Cristian Diaconescu, noul ministru de Externe al Romaniei, este increzator ca tara noastra va adera la Acordul Schengen in 2012. Asa rezulta din declaratiile facute la Radio Romania Actualitati, ieri, 25 ianuarie, intr-o editie speciala LINK
Asteptarile ministrului Predoiu, intr-un intreviu la RFI LINK Astazi, deputatii olandezi dezbat rapoartele MCV despre Romania si Bulgaria.
"Cătălin Predoiu la RFI: Mă aştept la fair-play din partea Olandei în dosarul Schengen
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, spune într-un interviu la RFI că se aşteaptă ca Olanda să dea dovadă de "fair-play" în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen. Predoiu precizează că va merge la Haga "de câte ori e nevoie".
Deputaţii olandezi dezbat joi rapoartele MCV despre România şi Bulgaria. Cătălin Predoiu face apel la fair-play. "Mă aştept la fair-play din partea acestor discuţii la nivelul Parlamentului şi Guvernului olandez. Mă aştept ca miniştrii olandezi să spună în Parlament ceea ce mi-au spus mie de exemplu acum câteva săptămâni la Copenhaga, că este evident că România este în progres, că s-au luat măsuri foarte curajoase în domeniul justiţiei, nu numai de către Guvern, ci şi de către Parlament, prin adoptarea unui program legislativ foarte ambiţios, că magistraţii au cuplat la acest efort în general şi au pus în aplicare cu succes Codul Civil, că se văd semne în ceea ce priveşte rezultatul anchetelor de mare corupţie, că instanţele, în special Înalta Curte, încep să funcţioneze într-un ritm normal în plan european", spune ministrul Justiţiei.
"Dacă sunt politicieni curajoşi, vor merge în Parlament şi vor fi fair, aşa cum au fost fair în discuţiile cu noi", declară Cătălin Predoiu.
Ministrul Justiţiei precizează că va merge la Haga, probabil cu ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, pentru a face lobby în dosarul Schengen: "Această idee de a merge în tandem sau în troică la Haga a fost avansată mai demult de minister. Pare că se va concretiza în perioada imediat următoare. Da, vom merge din nou la Haga, vom merge de câte ori e nevoie. De multe ori trebuie să repeţi de mai multe ori chiar şi acelaşi argument, de exemplu, acesta al dreptului conferit de tratate. Este un argument care a stat la baza demersului. Va fi reluat permanent".
Olanda se opune în continuare aderării României la Schengen. Haga aşteaptă raportul MCV din vara acestui an, pentru a decide dacă va da sau nu undă verde intrării României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie."
Un articol din Jurnalul National despre intarzierea aderarii la spatiul Schegen LINK .
Leit-motivul intarzierii aderarii Romaniei la spatiul Schengen il constituie coruptia generalizata din sistem. Cand vorbim de combaterea coruptiei nu vorbim doar de persoane anchetate si trimise in judecata, ci mai vorbim si de rata condamnarilor care in acest caz este undeva sub 15%. Cu alte cuvinte, mult fum. Procesele treneaza foarte mult iar despre inalta coruptie nu avem inca un caz notabil. Doar cativa fosti gen D.T. Remes-Caltabos.
Interesant, daca nu chiar dureros, e cum politicienii (nu doar UDMR) incearca sa "ajusteze" legile in favoarea lor, sa dribleze legal sistemul care si asa, in cazul lor, este impotent (de exemplu, ridicarea imunitatii parlamentare prin vot in Parlament in cazuri penale).
Monica Macovei acuză UDMR: Pune "piedici grosolane" aderării României la Schengen
Vicepreşedintele PDL Monica Macovei acuză UDMR că pune "piedici grosolane" aderării României la spaţiul Schengen, prin propunerile de modificare a Codului Penal, astfel încât demnitarii să nu mai poată fi anchetaţi pentru infracţiuni de corupţie.
Macovei semnalează, pe blogul său, că UDMR propune ca parlamentarii, miniştrii, alţi demnitari să nu mai poată fi anchetaţi şi condamnaţi pentru luare de mită şi alte infracţiuni de corupţie sau care aduc pagube materiale statului.
