Va rog mutati-va pe alt topic cu replicile despre natura.
criss-cross wrote ...
...as zice ca natura este in cea mai urgenta situatie de urgenta...dar nu eu hotarasc,nu?!
criss-cross wrote ...
Bendis, ideea era ca orice rau ni se-ntampla este pus pe seama maniei lui Dumnezeu !
Sunt intrutotul de acord cu criss-cross, si iata de ce: LINK
1000 de bombe ecologice in Romania
Atentie Romania! In imbecila "lupta a omului cu natura", natura invinge intotdeauna!
Vei ragasi in acest articol nume de statiuni balneare menite a asigura refacerea sanatatii, statiuni renumite in Europa secolelor trecute - care acum se numara printre cele mai poluate zone din tara. Intamplator? Desigur, nu!
Sanatatea si agoniseala a mii de romani sunt amenintate de adevarate “bombe ecologice”. Este vorba de aproape 1.000 de depozite cu deseuri periculoase ale combinatelor chimice sau ale companiilor de exploatare miniera, ramase in paragina. Romania are 250 de halde de steril, 270 de iazuri de decantare sau bataluri si peste 400 de depozite industriale in aer liber. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, a declarat recent ca aceste locatii contaminate necesita ecologizare rapida pentru a evita pericolul. Daca acest lucru nu se realizeaza, exista riscul poluarii radioactive, iar impactul asupra mediului si a oamenilor e imens.
Tulcea - depozitul de «otrava rosie»
Halda de namol rosu care dateaza din 1973 si care a apartinut Combinatului Alum se intinde pe 50 de hectare. Acest depozit urmeaza sa fie inchis si ecologizat partial. Un document emis de Asociatia Salvati Dunarea si Delta Dunarii avertizeaza insa ca, dupa aceasta actiune si dupa mutarea depozitului intr-un alt loc, acumularile de deseuri de alumina din ultimii 37 de ani vor ramane in acelasi loc, la doi pasi de lacul Somova, care comunica direct cu Dunarea. Astfel, pericolul de contaminare a fluviului si a Marii Negre ramane extrem de ridicat.
Caras-Severin Sterilul din Moldova Noua imbolnaveste tot Banatul
Locuitorii din Moldova Noua trec printr-un adevarat cosmar cand bate vantul. Furtunile de praf de steril, de cupru, de zinc si de plumb aduse de pe iazul de decantare din apropiere polueaza fantanile, omoara pasarile si ataca plamanii oamenilor. Compania de exploatare Moldomin a functionat aproape 40 de ani in zona, prelucrand minereu de cupru. In 2009, s-a inchis, iar iazurile au ramas ale nimanui. Acum, la Moldova Noua, 70 ha de teren sunt puternic radioactive. (Mircea Popovici)
Cea mai mare radioactivitate din tara La mina de la Ciudanovita, aflata la cativa kilometri de Anina si de Oravita, apele care inunda galeriile si filoanele radioactive au o incarcare de uraniu de peste 40 de ori mai mare decat limita admisa. Atunci cand precipitatiile sunt abundente, concentratiile de uraniu din apele raului Lisava si Jitin ating valori si mai mari. Inspectorii de mediu avertizeaza ca radiatiile sunt un pericol pentru populatie. (Mircea Popovici)
Alba - deseurile de cupru «au inghitit» o localitate
Firma Cuprumin are 271 de hectare de spatii de depozitare a deseurilor periculoase. Printre acestea, cele mai cunoscute si mai periculoase sunt in Tara Motilor si la Rosia Poieni. De exemplu, exploatarea de cupru de la Rosia Poieni are un lac unde sunt depozitate deseurile, iar din cauza inundatiilor repetate din zona, substanta a ajuns in satele din apropiere si a “inghitit” localitatea Geamana. De asemenea, pe malul raurilor Aries si Ampoi, ca si pe vaile din Tara Motilor sunt plasate mai multe halde de steril, neecologizate.
Valcea La Govora, uzinele chimice au in administrare peste 160 de hectare de teren, pe care sunt depozitate substante periculoase.
Galati Combinatul Arcelor Mittal din oras are in administrare peste 30 de hectare, pe care sunt plasate resturile metalelor folosite in procesul tehnic. Depozitarea lor se face in aer liber, ceea ce inseamna ca poluarea in zona e foarte greu de controlat. Raurile sunt poluate Peste 75 la suta din haldele de steril din judetul Maramures sunt neecologizate. Pericolul vine prin galeriile de mina din judet, care inunda periodic haldele si care transporta astfel metalele grele in raurile si in fantanile din zona.
Baia Mare Remin (la Bloaja-Baiut, Tautii de Sus si Valea Glodului) si Transgold (la Tautii de Sus, Rachitele- Plopis) detin, la randul lor, peste 230 de hectare de iazuri de decantare a deseurilor toxice.
Suceava Fosta mina Crucea-Botusana, plasata la 35 km de Vatra Dornei, producea uraniu pentru Cernavoda. Acum, deseurile acumulate in anii de exploatare ameninta populatia din zona. Hunedoara
Compania de exploatare Minvest din judetul Hunedoara detine 290 de hectare de teren in judet, dintre care unele la Abrud, unde sunt amenajate iazuri de decantare cu deseuri periculoase.
Articol semnat de Alexandra Ariciu Sursa: Libertatea
Data publicarii: 08 dec 2012 Click aici pentru a vedea galeria completa de fotografii
Trebuie să vă avertizez din capul locului că urmează un jurnal trist. Acțiunea lui se va desfășura în jurul unui iaz de decantare numit Valea Sesii aflat în Muntiii Metaliferi. Nu voi scrie prea multe, voi lăsa imaginile să spună ce e de spus.
Dimineața pornim pe ruta Lupsa - Hădărău - fostul sat Geamăna. De la Hădărău se urcă pe un drum de țară cale de 4-5 km pînă ajungem la un pod. În vale pare a fi un lac, pe malul său cîteva case.
La o privire mai atentă constatăm că de fapt lacul nu prea e lac. Mai degrabă este o acumulare de nămol. Urcăm pe pod unde găsim niște conducte. Din ele se aude un zgomot semn că se transporta ceva. Suntem în munții metaliferi aproape de Roșia Montană, glumim spunînd că pe acolo se transportă aurul.
Bineînțeles că nu e vorba de aur ci de steril. Acesta provine de la exploatarea de cupru de la Roșia Poieni, făcută de compania Cupru Min începînd cu anul 1978. Tot arealul ăsta pe care se întinde lacul e o adevărată bombă ecologică.
Iazul de Valea Sesii este un iaz de decantare de vale, deschis ( adica are un singur baraj ). Barajul, contruit din anrocamente, închide valea fiind construit între doi versanţi.Tulbureala de steril este deversată în iaz printr-un sistem de conducte care trebuie să permită dirijarea deversării spre diverse zone situate pe conturul iazului astfel ca toată suprafaţa să fie ocupată.
