelor administrate în cauză, de a zădărnici şi îngreuna executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care acesta a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă la data de 4.06.2009 (prin aceeaşi decizie inculpatul Vântu Sorin Ovidiu a fost achitat definitive, iar Vlas Ioana Maria a fost condamnată la pedeapsa de 10 ani închisoare). Pentru executarea acestei hotărâri judecătoreşti s-a emis mandatul de urmărire internaţională la data de 23.07.2009, în vederea extrădării condamnatului POPA NICOLAE. - urmarea socialmente periculoasă produsă datorită activităţilor derulate de inculpaţi pentru zădărnicirea şi îngreunarea executării pedepsei de către acest condamnat o reprezintă afectarea încrederii societăţii în autorităţile judiciare. Aşadar, pericolul social al faptelor de favorizarea infractorului se răsfrânge asupra sistemului judiciar penal, care, potrivit competenţelor legale trebuie să asigure efectivitate actului de justiţie. Efectivitatea actului de justiţie este asigură numai atunci când vinovatul (persoana vinovată de comiterea unei infracţiuni) execută pedeapsa stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. Motivarea deciziei
Se arată că aceste fapte ale inculpaţilor dobândesc un grad de pericol care se accentuează întrucât, deşi erau cercetaţi pentru favorizarea infractorului şi se aflau sub obligaţiile legale stabilite de organele judiciare încă din luna decembrie 2009, au continuat să desfăşoare activităţi de sprijin material în favoarea condamnatului. Aşadar, practic în paralel cu demersul desfăşurat de autorităţile judiciare competente în scopul extrădării condamnatului POPA NICOLAE, inculpaţii desfăşurau acţiuni de îngreunare a punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii. - continuarea sprijinirii condamnatului POPA NICOLAE, care a părăsit ţara exact în perioada în care era cercetat în cauza FNI (acest fapt fiind de notoritate) prin îngreunarea procedurilor de punere în executare a hotărârii judecătoreşti. Faptul că activităţile de sprijinire a condamnatului POPA NICOLAE au fost continuate de inculpaţi, deşi erau cercetaţi tocmai pentru această infracţiune, denotă o sfidare a legii şi accentuează periculozitatea. - scopul final urmărit de coinculpaţi, şi anume evitarea unei eventuale trageri la răspundere penală în legătură cu faptele pentru care a fost condamnat Popa Nicolae. - factorii de natură socială rezultaţi din infracţiunea gravă pentru care a fost condamnat Popa Nicolae şi care a cauzat prejudicii grave sistemului financiar-bancar din România şi la sute de mii de oameni, prejudiciul fiind de ordinul miilor de miliarde, fapte notorii, cunoscute în spaţiul public drept ,,cazurile FNI şi FNA“. Sub aspectul situaţiei de fapt, se reţine în referatul privind propunerea de arestare preventivă că, prin decizia penală nr. 2098 din 4.06.2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Popa Nicolae a fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare pentru infracţiunile comise în calitatea sa de director general al GELSOR SA şi director executiv al SC SOV INVEST SA, societăţi de administrare ale unor fonduri de investiţii şi acumulare financiară la care deţineau unităţi de fond circa 300.000 de cetăţeni români. În această cauză, Popa Nicolae a emis în mod fictiv un număr de 1.683.498 unităţi de fond, în valoare totală de 112.289.316.546 lei (aproximativ 7 milioane USD) fără să fie depusă valoarea acestora, unităţi de fond pe care ulterior le-a răscumpărat la valoarea de piaţă fictiv crescută de 137.403.330.106 lei (aproximativ 8,8 milioane USD), prejudiciind fondul şi săvârşind astfel infracţiunea pentru care a fost condamnat definitiv. La data de 18.09.1998, Societatea de valori mobiliare GELSOR SA, avându-l director general pe Popa Nicolae, şi-a însuşit un număr de 65.359 acţiuni emise de SC INDUSTRIAL EXPORT SA, la o valoare contabilă de 25.376 lei/acţiune, aflate în administrarea societăţii pe care o conducea şi care aparţineau SC SOV INVEST SA. Acţiunile au fost transferate unui apropiat, ce le-a valorificat prin vânzarea către Banca Agricolă la un preţ supraevaluat de 765.000 lei/acţiune, de aproximativ 30 ori mai mare decât valoarea reală, producând instituţiei bancare un prejudiciu de 50 miliarde de lei (aproximativ 3 milioane USD). Sprijin material şi moral