"Suntem pe ultima sută de metri pentru a convinge Europa că anticorupţia funcţionează în România, mai ales la nivel înalt, adică al politicienilor, că suntem un stat de drept în care legea se aplică egal şi pentru omul de rând şi pentru politicieni, că şi politicienii pot face închisoare. Ca să dobândim încrederea Statelor Membre ale Uniunii pentru a intra demni în spaţiul Schengen. DNA, DIICOT şi ANI îşi fac datoria, anchetează, verifică, trimit în judecată politicieni, iar judecătorii au început să dea pedepse pe măsura faptelor. Doi parlamentari UDMR (şi cine o mai fi în spatele lor) pun însă piedici grosolane, care ne pot costa pe toţi cei care vrem în Schengen şi care vrem să trăim într-o ţară normală, a noastră şi nu a «lor», în care, dacă avem corupţie politică, să avem şi politicieni la închisoare (desigur, prin judecăţi drepte, rapide şi pe bază de probe)", susţine Monica Macovei.
Vicepreşedintele PDL precizează că parlamentarii UDMR au depus în Parlament o propunere de modificare a Codului Penal, astfel încât parlamentarii, miniştrii, primarii etc. să fie eliminaţi din definiţia "funcţionarilor publici" şi practic să nu poată fi anchetaţi şi pedepsiţi penal pentru luare de mită, trafic de influenţă, conflict de interese, abuz în serviciu, delapidare etc.
Macovei menţionează că a auzit un reprezentant al UDMR spunând, într-o emisiune televizată, că "luarea de mită nu poate fi comisă de un parlamentar".
"Ba da, şi parlamentarii pot lua mită sau comite trafic de influenţă, pentru a modifica legi, a angaja persoane, a «rezolva contracte» şi multe altele. La fel şi miniştrii, şi ei pot lua mită, după cum am văzut în atâtea cazuri. Oricine exercită puterea publică poate lua sau da mită, poate face trafic de influenţă, asta de când lumea", subliniază Monica Macovei.
Ea precizează că parlamentarul Marton Arpad a propus eliminarea din definiţia "funcţionarului public" a persoanelor care "exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură", adică eliminarea art. 175 litera b din noul Cod Penal. Macovei explică faptul că acest lucru ar însemna că aceste persoane nu vor putea fi anchetate şi condamnate pentru luare de mită şi alte infracţiuni de corupţie sau care produc pagube materiale.
"Aceştia ar fi mai presus de lege, violând egalitatea în faţa legii. Reamintesc că una din cerinţele intrării României în UE a fost lupta împotriva corupţiei politice; să ştie şi UDMR, corupţia politică este corupţia comisă de politicieni", adaugă Monica Macovei.
Vicepreşedintele PDL mai psune că a doua propunere aparţine deputatului Mate Andras Levente, care doreşte ca infracţiunea de "conflict de interese" să fie de facto dezincriminată.
"Face asta prin propunerea de a adăuga cuvântul «nejustificat» la folosul material obţinut în urma unui act făcut în conflict de interese. În propunerea deputatului Levente, textul ar suna aşa: «Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial nejustificat, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin panas la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică». De exemplu, dacă la licitaţia făcută de un primar câştigă firma lui, a soţiei sau a unei rude, folosul patrimonial nu poate fi «justificat» ori «nejustificat», el este un folos patrimonial şi atât, constituind un element al infracţiunii de conflict de interese (este de fapt scopul infracţiunii). Un astfel de folos patrimonial (în bani) nu este niciodată «justificat». Deputatul Levente propune şi o altă modificare la definiţia infracţiunii de conflict de interese, reducând aria persoanelor care beneficiază de folosul patrimonial, reducând astfel sfera de aplicare a infracţiunii de conflict de interese", arată Macovei.
"Şi să nu uităm, prin scoaterea din definiţia funcţionarului public a parlamentarilor, miniştrilor, a altor persoane care exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură - asta fiind propunerea dlui Marton, descrisă la pct 1- niciuna dintre aceste persoane nu va putea fi anchetată, sancţionată ori condamnată pentru conflict de interese. Deci s-au scos şi de sub această infracţiune!", mai scrie Monica Macovei.
Ea aminteşte că deputatul Mate Andras Levente a fost investigat de ANI pentru că şi-a angajat soţia la cabinetul sau parlamentar.
"Nu mai este nimic de spus", adaugă Macovei, care şi-a exprimat speranţa că aceste propuneri nu vor fi adoptate.