Sterilul cu conţinut de săruri de metale ale acidului sulfuric se constituie în depozit şi se reazemă pe versanţii naturali. În iazul de la Valea Şesii depozitul de steril, în cele mai multe locuri pe care noi le-am sondat, n-are consistenţă; într-un loc era formată un fel de plajă pe care am călcat şi nu ne-am scufundat.
Apele limpezi, care sunt de fapt solutii apoase ale aceloraşi săruri, ar trebui să ajungă într-un sistem de colectare şi evacuare din care acestea trebuie să fie descărcate spre o staţie de epurare chimică sau spre un sistem de recirculare sau -cel mai simplu, făra costuri, fără jenă - spre un emisar (un râu curat de obicei). Sistemul de colectare şi evacuare noi nu l-am văzut, -dar e drepti că n-am ajuns la baraj unde ar putea să fi fost.
În septembrie 2011 iazul avea in jur de 130ha. Acesta a acoperit aproape în totalitate satul Geamăna; gospodăriile au fost răscumpărate de Cupru Min SA Abrud. Durerea cea mai mare a locuitorilor a fost aceea ca nu a fost respectata promisiunea de a se stramuta cimitirul. Sterilul a inghitit rind pe rind casele oamenilor, dealul pe care era construita biserica, cimitirul. Biserica este unul din putinii martori care ne arata ca aici a fost odata o asezare omeneasca. Namolul a ajuns acum la nivelul acoperisului.
Ce e și mai grav este faptul că asistăm la un dezastru ecologic în derulare. Sterilul continuă să fie deversat cu consecvență și nivelul iazului crește în fiecare an. De aceea cei de la Cupru Min înalță barajul an de an.
Nămolul acesta este pe alocuri brăzdat de firicele înguste de apă. Peisajul e ireal, pe alocuri ai senzația că ești pe altă planetă. În fața ochilor ni se aștern tot felul de culori, date de substanțele deversate. Noi am numit generic aceste substanțe cianuri.
E trist să vezi cum nămolul ăsta a înghițit și continuă să înghită case, gospodării, livezi, garduri. E trist să vezi cum biserica satului, destul de impozantă de altfel, e sufocată de nămol și își duce în tăcere și demnitate ultimii ani de existență.
Cu toate astea fiecare dintre noi, dacă nu a spus, măcar odată a gîndit ceva de genul: ce culori, ce peisaj. intr-adevar lacul ăsta cu este foarte fotogenic, dar...
Din fostul sat Geamăna au mai rămas doar cîteva case și o mînă de oameni care a refuzat să plece. Oare cum e să să vezi tot peisajul ăsta in fiecare zi? Și să mai ai în minte imaginea vechiului sat.
Nu se poate ca atunci cînd vii aici să nu faci legătura cu ceea ce se preconizează a se întîmpla în zona Roșiei Montane. Se spune că și acolo, pe valea Corna, se va amenaja un astfel de iaz de decantare. Și tot așa, sacrificind niște sate. Numai că acela va fi mai întins decît acesta de la Valea Sesii. Unele surse spun că va fi cam de trei-patru ori mai mare.
După aproape o zi de umblat pe malurile iazului de decantare de la Valea Şesii ne-am propus să ajungem pe halda de steril ce aparţine exploatării Roşia Poieni. Treaba asta nu ne-a iesit, am ajuns numai sub haldă din cauza neatenţiei, nehotărârii şi mai ales a lipsei de timp.
Astfel am traversat partea de jos a haldei acolo unde au ajuns pietrele mai mari din sterilul depus şi împins pe haldă. Din fotografii reies două alte problemele asociate tuturor haldelor de steril: generarea de ape încărcate acid care contaminează apele de suprafaţă, eroziunea şi instabilitatea taluzului, degradarea terenurilor învecinate.
Am mers ceva timp printre tot felul de bolovani, am pășit pe nisipuri instabile, am traversat pâraie de culoare verde. Am călătorit practic pe tarimuri nepamantene. Reabilitarea iazului de decantare Valea Şesii ca şi a haldei de steril ar trebui să fie făcută după încetarea exploatării. Dar oare chiar se va intimpla asta?
Ca si concluzie: ar fi bine ca oricare dintre noi sa treaca macar odata si sa vada acest iaz de decantare, sa traga niste invataminte si sa nu mai repete greselile trecutului. Fac un apel catre cei care citesc acest text sa arate articolul si pozele prietenilor, cunoscutilor, sa il distribuie pe retelele de socializare. În Munţii Apuseni se gasesc 24 iazuri de decantare.
* *** PROPUNERE PENTRU GUVERNUL ROMANIEI
Stim cu totii ca bugetul Romaniei este insuficient pentru rezolvarea tuturor problemelor, dar, pentru ca bugetul pe 2013 aloca peste un miliard de euro pentru protectia mediului, propun ca acei bani sa fie investiti in tehnologii si instalatii de ecologizare pentru aceste ADEVARATE BOMBE ECOLOGICE care exista de destul de multa vreme iar efectele deja se vad iar pe termen mediu si lung pierderile s-ar putea sa fie incalculabile.
Intre 18- 20.04.2013, in Bucuresti, sub coordonarea Centrului de Educare Canina (CdEC), membru al organizatiei International Rescue Dog Organization (IRO), a avut loc a 14-a conferinta internationala despre cainii de salvare.
Cei interesati vor gasi prezentarile din cadrul conferintei aici LINK
Mai multe informatii puteti gasi aici LINK LINK LINK
Era o stire de prima pagina, daca o aflam in timp util, asta daca cei de la relatii publice de la IGSU si-ar fi facut treaba cu ceva mai mult simt de responsabilitate...
Acum cateva minute purtatorul de cuvinte al ISUMB a zis pe A1 ca in caz de cutremur pompierii sunt pregatiti sa iasa cu tehnica din dotare in cele cateva secunde de la anuntarea lui prin sistemul instalat in Vrancea + Bucuresti. Ca ies din cazarmi inteleg, dar ca sa faca CE? Poate doar sa se autoprotejeze pe ei... Mai ales cei din cladirea IGSU din Banu Dumitrache, ramasa neconsolidata. Ma mir ca nu are bulina rosie pe cladire. Ce rusine, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta nu are un sediu sigur. Daca prin interventie la cutremur se intelege stingerea incendiilor produse ca urmare a...
Apropo de posibilitatea unui cutremur si gestionarea lui in Bucuresti, mai jos punctul de vedere al ISUMB. Nu stiu de ce, dar nu ma prea linisteste cele spuse de purtatorul de cuvinte al ISUMB. Din ce inteleg ei sunt pregatiti cu 500 oameni pentru incendii si inundatii ca urmare a cutremurului. Cam asa si in '77, cand au iesit sa stropeasca gramezile de moloz fumegande (probabil de la incendii locale) Bun, si atunci deblocarea-salvarea cine o va face? Ca sunt mentionate structurile cu care se va coopera - politie, jandarmi, Crucea Rosie, ONG-uri, ori astea nu sunt de interventie directa, sunt si ele p'acolo...