Din informarea nr. 5260/7.01.2010, întocmită de Inspectoratul General al Poliţiei Române, la care se află anexată corespondenţa electronică a autorităţilor poliţieneşti INTERPOL, a rezultat că la data de 2.12.2009 condamnatul POPA NICOLAE a fost arestat la Jakarta. Se precizează că la data de 15.12.2009 a fost primită cererea de extrădare formulată de autorităţile din România, aşa încât arestul va fi extins. În raport cu stadiul procedurilor de extrădare, rezultă că la data de 2.09.2010 autorităţile din România au fost încunoştiinţate despre faptul că preşedintele indonezian a aprobat la data de 25.08.2010 decretul privind începerea procedurii de extrădare a condamnatului POPA NICOLAE Potrivit probatoriului administrat în cauză, s-a confirmat că şi după data de 02 decembrie 2009, când autorităţile poliţieneşti internaţionale (INTERPOL) au reuşit arestarea acestuia la Jakarta - Republica Indonezia, inculpaţii VÂNTU SORIN OVIDIU, ŢURCAN OCTAVIAN şi STOIAN ALEXANDRU au continuat în mod direct şi indirect să îngreuneze procedurile legale de extrădare desfăşurate de către autorităţile judiciare indoneziene ca urmare a solicitării de extrădare formulată de către Ministerul de Justiţie din România. În acest sens, pentru ca POPA NICOLAE să nu execute din pedeapsa de 15 ani un interval prea mare de timp în arestul autorităţilor indoneziene sau în cazul în care nu se putea obţine acest rezultat, momentul extrădării sale în România să fie amânat cât mai mult cu putinţă, inculpaţii VÂNTU SORIN OVIDIU, ŢURCAN OCTAVIAN şi STOIAN ALEXANDRU au derulat o serie de demersuri şi acţiuni. Acestea au fost concretizate în sprijin material şi moral acordat condamnatului atât personal, cât şi prin intermediul fratelui său, Popa Virgil, care s-a deplasat în acest scop la Jakarta - Republica Indonezia. Evoluţia demersurilor din Indonezia după reţinerea condamnatului Popa Nicolae şi variantele de îngreunare a extrădării în România au devenit parte a unor activităţi comise de către inculpaţii Vântu Ovidiu Sorin, Stoian Alexandru şi Ţurcan Octavian în diferite forme de participaţie penală, dar avându-l ca decident pe inculpatul Vântu Ovidiu Sorin. Pentru aceste motive, Tribunalul ajunge la o concluzie similară şi în privinţa sa, constatând întrunite condiţiile art. 148 lit. f c.p.p. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DISPUNE: În baza art. 149/1 alin. 9 Cod procedură penală, admite propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind arestarea preventivă a inculpaţilor Vântu Sorin Ovidiu, Ţurcan Octavian şi Stoian Alexandru. În baza art. 149/1 alin. 10-12 Cod procedură penală, rap. la art. 148 lit. f Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpaţilor VÂNTU SORIN OVIDIU, ŢURCAN OCTAVIAN şi STOIAN ALEXANDRU pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 10.09.2010, până la data de 08.10.2010, inclusiv. Cu recurs în 24 de ore. Pronunţată în şedinţă, azi, 10.09.2010. 20.000 de euro
La data de 24.02.2002, Inspectoratul General al Poliţiei Române a dispus măsura urmăririi cu privire la numitul Popa Nicolae, deoarece se sustrăgea mandatului de arestare preventivă emis în anul 2000 în dosarul SC SOV INVEST SA – Fondul Naţional de Investiţii. La 11 noiembrie 2009, în acelaşi scop al ajutării condamnatului POPA NICOLAE şi al împiedicării executării pedepsei de către acesta, din dispoziţia inculpatului VÂNTU SORIN OVIDIU - fratelui condamnatului, numitului Popa Virgil – i‑a fost predată suma de 20.000 euro, ce urma să-i parvină lui POPA NICOLAE prin intermediul părinţilor săi, ce urmau să plece în vizită la acesta în Indonezia. La data de 9.10.2009, condamnatul POPA NICOLAE, aflat în Indonezia, a purtat o convorbire telefonică cu inculpatul VÂNTU SORIN OVIDIU. Cu acel prilej, practic, au purtat negocieri referitoare la o sumă anuală de 200.000 euro, care îi este necesară primului pentru a rămâne în această ţară şi a putea plăti diverse servicii de care avea nevoie în Indonezia, ca să nu fie descoperit de autorităţile poliţieneşti internaţionale, de maximă urgenţă fiind suma de 43.000 euro. În contextul acelei discuţii, inculpatul VÂNTU SORIN OVIDIU îi confirmă că-i va trimite banii şi că această situaţie se rezolvă, probă clarificatoare asupra contextului prezentat fiind discuţia dintre cei doi. Potrivit probelor obţinute la data de 23.08.2010, s-a stabilit cu certitudine că transmiterea sumelor de bani s-a realizat în baza dispoziţiilor inculpatului SORIN OVIDIU VÂNTU, prin contribuţia inculpatul OCTAVIAN ŢURCAN, prin transfer bancar, din contul COMAC LIMITED Nicosia, deschis la banca MARFIN POPULAR BANK PUBLIC CO LTD. Cipru, în contul societăţii comerciale PT CAASCORM INTERNATIONAL TRADING, înregistrate în Indonezia, deschis la BANK CENTRAL ASIA, SUCURSALA KUTA, BALI, INDONEZIA, la care condamnatul POPA NICOLAE are acces. Se arată în continuare că, referitor la faptele de favorizarea infractorului prin îngreunarea executării pedepsei de către condamnatul POPA NICOLAE, datele obţinute au stabilit că: Din întreg ansamblul cauzei a rezultat că, la data de 02.12.2009, autorităţile indoneziene l-au reţinut la Jakarta pe Nicolae Popa, pe numele căruia fusese emis un mandat de urmărire internaţională."
Forums