"Însă telegramele şi infogramele ambasadelor din România ale statelor UE au plecat deja spre capitalele lor, la fel şi către Comisia Europeană, şi pun pariu că aceste încercări de a scăpa politicienii de răspunderea penală în multe infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni vor fi notate în raportul MCV din iulie 2012. Este raportul care trebuie să reflecte progrese şi nu regrese, care trebuie să constate că există voinţă politică majoritară în România pentru a continua lupta anti-corupţie. Cum răspund aceşti parlamentari UDMR în faţa poporului român, inclusiv în faţa electoratului propriu? Sunt convinsă că nici românilor şi nici maghiarilor nu le place ca politicienii să fie mai puţin egali cu restul oamenilor şi să scape de răspunderea penală. Liderii UDMR repetă de câte ori au ocazia că ei sunt «un partener de încredere», că «nu trădează niciodată». Aşa să fie, dar să nu trădeze interesul României de a fi un stat de drept. Mie mi se pare că asta fac, dar poate mă înşel. Aştept dezminţiri, în primul rând prin retragerea rapidă a celor două propuneri şi scuze publice faţă de opinia publică", încheie Macovei.
Aeroportul din Iasi da in folosinta un terminal Schengen
• La Aeroportul din Iasi va fi dat in folosinta un terminal Schengen, care va putea procesa peste 500 de pasageri pe ora • Ieri au fost receptionate lucrarile, urmand ca terminalul sa fie dat in folosinta in cursul saptamanii viitoare
Aeroportul Iasi va beneficia de saptamana viitoare de un nou terminal pentru pasageri. Ieri au fost receptionate lucrarile la terminalul Schengen de 1.200 de metri patrati, lucrari care au durat cateva luni si a caror valoare a fost de circa doua milioane de euro. Chiar daca ieri au fost receptionate lucrarile, spatiul va fi dat in folosinta abia dupa ce va fi mobilat si utilat, pe 14 iunie.
"Terminalul va fi inaugurat oficial in cursul saptamanii viitoare. Deocamdata, au fost receptionate lucrarile. Ulterior, va fi dotat si cu toate cele necesare. Acestea vor fi suplimentate pe parcurs. Avem o poarta functionala, vom opera doar pe ea pana in momentul in care si cealalta va deveni operationala. Vor mai fi montate camere video, scaune si multe alte accesorii. Totul va fi gata in timp util", a precizat Gheorghe Corjautanu, directorul Aeroportului International Iasi. La receptia lucrarilor a participat si Constantin Simirad, presedintele Consiliului Judetean Iasi. "Acest terminal ar putea procesa cel putin 500 de pasageri pe ora. Spatiul si o noua pista ar putea fi o solutie solida pentru modernizare. In vederea proiectului de modernizare, s-ar putea face un nou terminal in circa sapte-opt luni de zile si care ar avea o valoare de doua milioane de euro. Imi pare rau ca nu s-a construit si acea prelungire a pistei. Dupa inceperea proiectului de modernizare a aerogarii, terminalul de pasageri va fi folosit ca o zona cargo.
Ministrul Ioan Rus la Reuniunea Grupului Alianţei Progresiste din Parlamentul European
„România a investit peste un miliard de euro în securizarea frontierelor externe ale UE, şi-a pregătit corespunzător personalul şi îndeplineşte pe deplin condiţiile de aderare la Spaţiul Schengen”, a declarat ministrul Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, la Reuniunea Grupului Alianţei Progresiste a social-democraţilor din Parlamentul European, care s-a desfăşurat astăzi, 26 iunie a.c.
În acest context, oficialul român a precizat faptul că „flexibilizarea” poziţiei ţării noastre, prin acceptarea compromisului polonez care prevede o abordare în două etape a aderării, „nu a reprezentat o decizie uşoară”. Această propunere a fost totuşi acceptată de Guvernul României, pornind de la contextul politic european extrem de complex şi dificil, precum şi de la necesitatea consensului în ceea ce priveşte Guvernanţa Schengen.
„Flexibilizarea poziţiei noastre nu înseamnă că renunţăm la dorinţele noastre privind viitorul Uniunii Europene”, a subliniat Ioan Rus. „Ne dorim o Uniune Europeană puternică şi funcţională, care se bazează pe principiile justiţiei, transparenţei şi eficienţei”.