ISUMB: Pompierii bucureşteni sunt pregătiţi să intervină în cazul unui cutremur
Pompierii bucureşteni afirmă că sunt pregătiţi să intervină în cazul unui cutremur asemănător celui din 1977, cu atât mai mult cu cât angajaţii de acum sunt profesionişti, nu mai sunt stagiari, ca pe vremuri. În fiecare tură, muncesc aproximativ 500 de pompieri, iar multe dintre autospecialele din dotare sunt achiziţionate de curând, având o tehnologie care îndeplineşte standardele Uniunii Europene.
"Cu siguranţă suntem pregătiţi să intervenim. Tehnica de intervenţie este cu totul altfel faţă de momentul respectiv (4 martie 1977 - n.r.), cu autospeciale noi, aşa cum se regăsesc în toată Uniunea Europeană. Pompierii care intervin acum, din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti "Dealu Spirii", sunt angajaţi profesionişti, nu mai sunt militari care să îşi desfăşoare stagiul pe durata unui an calendaristic, pentru ca apoi să reînceapă ciclurile de pregătire. Acum este un sistem profesionist, militarizat, cu program de pregătire continuu. ISU Bucureşti are în fiecare zi aproximativ 500 de pompieri în tura de serviciu, care încadrează autospecialele de intervenţie. Tehnica din dotare include autospeciale de stingere, de prim-ajutor, de descarcerare accidente rutiere sau descarcerare grea (trenuri, autobuze, cutremure, prăbuşiri de elemente de construcţie etc), autospeciale pentru salvare de la înălţime.", a declarat, luni, pentru AGERPRES, Daniel Vasile, purtător de cuvânt al ISU Bucureşti.
Chiar dacă ştiu că angajaţii ISU Bucureşti sunt profesionişti, pompierii sunt conştienţi de faptul că, în cazul unor calamităţi, aşa cum a fost cutremurul din 1977, nu pot interveni simultan pentru salvarea tuturor oamenilor aflaţi în dificultate, în Capitală, fiind vorba despre aproximativ trei milioane de persoane care se află zilnic în Bucureşti sau care tranzitează oraşul. Pompierii bucureşteni ar mai avea nevoie atât de echipaje, cât şi de autospeciale, mai ales că, în cazul unui cutremur de amploare, s-ar putea declanşa alte dezastre precum incendiile sau inundaţiile.
"În cazul unui cutremur se pot declanşa simultan incendii, din cauza conductelor de gaze fisurate sau a exploziilor, sau inundaţii, din cauza conductelor magistrale de apă subterane. Nu putem şti dacă avem suficienţi pompieri pentru că un asemenea cutremur are multe variabile: intensitate, durată, loc de manifestare. Să nu mai vorbim de echipajele de prim-ajutor, iar în ceea ce priveşte echipamentele, cu siguranţă ne-am bucura dacă am avea mai multe autospeciale noi de intervenţie. Depinde însă de intensitatea cutremurului, durata acestuia, precum şi alţi factori. E cert că nu se poate dimensiona o structură de pompieri cum este ISU Bucureşti, luând în calcul cel mai defavorabil scenariu, aşa cum a fost cel din 1977. Nu se poate interveni simultan pentru salvarea tuturor persoanelor dintr-o Capitală cum este Bucureştiul, cu aproximativ trei milioane de persoane zilnic, luând în calcul şi persoanele aflate în tranzit", afirmă Daniel Vasile.
În cazul unui cutremur, există reguli bine stabilite pentru mobilizarea angajaţilor, iar la nevoie sunt chemaţi la serviciu şi pompierii care sunt liberi. În acelaşi timp, există o cooperare strânsă cu toate structurile din cadrul Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, cum ar fi Poliţia sau Jandarmeria.
În caz de cutremur, primii salvaţi vor fi bolnavii internaţi în spitale şi copiii care învaţă în şcolile din Capitală.
"Nu se poate aplica o procedură în cazul producerii unui cutremur. Există reglementat doar modul de alarmare a structurilor, chemarea personalului aflat în turele libere la serviciu, cooperarea cu celelalte structuri din cadrul Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă. Apelurile la 112 vor fi preluate în ordinea solicitărilor, cu prioritizare pentru anumite instituţii cum ar fi cele de învăţământ sau spitalele. În cazul unei calamităţi, se colaborează cu structuri precum Poliţia, Jandarmeria, dar şi cu organizaţii nonguvernamentale cum ar fi Crucea Roşie sau diferite asociaţii de voluntari", a precizat Daniel Vasile.
Oficialii ISU Bucureşti apreciază că, în prezent, oamenii sunt mult mai informaţi în legătură cu modalitatea în care trebuie să acţioneze în cazul producerii unui cutremur, lucru care nu s-a întâmplat în 1977, atunci când foarte mulţi oameni şi-au găsit sfârşitul sub dărâmături.
"Nu putem anticipa ce s-ar întâmpla cu exactitate în cazul unui cutremur asemănător celui din '77. Nu se pot cuantifica pagubele materiale sau eventuale victime, însă, în momentul de faţă, apreciem că populaţia este mai bine pregătită din punct de vedere psihologic să reacţioneze. La cutremurul din '77 au murit foarte mulţi oameni pentru că nu au ştiut cum să reacţioneze: fie au ieşit pe scări şi acestea s-au prăbuşit, fie s-au aruncat de la etaj din cauza panicii, în condiţiile în care blocul nu s-a prăbuşit", a explicat Daniel Vasile.
Pompierii sunt preocupaţi să îi înveţe pe oameni cum să se ferească în cazul unor dezastre, iar primii care beneficiază de instrucţia profesioniştilor ISU Bucureşti sunt copiii. În acest sens, pompierii bucureşteni au în derulare un program denumit "Too Quick To Quake" şi care implică pregătirea elevilor din 97 de şcoli din Capitală.
"Desfăşurăm sistematic exerciţii de evacuare în şcoli, dar şi în instituţii publice cu afluenţă mare de persoane: şcoli, spitale, orfelinate. De altfel, pregătiri cu şcolile desfăşurăm constant, fie că le facem în cadrul unor proiecte, fie că le realizăm doar noi. Proiectul care se află, în prezent, în derulare se numeşte "Too Quick To Quake" şi implică pregătirea copiilor din 97 de şcoli bucureştene. În anul 2012 am reuşit să instruim un efectiv de 44.000 de copii", a completat oficialul ISU Bucureşti.
În caz de cutremur, oamenii trebuie să ştie că este necesar să se adăpostească în locuinţă, sub obiecte de mobilier rezistent. În niciun caz nu trebuie să coboare pe scări pe durata cutremurului sau după primele secunde, existând posiblitatea să apară replici ale seismului.
Atunci când cutremurul îi prinde pe oameni în mediul exterior, aceştia trebuie să fie atenţi la construcţiile din jurul lor, la faţadele imobilelor, dar şi la geamuri pentru că există pericolul ca ele să se dezmembreze şi să cadă.
Pompierii spun că un loc indicat pentru adăpostirea pe timpul unui cutremur ar fi parcul. În cazul în care seismul îi surprinde pe oameni la volan, este indicat ca şoferii să oprească maşina şi să o părăsească pentru a nu rămâne blocaţi în autovehicul din cauza căderii unor bucăţi de tencuială din apropierea imobilelor.
Cred ca trebuie deschisa bursa pariurilor... Europa centrala se plange de inundatii istorice si noi suntem siguri ca nu vom avea probleme. Om trai si om vedea cine are dreptate, putintica rabdare...
Nu există niciun pericol de inundaţii pe Dunăre în România
Scris de : B.L. 2013-06-04 15:43
Ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a anunţat, marţi, 4 iunie că în acest moment nu există niciun pericol de inundaţii pe Dunăre.
“Nu există niciun pericol de inundaţii pe Dunăre. Nu vom da nici cod galben, nici cod portocaliu, pentru că nu se impune. Debitele sunt în limitele debitelor multianuale, respectiv 7.100 de metri cubi pe secundă”, a declarat, marţi, Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, pentru mediafax. Conform ministrului, s-a dispus o analiză a acestor debite având în vedere eventualele precipitaţii de la sfârşitul săptămânii, iar prefecţii şi responsabilii Administraţiei “Apele Române” au fost informaţi să verifice digurile, mai ales pe porţiunile în care acestea au stat sub presiune o perioadă mai lungă. “O atenţie deosebită o acordăm braţului Borcea de jos unde trebuie consolidat digul.(…) Am dispus deja Apelor Române să facă lucrarea acolo unde se impune. Deja reprezentanţii Apelor Române au mobilizat utilaje în zona respectivă. Lucrarea este mai amplă. Deocamdată au fost alocaţi 200.000 de lei şi urmează în şedinţa de Guvern de azi (marţi, n.r.) să vedem dacă se mai alocă sume suplimentare din fondul de intervenţie”, a ţinut să aduage ministrul delegat.
De asemenea, directorul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), Daniela Rădulescu, a explicat că, în urma precipitaţiilor căzute în bazinul superior al Dunării, s-a format o viitură istorică, care se propagă în aval, însă pe sectorul romînesc al fluviului nu vor exista pagube. Aceasta a mai arătat că este anticipat un maxim al undei de viitură pe Dunăre, la Baziaş, care va fi înregistrat în intervalul 13 – 15 iunie, echivalând cu un debit de aproximativ 10.500 de metri cubi pe secundă. Nici această valoare nu este “una care să sperie”, fiind mai mică decât valoarea debitului înregistrată în intervalul 11 – 13 aprilie, de 11.900 de metri cubi pe secundă, potrivit Danielei Rădulescu.
În cea mai mare parte a lunii aprilie, Dunărea a fost sub cod portocaliu de inundaţii pe sectorul românesc.
Recunosc ca m-am inselat, am fost convins ca si la noi va veni un val istoric de inundatii, ca in Germania, Slovacia sau Ungaria , de data asta am fost iertati.
Dar pericolele ne pandesc la tot pasul, precum drobul de sare a lui Creanga. Vad ca la Constanta a fost intocmit , dar in care nu a fost prevazuta posibilitatea caderii unui meteorit, formarea unui vulcan, molime aduse prin port sau cresterea nivelului apelor Marii Negre... si daca mai cautam ajungem la 20 cu usurinta Cat despre apele interioare din judet... Cred ca este cel mai sarac judet din acest punct de vedere. Si nu inteleg pentru ce se mai tot da exemplu inundatiile din Cernavoda, acolo la orice ploicica se strange apa in centrul vechi, cu toate ca, din cate stiu, nivelul este mai sus decat al apei din Canal, deci ar fi solutii de dirijare a ei. Iar primaria Cernavoda are bani, atat de la Atomo, cat se de la centralele eoliene de pe dealuri.
Cele 7 hazarduri ale Constanţei. Pericolele la care este vulnerabilă Dobrogea de Sud
O hartă a dezastrelor naturale care pot lovi judeţul Constanţa arată că jumătatea sudică a Dobrogei este expusă la nu mai puţin de 7 categorii de catastrofe - adică la majoritatea hazardurilor, spun specialiştii în situaţii de urgenţă.
Având în vedere dispunerea geografică şi complexitatea economică, judeţul Constanţa este vulnerabil la o serie de pericole. Acestea pot fi: inundaţii (ploile abundente revarsă cursurile de apă alimentate sau nu de Dunăre); alunecări/prăbuşiri de teren (malul Dunării); cutremure (apropiere de faliile seismice din Vrancea, Marea Neagră, Bulgaria); accident nuclear (Centrala Nuclear-Electrică de la Cernavodă); accidente pe timpul transportului substanţelor şi deşeurilor periculoase (transportul pe magistrala feroviară Constanţa – Feteşti, pe magistralele rutiere, pe Canalul Dunăre-Marea Neagră şi în Portul Constanţa); incendii de proporţii (danele petroliere, rafinăria, platformele petroliere din Constanţa şi Midia, pădurile, culturile de păioase), dar şi poluări accidentale (în special în Portul Constanţa, pe Dunăre sau pe Canalul Dunăre-Marea Neagră).
„Manifestările extreme ale fenomenelor naturale, la care se adaugă accidentele tehnologice, pot avea influenţă directă asupra întregii societăţii. Acestea riscuri trebuie cunoscute pentru ca populaţia să fie avertizată în caz de necesitate“, a comunicat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea al judeţului Constanţa, care asigură coordonarea activităţilor de prevenire a cazurilor de necesitate.
Harta dezastrelor
Iată harta detaliată a dezastrelor întocmită de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea al judeţului Constanţa:
Inundaţii - Reţeaua hidrografică de pe teritoriul judeţului Constanţa poate determina la un moment dat inundaţii de mari proporţii, datorită ploilor abundente determinând creşteri de nivel pe fluviul Dunărea şi pe cursurile de apă interioare ale judeţului. Predispuse la inundaţii sunt zonele din arealul localităţilor Ostrov, Băneasa, Rasova, Seimeni, Cogealac, Topalu, Hârşova etc.
Alunecări/prăbuşiri de teren - Zonele de risc unde pot apărea alunecări de teren sunt localităţile dispuse pe malul Dunării, astfel: Ghindăreşti, Topalu, Capidava, Dunărea, Seimenii Mici, Cochirleni, Rasova, Dunăreni, Viile.
Cutremure de pământ - Deşi judeţul Constanţa este situat într-o zonă cu o mai slabă activitate seismică, nu trebuie neglijat faptul că ne aflăm la mai puţin de 300 km de zona Vrancea, dar şi la 125 km de falia Shabla din Bulgaria, iar un cutremur major produs în acea zonă poate avea implicaţii imprevizibile.