În acelaşi timp, a mai arătat ministrul român al Administraţiei şi Internelor, România „se opune cu fermitate sistemului bazat pe „standarde duble”, menite să fie severe cu statele candidate la Spaţiul Schengen şi, în acelaşi timp, mai flexibile cu statele care fac deja parte din acest spaţiu. Condiţiile trebuie să fie invariabil aceleaşi, iar sistemul de evaluare trebuie să pornească de la premisa că aceste condiţii vor continua să fie respectate şi în viitor şi nu doar la momentul aderării”.
De asemenea, Ioan Rus şi-a exprimat încrederea că poziţia României, care a înţeles semnificaţia consensului, „va constitui un exemplu pentru alţii atunci când vor participa la decizia privind aderarea ţării noastre la Spaţiul Schengen”.
Ministrul german de Interne, sceptic cu privire la aderarea României la Schengen anul acesta
România şi Bulgaria ar putea să nu fie pregătite să adere la Spaţiul Schengen anul acesta, chiar şi parţial, cu spaţiul aerian şi maritim, a declarat ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich pentru cotidianul Rheinische Post, citat de Mediafax.
„Cred că deschiderea frontierelor pentru România şi Bulgaria este imposibilă la acest moment", a declarat Friedrich pentru Rheinische Post într-un e-mail al publicaţiei care oferă un fragment dintr-un articol care urma să fie publicat în ediţia de vineri.
Germania şi Franţa au propus anterior un plan de aderare a celor două ţări în doi paşi care propunea aderarea cu spaţiul aerian şi maritim şi amânarea unei decizii cu privire la frontierele terestre, precizează publicaţia germană.
Noi aluzii de la Paris Aderarea la Schengen, condiţionată de politicile pentru romi
Primul-ministru al Franţei, Jean-Marc Ayrault, va prezida “săptămâna viitoare” o reuniune interministerială dedicată problemei romilor, unde va fi discutată în special ridicarea măsurilor care le limitează accesul pe piaţa muncii, a anunţat joi ministrul de Interne, Manuel Valls, într-o intervenţie la France Inter.
“Vor fi anunţate anumite piste de lucru” la finalul acestei reuniuni şi renunţarea la măsurile tranzitorii care limiteaza accesul romilor pe piaţa muncii, care “poate fi una dintre soluţii”, a spus ministrul.
Resortisanţii bulgari şi români, din rândul cărora provin majoritatea romilor din Franţa care locuiesc în tabere ilegale, evacuate acum de poliţie, sunt supuşi unor măsuri tranzitorii dupa intrarea celor două ţări în UE, în 2007. Aceste masuri le limiteaza accesul pe piaţa muncii până în 2014.
Aceste măsuri obligă angajatorii care vor să angajeze un rom din Bulgaria sau România să plătească cel puţin 173 de euro la Biroul pentru imigraţie şi integrare dacă vrea ca acest cetăţean european să practice una dintre meseriile dintr-o listă limitata de guvern la 150.
Premierul Ayrault va asculta şi opinia asociaţiilor care sunt preocupate de acest dosar. Pentru ministrul de Interne, adevărata soluţie este ca “ţările de origine care sunt membre UE şi vor să intre în spatiul Schengen să îşi modifice în mod fundamental politicile care discriminează aceste populaţii de mai multe decenii.”
Manuel Valls a precizat ca “dacă va fi nevoie să evacuăm taberele de romi le vom evacua, însă de fiecare dată trebuie căutate soluţii pentru integrarea sociala prin oferirea de locuinţe şi locuri de muncă.”
“Este nevoie de timp”, iar obiectivul nu este de a evacua taberele fără soluţii de relocare, aşa cum a promis preşedintele Francois Hollande în campania electorala.
Ministrul de Interne a subliniat că fiecare rom din Est costă statul francez între 4.600 şi 6.300 de euro pe an. “Sunt cheltuieli mari pentru stat şi pentru UE. Trebuie să acţionăm în linişte, fără a stigmatiza aceste populaţii, respectând legile europene şi naţionale, dar şi cu multă fermitate”, a spus Valls.
Analiză. Sofia nu poate fi decuplată de Bucureşti în cursa pentru Europa fără frontiere România nu intră în Schengen din cauza Greciei
UE se teme de cei peste un milion de imigranţi care trăiesc deja printre greci şi ar putea ajunge în nordul continentului prin România şi Bulgaria. Analiza CRPE relevă totodată faptul că, financiar, Bulgaria nu îşi permite decuplarea de România.
Bulgaria nu poate fi decuplată de România în procesul de integrare în spaţiul Schengen deoarece o asemenea decizie ar avea nevoie de aprobarea Bucureştiului, ar presupune costuri financiare prea mari pentru Sofia şi ar amâna, în realitate, demersul cu încă şi mai mulţi ani, susţine un raport al Centrului Român de Politici Europene (CRPE). Ideea separării celor două ţări a fost lansată la începutul lunii de comisarul european pe Justiţie, Viviene Reading, şi a fost sugerată chiar de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso.
„Bulgaria poate fi decuplată de România doar pe termen lung şi în situaţii cu totul şi cu totul excepţionale. Dar acest lucru este aproape imposibil. (...) Concluziile Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 9 iunie 2011 privind finalizarea procesului de evaluare tehnică subliniază că cele două state trebuie să adere împreună, condiţionându-le pe unul de altul. Cu alte cuvinte, dacă Bulgaria se integrează cu graniţele aeriene, şi României trebuie să i se întâmple acelaşi lucru. (...) Mai mult, este puţin probabil ca România să accepte în Consiliul JAI (unde este nevoie de unanimitate) decuplarea Bulgariei", scrie Ciprian Ciucu, autorul raportului.
Dar dacă Sofia ar dori să deschidă şi graniţele terestre fără România, lucrurile ar fi şi mai complicate. „În cel mai optimist scenariu, pentru Bulgaria o astfel de decuplare ar presupune investiţii pentru securizarea graniţei cu România şi parcurgerea unui proces de evaluare din partea experţilor Sch-Eval.
Securizarea graniţelor cu România ar costa cel puţin 100 de milioane de Euro pentru cele trei tipuri de frontieră pe care le avem - fluvială, terestră şi maritimă - ce se întind pe 630 de kilometri. Costul este foarte mare, iar Bulgaria nu dispune de aceşti bani, o asistenţă din partea statelor membre sau Comisiei Europene fiind foarte puţin probabilă", potrivit analizei lansate de Centrul Român de Politici Europene. Iar securizarea frontierei cu România ar avea sens numai dacă Bucureştiul „alege un parcurs de neimaginat în care se îndepărtează de proiectul european".
Ţările arabe, sursa de imigraţie pentru Europa
Dincolo de aceste aspecte, Centrul Român pentru Politici Europene susţine că, de fapt, nici ţara noastră, nici Bulgaria nu vor fi primite în spaţiul Schengen din cauza Greciei, care nu poate controla cei peste un milion de imigranţi ilegali aflaţi pe teritoriul său. Destinaţia preferată a acestora este nordul Europei. Iar dacă Bucureştiul şi Sofia ar intra în zona europeană fără graniţe, imigranţii ar putea pleca mai uşor din Grecia, care e pentru ei doar un loc de tranzit. Acesta ar fi şi motivul real, dar nedeclarat din motive diplomatice faţă de Grecia, al opoziţiei constante a unor ţări ca Olanda faţă de Bulgaria şi România. „Principala presiune migraţionistă este pe ruta Turcia-Grecia, ceea ce o implică direct. Aproximativ 90% din migraţia ilegală cu care se confruntă Uniunea Europeană trec prin Grecia. Valorile nominale arată că între 50 mii şi 60 de mii de persoane intră anual în Grecia, ţară în care se estimează că trăiesc deja peste un milion de imigranţi ilegali", menţionează Ciprian Ciucu.
Situaţia e cu atât mai dificilă cu cât grecii trebuie să ţină sub control un număr mare de insule. „Problemele Greciei derivă atât din caracteristicile geografice (mii de insule, din care 90 sunt locuite), ceea ce face migraţia greu de stopat, cât şi din capacitatea sa administrativă (poliţie, servicii de azil, capacitate foarte scăzută de returnare etc.) scăzută, accentuată de criza financiară cu care se confruntă", conform raportului CRPE.
Totuşi, nici Bulgaria, nici România nu au curaj să vorbească deschis despre această situaţie, de teama unui vot contra pe care l-ar putea da Grecia în privinţa spaţiului Schengen, stabileşte acelaşi document.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) programat pe 19 septembrie şi care ar fi putut discuta extinderea Schengen cu România şi Bulgaria a fost anulat
"Germania a spus clar că se opune. Au fost voci importante care au spus că nu este momentul oportun, având în vedere criza politică din România", au precizat sursele citate care au indicat că nici poziţia Olandei nu s-a schimbat la care s-a adăugat şi opoziţia Belgiei care este în plină campanie electorală.