Accident nuclear - În caz de accident nuclear, la C.N.E. Cernavodă, cu depăşirea barierei de protecţie a anvelopei se pot elibera şi dispersa în mediu produşi de fisiune sub formă gazoasă, lichidă sau solidă. Produşii radioactivi gazoşi şi sub formă de aerosoli se pot răspândi pe o suprafaţă mare, astfel încât în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi „Nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de protecţie”.
Radioactivitatea - Poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii externe la radiaţii emise de radionuclizii prezenţi în nor sau depuşi pe sol cât şi din punct de vedere al expunerii interne prin inhalare şi consumul apei şi alimentelor contaminate, prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, stronţiului, cesiului precum şi ai gazelor nobile.
Accidente pe timpul transportului substanţelor şi deşeurilor periculoase - Se pot produce, în special, pe magistrala feroviară Constanţa – Feteşti şi pe magistralele rutiere Constanţa – Cernavodă, Constanţa – Hârşova, Constanţa – Mangalia, Constanţa – Tulcea, Constanţa – Ostrov, pe canalul Dunăre – Marea Neagră şi în portul Constanţa.
Incendii de mari proporţii - Acestea se pot produce în mod deosebit în zona danelor petroliere din Portul Constanţa, în zonele împădurite ale judeţului, în zonele cultivate cu păioase, precum şi pe platformele de prelucrare şi depozitare a produselor petroliere din Constanţa şi Midia.
Poluări accidentale (aer, apă, sol, subsol) - Sunt considerate hazarde ale căror cauze sunt de natură antropogenă (numai în rare situaţii putând avea şi cauze naturale). În judeţul Constanţa, în perioada ultimilor 10 ani, nu s-au produs poluări de mare amploare, care să provoace dezastre ecologice.
Dacă majoritatea dezastrelor pot fi evitate graţie factorului uman, inundaţiile sunt încă la mâna naturii. Soluţia de apărare: fonduri europene prin care să se construiască - pe lângă diguri şi baraje - o reţea modernă de canale şi de canalizare pentru scurgerea debitelor de apă pluvială.
Judeţul Constanţa a fost afectat în weekend de ploi torenţiale care au dus la sinistrarea unor locuitori din mediul rural, dar şi urban: Medgidia, Cernavodă, chiar şi Constanţa.
In perioada 22-27.07 are loc a IV-a editie a Taberei de pregatire pentru situatii de urgenta in Lupeni/Hunedoara, la poalele masivului Straja. Taxa este de 265 lei, cazarea la cort >:D< LINKLINK
București, 21 ianuarie 2013 – Vodafone Romania lansează aplicația Salvamont, cu ajutorul căreia echipele Salvamont pot localiza mai ușor turiștii care se aventurează pe trasee montane necunoscute sau care suferă un accident și au nevoie de ajutor.
Aplicația este disponibilă în prezent pentru toți utilizatorii telefoanelor Android, indiferent de rețea, și poate fi descărcată din Google Play. Special pentru utilizatorii Vodafone, traficul de date în cadrul aplicației este gratuit.
Persoana care folosește aplicația poate notifica în timp real dispeceratul Salvamont, cu ajutorul "tab-ului" SOS, atunci când are nevoie de ajutor. Echipele Salvamont pot localiza poziția telefonului, coordonatele geografice și nivelul bateriei. Chiar dacă telefonul nu mai este în raza de acoperire a rețelei de telefonie folosite, traseul parcurs va fi memorat pe perioada monitorizării, iar la prima conexiune în rețea, dispeceratul Salvamont va putea vedea din nou coordonatele locației utilizatorului.
În perioada următoare, va fi lansată și versiunea iOS pentru telefoanele iPhone, precum și noi funcționalități utile. LINK
Nu zic că e rău... dar nu pot să nu mă gândesc că trăim din ce în ce mai mult într-o lume "danger free", unde responsabilitatea individuală pentru propria-ți viață e din ce în ce mai diluată...
Avem deosebita placere de a va invita la cea de-a V-a editie a Conferintei Nationale de Medicina de Urgenta si Salvari in Situatii Speciale ”Search&Rescue 2013”, organizata in perioada 9 – 13 octombrie 2013 la Hotel International in Baile Felix, judetul Bihor.
Conferinta este organizata de catre Asociatia SARTISS si reprezinta rezultatul colaborarii dintre: Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ”Crisana” al Judetului Bihor, Serviciul Mobil de Urgenta Reanimare si Descarcerare Bihor, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Oradea, Universitatea din Oradea, Colegiul Medicilor din Romania filiala Bihor, Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania si Serviciul Public Salvamont – Salvaspeo Bihor.
Asa cum v-am obisnuit in cadrul editiilor anterioare si in acest an ne-am propus sa organizam o manifestare prin intermediul careia sa contribuim la intarirea colaborarii pe plan stiintific dintre specialistii in domeniu, atat din tara, cat si din afara ei, continuand astfel o traditie care anul acesta va atinge cinci ani.
Ca urmare a impactului si rezulatelor editiilor anterioare, aducem in aceast an in atentia dvs teme precum:
”Incident command systems” – Sisteme de comanda a interventiei Toxicologia situatiilor de urgenta ”Planul alb” – pregatirea spitalelor pentru situatiile cu victime multiple Urgente pediatrice Actualitati in medicina de urgenta 20 de ani de interventii SMURD in judetul Bihor
teme care se adreseaza tuturor profesionistilor implicati in actiunile de salvare din Romania si care se mentin in centrul preocuparilor noastre sau care au devenit de actualitate in ultima perioada.
Deoarece in data de 12 octombrie 2013 se implinesc 20 de ani de interventii ale echipajelor SMURD in judetul Bihor, aceasta zi va fi dedicata comemorarilor, amintirilor dar si proiectelor de viitor legate de SMURD Bihor.
Va invitam sa impartasiti in cadrul sesiunilor de prezentari, workshop-urilor sau a meselor rotunde experienta dumneavoastra astfel ca impreuna sa reusim sa transmitem tuturor salvatorilor din Romania cateva din conceptele si principiile moderne care stau la baza acestui domeniu aflat intr-o permanenta schimbare si perfectionare.
Tot dupa niste inundatii a aparut ideea cu asigurarile obligatorii pentru locuinte, ca un gest de solidaritate - Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren si inundatiilor, neincheierea unei astfel de asigurari fiind considerata contraventie (art. 30 din lege) . Si, din cate retin, s-a spus atunci ca guvernul va iesi din ecuatie, va fi treaba firmelor de asigurare pentru a despagubi pe cei aflati la necaz. Inteleg evacuare, cazare de urgenta, apa, alimente, module locuit, scos apa etc., dar de ce materiale de construcţie pentru refacerea caselor avariate? Vad ca premierul promite iar ajutoare... Suma aia ca prima de asigurare, socotita in euro, pentru ce a mai fost stransa de la tot poporul?