Potrivit mai multor surse, autorităţile de la Bucureşti ştiau despre scoaterea de pe agendă a acestei teme pentru că, de regulă, atunci când nu există consens diplomaţii europeni apreciază că este mai bine pentru statele membre care au interes în cauză să amâne discuţia decît să treacă la un vot care nu va fi favorabil.
Următorul Consiliu JAI va avea loc în luna octombrie. Ministrul român al Afacerilor Externe Titus Corlăţean a anunţat la începutul acestei săptămâni, după ce în weekend a avut întâniri la nivel de miniştrii de externe ai UE la Paphos (Cipru) că România îşi menţine obiectivul de a avea Schengen pe agenda. El a şi menţionat că avut discuţii cu omologii săi din Olanda şi Germania
Bulgaria și România doresc să adere la Schengen cu granițele aeriene și maritime. România are neașteptate probleme cu statul de drept iar ultimul raport tehnic pe MCV al Bulgariei nu a fost unul pozitiv. Un motiv real, despre care nu se vorbește în contextul amânării primirii României și Bulgariei, este dat de situația Greciei care se confruntă cu probleme de imigrație ilegală ce par de nedepășit și pe care nu le poate controla.
Perspective
Pe termen scurt (anul 2012 - primăvara 2013), aderarea celor două țări nu pare probabilă. În acest moment calendarul mai probabil indică toamna 2013 - primăvara 2014 cu granițele aeriene și maritime. În cursul anului 2015 se va pune problema aderării și cu granițele terestre, până atunci Statele Membre beneficiind de un instrument legislativ suplimentar de protecție împotriva migrației ilegale.
Si a avut ministrul de interne german dreptate , cand a spus ca anul asta nu intram noi in şengăn. Mai bine sa ne facem noi de rusine multi ani la rand ca nu suntem in stare sa intram in Schengen, iar dupa , sa aratam cat de priceputi suntem , decat sa intram la repezeala in Schengen , iar dupa , sa ne bata europenii obrazul ca nu suntem asa cum am promis.
JAI. Aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie va fi discutată în martie anul viitor Schengen, la Paştele Cailor
Uniunea Europeană a amânat din nou discuţiile privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen pentru reuniunea Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne din martie 2013, după ce reuniunea din luna septembrie consacrată aceluiaşi subiect fusese anulată. Ulterior, preşedinţia cipriotă a anunţat că discuţia a fost amânată până la Consiliul JAI de pe 6-7 decembrie.
La fel ca în septembrie, UE a ales să scurgă informaţia în presă (AFP, Financial Times) cu o zi înaintea reuniunii miniştrilor de interne de astăzi pentru a evita o situaţie stânjenitoare pentru reprezentanţii celor două ţări. Reuniunea de luna trecută a fost anulată în momentul în care oficialii europeni au recunoscut că în cazul aderării României şi Bulgariei „nu au despre ce discuta", ceea ce înseamnă că nu există nici măcar o bază minimă de pe care să fie declanşate negocieri. Poziţia oficială a Uniunii Europene este că această platformă va fi oferită abia de concluziile privind respectarea statului de drept şi a independenţei justiţiei în România formulate în raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) ce urmează să fie publicat la sfârşitul acestui an. Abia dacă aceste concluzii vor fi pozitive, vor exista şanse serioase ca discuţiile să fie reluate în martie anul viitor, pentru că pe 6-7 decembrie se va întâmpla exact acelaşi lucru ca ieri. Dacă nu vor fi pozitive, amânarea trebuie considerată o veste bună.
Mesaj pentru Ponta: La Bruxelles nu s-a schimbat nimic
Contrar celor afirmate de Victor Ponta, care a pretins că oficialii europeni, cu Jose Manuel Barroso în frunte, ar fi văzut lumina USL-istă şi minciuna PDL-istă şi şi-ar fi schimbat „în mod dramatic" atitudinea faţă situaţia de la Bucureşti, amânarea de ieri este o dovadă că nimic nu s-a schimbat în poziţia UE faţă de România: până nu se publică raportul Comisiei Europene, statele membre nu mişcă un deget în dosarul Schengen. Trebuie precizat că, în principiu, statele membre ar putea trece peste recomandările Comisiei, de vreme ce decizia privind aderarea la Schengen este una politică şi se ia de către reuniunea şefilor de stat sau de guvern. Alegând să condiţioneze până şi deblocarea discuţiilor de concluziile Comisiei, UE a semnalat că Executivul european se bucură de autoritate deplină în această chestiune şi că negocierile politice nu se vor putea substitui unui raport pozitiv. Amânarea semnifică faptul că nimic din poziţia Bruxelles-ului nu s-a schimbat în privinţa României. Încă o dată, Victor Ponta a dezinformat publicul român.