Ministrul de Interne face o vizită în zonele inundate din Galaţi, pentru a vedea cum sunt distribuite ajutoarele
Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, şi secretarul de stat Cătălin Chiper merg, sâmbătă, în zonele inundate din judeţul Galaţi, pentru a vedea cum sunt distribuite ajutoarele persoanelor afectate în urma ploilor din ultimele zile. Potrivit Miniserului Afacerilor Interne, ministrul Radu Stroe şi secretarul de stat Cătălin Chiper, coordonator al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, se vor interesa de situaţia oamenilor din zonele afectate de inundaţii, precum şi de stadiul activităţii de distribuire a ajutoarelor. Peste 600 de pompieri, jandarmi şi poliţişti ajută oamenii din localităţile gălăţene Pechea, Slobozia Conachi, Cuza Vodă, Cudalbi, Costache Negri şi Cuca să scoată apa şi noroiul din locuinţe şi curţi. Ministrul Radu Stroe va merge să vadă care este starea celor din echipele de intervenţie, aceştia fiind de 48 de ore în misiune, pentru a ajuta persoanele evacuate din locuinţe şi cele ale căror gospodării au fost inundate, a precizat MAI, într-un comunicat de presă, conform Mediafax. Jandarmii şi pompierii aflaţi în zonele afectate de inundaţii participă şi la acţiunea de distribuire către populaţie a ajutoarelor trimise în zonă. În noaptea de vineri spre sâmbătă, ajutoarele care nu au fost distribuite populaţiei au fost depozitate la primării, paza acestora fiind asigurată de jandarmi. Nouă persoane, între care o fetiţă de opt ani, şi-au pierdut viaţa după ce au fost luate de viituri, în noaptea de miercuri spre joi, în judeţul Galaţi. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi a prezentat, vineri, un bilanţ provizoriu al pagubelor produse de inundaţii în ultimele 48 de ore, fiind afectate 22 de localităţi, pagube importante înregistrându-se şi în oraşul Tecuci. Potrivit bilanţului, 2.434 de persoane au fost evacuate din locuinţe din cauza inundaţiilor. De asemenea, 1.374 de case au fost afectate de viituri, iar 11 locuinţe au fost distruse complet. Totodată, 140 de persoane au fost salvate de la înec. Aproximativ 350 de case din Slobozoia Conachi şi Cuza Vodă, judeţul Galaţi, au fost inundate, în noaptea de vineri spre sâmbătă, după ce a fost făcută o deversare controlată a apelor acumulate într-un iaz piscicol pentru a se evita inundarea mai multor sate, localnicii fiind evacuaţi încă din timpul zilei Potrivit autorităţilor locale, în Slobozia Conachi au fost evacuate aproximativ 250 de case, alte o sută de locuinţe fiind inundate în localitatea Cuza Vodă, primarul uneia dintre cele două comune declarând că oamenii au fost evacuaţi încă din cursul zilei de vineri cu ajutorul militarilor, în condiţiile în care unii bătrâni nu voiau să plece din locuinţe. Vineri, premierul Victor Ponta a inspectat comunele gălăţenene Cuca, Pechea, Costache Negri şi Cudalbi, grav afectate de inundaţii, spunându-le sinistraţilor că în şedinţa de Guvern de miercuri se va aproba alocarea, din Fondul de rezervă, a banilor necesari refacerii caselor avariate, adăugând că evaluarea în acest sens se va face după retragerea apelor. "Deocamdată, nu se poate face nimic până când nu se opreşte ploaia şi nu se retrag apele. Apoi se va putea face evaluarea situaţiei din teren, după care, în şedinţa de Guvern de miercuri, vom aproba alocarea dn Fondul de rezervă a sumelor necesare cumpărării materialelor de construcţie pentru refacerea caselor avariate. Acum, mai mult de-atât n-avem ce face", declara, vineri după-amiază, premierul Victor Ponta în comuna gălăţeană Pechea, una dintre localităţile afectate de viituri. Premierul le-a cerut edililor să evacueze oamenii din zonele unde sunt prognozate noi precipitaţii pentru evitarea producerii unor situaţii similare, spunând: "Mai bine scoatem oamenii din locuinţe şi ne înjură decât să se întâmple ceva".
Gălăţenii inundaţi nu şi-au asigurat casele: doar 12.000 de locuinţe din totalul celor 220.000 din judeţul Galaţi au fost asigurate prin poliţă obligatorie
Companiile de asigurări încearcă încă să facă bilanţul dezastrelor provocate de inundaţiile din Galaţi, însă un lucru este cert: din cele peste 220.000 de locuinţe din judeţ, doar puţin peste 12.000 erau asigurate prin poliţe obligatorii. Peste 3.600 de persoane au fost evacuate şi peste 1.800 de case au fost afectate de inundaţiile produse în ultimele zile în 39 de localităţi din judeţul Galaţi, potrivit unui bilanţ provizoriu al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi. Nouă persoane, între care o fetiţă de opt ani, şi-au pierdut viaţa după ce au fost luate de viituri, în noaptea de miercuri spre joi, în judeţul Galaţi. În judetul Vaslui, 15 locuinţe şi 50 de gospodarii din localitatea Zorleni au fost inundate, vineri dimineaţa, în urma unei viituri. Astfel, aproape 2.000 de case au fost afectate parţial sau chiar în totalitate de inundaţiile din ultima săptămână. Deşi asigurarea locuinţei împotriva dezastrelor naturale (inundaţii, cutremure şi alunecări de teren) este obligatorie încă din 2010, nu toţi proprietarii au încheiat astfel de poliţe şi va trebui să-şi acopere pagubele din fonduri proprii sau să aştepte, ca şi în alţi ani, un ajutor de la stat. În judeţul Galaţi, unde sunt peste 220.000 de locuinţe, la finele lunii august erau încheiate doar 12.080 de poliţe PAD. Adică doar 5,5% din unităţile locative existente. Iar dacă luăm în calcul faptul că în mediul rural din judeţul Galaţi, zona cea mai afectată de inundaţii, erau încheiate 5.529 de asigurări obligatorii a locuinţei, situaţia este şi mai gravă. În judeţul Vaslui, afectat şi el de inundaţii, din cele aproximativ 166.000 de locuinţe, doar 6.081 erau asigurate printr-o poliţă obligatorie împotriva dezastrelor naturale, 3.500 fiind pentru unităţi locative din mediul urban. Asta înseamnă mai puţin de 4% din totalul locuinţelor din judeţ.