Corlăţean dă în bobi
În prezent, două ţări - Germania şi Olanda - se opun în mod oficial aderării României şi Bulgariei la Schengen, dar este foarte probabil că şi altele se ascund în spatele lor. Guvernul ştie foarte bine că dacă Germania nu va fi convinsă să deblocheze dosarul, acesta nu va fi deblocat şi, de aceea, ministrul de Externe s-a dus săptămâna trecută la Berlin pentru a încerca să obţină un compromis din partea Germaniei. El a avut mai multe întrevederi cu oficiali de rang mediu ai Executivului german în urma cărora nu a obţinut nimic dar s-a declarat convins - într-un interviu acordat unui ziar austriac, nu la Bucureşti - că România va adera parţial, cu frontierele maritime şi aeriene în 2013. Dacă ar fi onest, Corlăţean şi-ar însuşi poziţia europeană că, în ceea ce priveşte aderarea noastră la Schengen, până la publicarea raportului Comisiei vorbim discuţii şi orice predicţie pe acest subiect nu este altceva decât un joc de-a ghicitul, adică un pariu. În materie de când, cât şi cu ce vom adera la Schengen, Corlăţean dă în bobi.
Din punct de vedere tehnic, Romania a indeplinit conditiile de aderare la spatiul Schengen, decizia finala fiind doar una politica. Incercarea Bulgariei de se decupla de Romania nu trebuie sa ne mire deoarece in martie anul trecut am incercat si noi sa ne decuplam de Bulgaria care nu indeplinea conditiile tehnice. Lucrul ignorat si de romani si de bulgari e faptul ca negocierile cu cele doua tari s-au purtat la pachet, ca o singura entitate. Ori amandoua, ori niciuna. Cat despre momentul aderarii Romaniei la Schengen, mi-am pregatit rose-ul ca sa sarbatoresc. L-am pus la invechit .
Nu analizez prea mult discursul unui politician, dar am urmarit cu oarece interes ultimele declaratii ale presedintelui. Dincolo de referirile la statul de drept, m-a surprins lejeritatea cu care Basescu pune esecul aderarii la spatiul Schengen in spatele ultimelor luni de guvernare, referendumul fiind in viziunea lui piatra de mormant. Imi aduc aminte ca prima amanare a fost in martie 2011 (nu spun cine era la guvernare ) cand Franta si Germania au amanat momentul aderarii Romaniei, una din multiplele cauze fiind coruptia din vami. Si de atunci o tinem tot intr-o amanare, MCV, JAI...
Mie mi-a plăcut afirmaţia că 22 de milioane de români nu pot circula liberi prin Europa unită din cauza USL-ului. Neglijând faptul că unii nu sunt liberi oricum să circule (decât în cerc în curtea interioară), nu pot neglija miile de români care nu pot circula dintr-o localitate în alta şi milioanele care abia fac un concediu scurt în România. Ca să nu mai spun că guvernatorul numără românii ca Pristanda sau Anastase ...
Eu unul,daca as fi român ori bulgar cu putere de decizie,as constitui un spatiu propriu,tip Schengen,si l-as denumi BUFIA (Bucuresti-Sofia) sau SOCURESTI (Sofia-Bucuresti) sau ROMAGARIA (România-Bulgaria) sau BULGANIA (Bulgaria-România) si ...gata !!! As da liber la circulatia zacustii si a BT-ului,as importa într-o veselie bere Zagorka si as exporta mult Plescoi si plasa de Buzau...si dup-aia n-au decât sa vina aia cu Schengen-ul lor original si sa intre ei în spatiul nostru.
Bai nene,Schengen asta n-a auzit ca românii sunt cea mai veche civilizatie care se exista pa lume ? Da' chiar n'are obraji,dom'le,schenghenezii astia ! MCV avem si noi,la Logan,parca,si merge.
Forums
. 
) cand Franta si Germania au amanat momentul aderarii Romaniei, una din multiplele cauze fiind coruptia din vami. Si de atunci o tinem tot intr-o amanare, MCV, JAI... 