Dosarele de daună, rezolvate în regim de urgenţă
Acum, companiile de asigurări încearcă să facă un bilanţ al numărului de locuinţe afectate de inundaţii care sunt asigurate printr-o poliţă obligatorie sau facultativă. Lucrurile merg însă destul de încet întrucât agenţii care trebuie să verifice daunele ajung încă destul de greu în zonele calamitate, iar proprietarii încearcă să-şi mai salveze câte ceva din agoniseală. Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) a anunţat că va rezolva în regim de urgenţă dosarele de daună ale tuturor proprietarilor din zonele afectate de inundaţiile din ultimele zile. În plus, compania pune la dispoziţia celor care deţin o poliţă de asigurare obligatorie a locuinţelor şi un număr de telefon pentru consiliere (0735.333.930). „Suntem operativi si concentraţi pe soluţionarea eficientă a situaţiei intervenite ca urmare a inundaţiilor. De altfel, românii trebuie să inţeleagă că PAID este o societate puternica, organizata, cu proceduri ferme de lucru in caz de urgenta. Toti asiguraţii vor beneficia de sprijinul nostru în timp real, PAID a fost înfiinţat tocmai pentru a putea rezolva situaţii de urgentă precum cea produsă şi de a acoperi daunele pe care autoritaţile nu işi pot permite să le mai achite de la bugetele locale“, a declaratNicoleta Radu-Neacşu, director general PAID. În primele zile de la inundaţii, Astra Asigurări a avizat 10 dosare, Asirom – 10 dosare, Generali – 3 dosare, iar Carpatica Asig – 28. Dosarele vizează atât poliţele facultative, cât şi pe cele obligatorii. Numărul acestora este de aşteptat să crească în zilele următoare, după ce agenţii vor ajunge în zonele calamitate pentru a constata pagubele. Recent, au intrat în vigoare modificările aduse legii asigurărilor obligatorii de locuinţe, care prevăd, printre altele, obligaţia de a încheia asigurarea PAD şi pentru cei care au o poliţă facultativă, la expirarea acesteia, precum şi faptul că şi alţi asigurători care nu fac parte din PAID vor putea să vândă poliţe PAD după semnarea unui protocol de colaborare cu Pool-ul. Până în prezent, au semnat un protocol de colaborare Allianz-Ţiriac, Asirom şi Omniasig VIG.
Poliţa costă 20 de euro
Primele asigurări obligatorii a locuinţei au fost emise de PAID în iulie 2010. Fondul locativ naţional numără aproximativ 8,5 milioane de locuinţe. La finele lunii august, erau în vigoare 421.707 poliţe PAD, adică mai puţin de 5% din totalul unităţilor locative din ţară. Asigurarea obligatorie a locuinţei costă 10 euro, respectiv 20 de euro în funcţie de materialul din care este construită locuinţa, iar suma asigurată este de 10.000 de euro, respectiv 20.000 de euro. Proprietarii care nu îşi asigură locuinţele sunt amendaţi, potrivit legii, de autorităţile locale cu până la 500 de lei, însă până acum nu s-a aplicat nicio astfel de sancţiune.
Trecand peste aspectul umanitar, ma intreb pentru ce se mai dau legi aprobate in Parlament, daca in art. 22, alin. (1) din Legea nr. 260/2008 scrie ca Persoanele fizice sau juridice care nu isi asigura locuintele aflate in proprietate, in conditiile prezentei legi, nu beneficiaza, in cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale definite potrivit prezentei legi, de niciun fel de despagubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudiciile produse locuintelor. iar primul ministru se intreaba retoric Vreti sa-i las pe oameni sa moara in apa daca nu si-au facut asigurare?. Adica primul ministru, cu studii juridice, incalca cu buna stiinta un articol dintro lege aflata in vigoare? Macar sa fi facut un gest de minima eleganta si sa fi modificat printro ordonanta de urgenta legea cu pricina, o putea face in cateva ore, si sa prevada acolo ca TOTI cei afectati de inundatii vor primi despagubiri de la stat, iar cei care au asigurari obligatorii vor primi, in plus, ceva bani. Unii si-au facut asigurari, altii nu, pe riscul lor. Cine >:) isi va mai face asigurarile alea obligatorii de acum incolo?
Victor PONTA: Vreti sa-i las pe oameni sa moara in apa daca nu si-au facut asigurare?
Intrebat de situatia sinistratilor care nu au avut polita de asigurare obligatorie impotriva inundatiilor, cutremurelor si alunecarilor de teren, Premierul Victor PONTA a declarat, luni, ca Guvernul ii va ajuta pe cei aflati in dificultate.
"Vreti sa-i las pe oameni sa moara in apa daca nu si-au facut asigurare? Asa credeti dumneavoastra ca e bine? Eu cred ca nu e bine asa. Cred ca e bine sa ajutam toti oamenii. Incurajam si stimulam respectarea legii privind asigurarile, insa, pe de alta parte, cand un om e cu apa in casa ce sa-i spun, sa-i cer polita de asigurare? Ma duc sa incerc sa-l ajut! Cred ca asa se lucreaza intr-o tara normala, asa, scandal, stim sa facem toti", a afirmat Victor PONTA, Premierul Romaniei.
Premierul Victor PONTA, aflat in vizita in comuna Pechea (Galati), afectata de inundatiile recente, spune ca le va da oamenilor bani din fondul de rezerva ca sa isi refaca locuintele."Dupa ce se retrage apa trimitem materiale de constructii (...) Cand se opreste apa va trimitem materiale sa le faceti inapoi. Banii vor fi alocati miercuri, in sedinta de Guvern, din fondul de rezerva aflat la dispozitia Primului Ministru", a explicat Victor PONTA.
Demersul a fost reiterat si de Ministrul Afacerilor Interne, Radu STROE, citat de viata-libera.ro, care a precizat, la Galati, ca oamenii napastuiti de ape vor fi ajutati pentru reconstructia caselor, indiferent daca au avut sau nu locuintele asigurate, dupa ce, in aceste zile, au existat critici cu privire la faptul ca multi dintre sinistrati nu aveau casele asigurate
In acelasi timp, in judetul Galati, in luna august erau asigurate printr-o polita PAD putin peste 12.000 de locuinte, dintre care doar 5.500 in mediul rural.
Spre exemplu, in comuna Costache Negri, "din cele 300 de gospodarii afectate au asigurare doar o treime. Aceasta este insa o cifra facuta pe genunchi. Nu are nimeni timp sa se ocupe de asta. Deocamdata nu am dat amenzi celor care nu si-au facut asigurarea. Am dat doar avertismente ca sa inteleaga oamenii de ce este nevoie sa isi asigure locuintele impotriva dezastrelor naturale. Pasul urmator va fi sa incepem sa dam si amenzi", a declarat Stefan LUCA, Primarul comunei Costache Negri, pentru HotNews.ro.
Situatia este similara si in comuna Cudalbi (Galati) unde au murit doua persoane din cauza inundatiilor, 20 de persoane au fost evacuate si 500 de case au fost inundate. "La nivelul comunei circa 40% dintre locuinte sunt asigurate. Dintre casele afectate, nu as putea sa va spun exact. Unii au venit deja cu asigurarile si au cerut adeverinte de la primarii. Nu merg calculatoarele, asa ca le-am dat niste adeverinte de mana. La tara este mai greu cu aceste asigurari, oamenii nu sunt educati, unii sunt batrani si nu stiu despre ce este vorba. Abia isi fac RCA-ul. Asta ar mai lipsi, sa-i amendeze primarul. Legislatia este facuta de cineva si aplicata de altcineva. Primarul este si moasa si politie si sa mai dea si amenzi. Plus ca, chiar daca le-am da, nu exista nicio garantie ca oamenii le platesc. Cand am preluat mandatul erau amenzi neincasate de 7 milioane de lei", a declarat Stefan DRUGAN, Primarul comunei Cudalbi, pentru HotNews.ro.
Pe de alta parte, Presedintele Asociatiei Comunelor din Romania, Emil DRAGHICI, este de parere ca nici nu era de asteptat ca primarii sa ii amendeze pe cei care nu incheie politele de asigurare. "Eu cred ca nu o amendeze niciun primar pe nimeni. Mai ales ca amenzile nu se duc in totalitate la primarie. Cam 60% vine la bugetul local", a spus Emil DRAGHICI.
Totusi, Legea 260/2008 pentru asigurarea obligatorie a locuintelor prevede faptul ca autoritatile nu acorda despagubiri pentru cei care nu si-au asigurat imobilele. De asemenea, actul normativ prevede si aplicarea unei amenzi celor care nu isi asigura casele, in valoare de pana la 500 lei. Acest lucru ar trebui pus in practica de reprezentantii primariilor.
Ministerul de Interne: "Guvernul nu mai dă bani pentru casele distruse de inundaţii". Primarii: "Oamenii nu au înţeles cuvântul ăsta, asigurare"
Românii ale căror locuinţe au fost afectate de inundaţiile din ultima vreme nu vor primi nici un leu drept despăgubiri de la stat, potrivit reprezentanţilor Ministerului Administraţiilor şi Internelor. "Statul nu a mai dat şi nu va mai da despăgubiri pentru locuinţele afectate de inundaţii. Legea (asigurărilor obligatorii a locuinţelor-n.red.) nu ne permite. Pentru case nu mai dăm despăgubiri", a declarat pentru gândul Mihai Capră, secretar de stat MAI.
În total, inundaţiile din ultima vreme au afectat 146 de locuinţe din 70 de localităţi, situate în 29 de judeţe, potrivit datelor transmise gândul de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.
După intrarea în vigoare anul trecut, pe 15 iulie, a legii 260 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor, autorităţile nu au mai dat niciun fel de despăgubiri celor cărora casele le-au fost afectate de viituri, a declarat pentru gândul Marius Bulugea, directorul general al PAID, compania care emite poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor.
"Scopul legii privind asigurările obligatorii pentru locuinţe chiar acesta a fost de la început, şi anume ca statul să nu mai plătească de la buget despăgubiri în cazul producerii riscurilor asigurate (cutremur, inundaţii din cauze naturale şi alunecări de teren-n.red.). Nicio primărie nu va trece peste lege", a explicat Bulugea.
Prevederea apare în articolul 22 din legea amintită. "Persoanele fizice sau juridice care nu îşi asigură locuinţele aflate în proprietate, în condiţiile prezentei legi, nu beneficiază, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale definite potrivit prezentei legi, de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudiciile produse locuinţelor", se arată în articolul 22 din legea 260 din 2008, actualizată în 2011.
Bulugea spune că în sarcina Guvernului rămâne refacerea infrastructurii şi a instituţiilor publice afectate de inundaţii.
Singura situatie cand statul mai acorda (legal) despagubiri pentru afectarea locuintelor este potrivit art. 58, lit. g) din Ordinul nr. 1422/2012, in cazul inundarii controlate a unor zone. LINK
Nu degeaba românul Eugène Ionesco este socotit protagonistul teatrului absurduluiLINK , dar una este teatrul, alta este realitatea. Sa dai truse de prim ajutor unor oameni aflati intro situtie de risc mi se pare absurd, sa rezonez cu Ionesco. Am prins cutremurul din '77, am vazut ce inseamna prabusirea unor cladiri. Zau ca nu inteleg cum la un cutremur se conteaza ca un om dezorientat (si mai ales in varsta) va avea primul gand sa alerge la cămară să ia trusa cu pricina si s-o stranga la piept, in speranta ca la prabusirea cladirii va nimeri intrun colt unde va ramane intreg. Poate ca mai util ar fi fost ca sa le dea niste bratari cu emisie, precum la cei surprinsi in avalanse, sa poata fi detectati mai usor ca dispunere in gramada de moloz. Bine ca nu a dat la fiecare locuinta cate o cusca anticutremur prezentata cu ceva vreme in urma...
Bucurestenii asteapta consolidari si primesc truse. Cum te invata Primaria sa supravietuiesti 3 zile
Bucurestenii care stau in blocuri cu bulina rosie vor primi 4 mii de truse de prim ajutor, in caz de cutremur. Vizati sunt, deocamdata, numai detinatorii unei locuinte in imobilele inscrise in clasa unu de risc seismic. Aceasta achizitie depaseste 200 de mii de euro si are loc in conditiile in care programul de consolidare a cladirilor vechi se deruleaza cu viteza melcului. O trusa de prim ajutor contine o patura cu protectie termica, o lanterna multifunctionala, cu ajutorul careia va puteti incarca telefonul, apa, pastile pentru purificarea apei, mancare, manusi. Toate acestea ar trebui sa asigure supravietuirea timp de 3 zile a victimelor unui cutremur de magnitudine mare. 4.000 de truse, in valoare de 220.000 de euro, se adauga altor 3.000 cumparate anul trecut. Toate vor ajunge in 2014 la bucuresteni, prin asociatiile de proprietari. "Licitatia este in procedura interna si va fi organizata pana la sfarsitul acestui an. Asta inseamna ca vor fi distribuite de anul viitor", a precizat Catalin Zoican, director general Operatiuni Primaria Municipiului Bucuresti.
Cei care stau in blocuri vechi asteptau altceva.
"Utile or fi ele, dar cred ca nu asta e prioritatea. Viata omului nu consta intr-o lanterna si intr-o sticla de apa.", spun oamenii. De aceeasi parere sunt si consilierii municipali din opozitie, care sustin ca banii ar fi trebuit folositi mai degraba pentru consolidarea cladirilor. De cealalta parte, edilii sustin ca astfel truse exista in toate tarile cu risc seismic ridicat iar Romania se incrie intr-o astfel de lista. Zona Vrancea este activa si poate produce seisme de magnitudine mare. Din cele 373 de cladiri incadrate in clasa I de risc seismic din Bucuresti, 190 reprezinta pericol public. Cu toate acestea, din 2008 si pana in 2011, primaria a pus in siguranta doar 7. Anul acesta, va mai consolida 4 cladiri. Autoritatile spun ca vina pentru ritmul in care merg consolidarile o poarta proprietarii, care refuza de cele mai multe ori ca imobilul in care locuiesc sa intre in reparatii. Prognozele arata ca in cazul unui cutemur de peste 7 grade pe scara Richter, similar celui din 4 martie 1977, 6.500 de bucuresteni si-ar putea pierde viata, 16 mii ar fi raniti grav si 95.000 ar ramane captivi sub daramaturi.
Forums
, de data asta am fost iertati.
