Pai ceea ce crezi razbate prin spusele tale si este greu sa le diferentiezi. Nu poti fi doi oameni: unul care scrii aici fara nici un fel de legatura cu al doilea care esti acasa si este in forul tau intim. Nu este problema mea credinta ta si crede-ma ca sunt sincer cand spun asta. Nu eu sunt cel care trebuie sa te duca/aduca pe o alta cale (daca este nevoie). Eu doar iti ofer argumente pertineste vis-a-vis de scrierile tale in legatura cu islamul. Argumente care evident ca vin din partea mea cel care scriu care nu poate fi diferit de cel ce sunt. Ca doar nu suntem doi oameni diferiti. Si BTW: Boca este Parintele Arsenie Boca. Asa cum il scrii cu litere mari pe nus' ce scriitor (mai mult sau mai putin faimos) fii bun ca si o rugaminte din partea mea sa il scrii si pe Parintele Arsenie cu litere mari. Nu ca ar conta pt. el. Dar echivaleaza cu respect pentru el. Ton paternalist: il am cu fiica-mea (chiar daca ii majora) si cu subordonatii doar. Cu tine nu imi permit. Dar asa nu inseamna ca nu trebuiesti corectat (cand gresesti - din punctul meu de vedere). Ce este R.O.R.??? Dupa cum zicea si in postul anterior: nu este nici o competitie intre 2 tabere. No way... este doar un drum. Celelalte sunt carari si toate la final vor converge in drumul pe care merge 86% (daca zici tu) din populatia ROR (?).
R.O.R este Republica Ortodoxa România. Îl respect pe dl. Boca Arsenie ca pe orice alt om. Înteleg ca pentru unii dintre noi poate fi un sfânt, un Parinte, un îndrumator, orice. Mie nu mi-e parinte (nu am multe certitudini, dar stiu cine îmi sunt parintii) si mi-e cunoscut asa cum îmi sunt cunoscuti si alti câtiva credinciosi, de diferite religii. Aici era vorba de Islam, nu de altceva. În Islam (si în alte câteva religii, dealtfel) SFÂNTUL PARINTE ARSENIE BOCA nu e deloc sfânt, nici parinte, nici nimic. E un om de o alta credinta, si atât.
P.S N-mi permit sfaturi, dar daca tot tine lumea asa de mult la sfinti parinti, faceti cumva si evitati sa-i faceti de râs. Ca e jenant, si pentru morti, si pentru vii. În Islam (ca sa revenim la subiect) astfel de chestii nu exista:
Si ce profetul Mohamed nu au fost facute glume? Si cu Iisus nu? Nu s-a prea inflamat lumea pentru astea. Indiferent cum o spui, lume care sa profite de o imagine este. Si ii ca si padurea: o fi el lemnu' falnic, daca ii gol pe interior ii tot degeaba.
Sigur ca e real. Motivul ala s-a epuizat, dar avem altul disponibil, masura dumneavoastra. Ramâne, vi-l împachetez ? Luni ne baga marfa noua, mai treceti pe la noi, va pun deoparte : LINK Si cum magazinul e online, un gând bun pentru vânzator : رَحِمَ اللهُ رجلاً سَمْحًا إذا باع وإذا اشترى وإذا اقْتَضَى
Se rezolva, domnu' ! La noi, orice se rezolva ! Uitati, chem acuma fata sa va faca niste ceafa la gratar cu cartofi prajiti, va punem un sprit, o zacusca, dupa masa puteti sa va odihniti aici LINK si saptamâna viitoare, când vine tricoul-comanda pentru dumneavoastra, va invitam la o plimbare aici LINK
Eh, la musulmani asa ceva nu se egzista. Au unii un monopol pe Mecca, organizeaza plimbari cu titicarul p-acolo, mai mor oameni vizitând, dar aia au si o tara cu numele lor, mai manelisti fiind ei de fel.
Îmi asum riscul de a fi acuzat de blasfemie si stiu ca risc o fatwa, dar asum. Mi se pare SEMN DIVIN ca în momentele când vine vorba de SFÂNTUL PARINTE ARSENIE BOCA sa fie pus în vânzare si patul pe care DOMNIA SA s-a odihnit. Mi-am permis sa fac o captura de ecran cu SFÂNTUL PAT ( pozitia omuletului desenat cu rosu e o sugestie a subsemnatului pentru eventualul cumparator).
Serios vorbind, ce blestem sa fi sfânt în România ! Mori, si te fac omuletii aia si tricouri, si portofele, si rucsac, si breloc. Si-ti vând si patul, si bicicleta, si tot. Niste credinciosi, te mai iau si la suturi daca zici ca e posibil sa fie un pic deranjati ca cap.
Saltea ! Moft ! Daca doarme omul cu credinta activa, pastreaza în timpul somnului cam 10 cm. între trup si pat. E o tehnica dezvoltata acum 2016 ani de un tânar de la noi din regiune, Isa îi zice.
Îmi asum riscul de a fi acuzat de blasfemie si stiu ca risc o fatwa, dar asum. Mi se pare SEMN DIVIN ca în momentele când vine vorba de SFÂNTUL PARINTE ARSENIE BOCA sa fie pus în vânzare si patul pe care DOMNIA SA s-a odihnit. Mi-am permis sa fac o captura de ecran cu SFÂNTUL PAT ( pozitia omuletului desenat cu rosu e o sugestie a subsemnatului pentru eventualul cumparator).
Serios vorbind, ce blestem sa fi sfânt în România ! Mori, si te fac omuletii aia si tricouri, si portofele, si rucsac, si breloc. Si-ti vând si patul, si bicicleta, si tot. Niste credinciosi, te mai iau si la suturi daca zici ca e posibil sa fie un pic deranjati ca cap.
Nu sunt, Mese, nu sunt. A fost o întâmplare sa gasesc articolele alea de vânzare si mi-a fost convenabil sa "argumentez" (si hazliu, dar sincer sa fiu cu tine eu unul m-am cam saturat de hazul asta al nostru, national, care e pretutindeni). Îmi pare rau sa vad ca ceva esential pentru om (credinta, în cazul asta) e dusa în derizoriu (în cazul nostru, românesc, când reusim sa devenim ridicoli deseori prin noi însine) si la fel în cazul altora, care iau o carte sfânta, Coranul în cazul musulmanilor, si fac tâmpenii cu ea în mâna. Sunt toti crestinii nostri niste descreierati ? Sigur nu. Sunt toti musulmanii niste dementi sângerosi ? Sigur ca nu.
Sa nu-i judecam pe altii, zic, ca nu suntem cu nimic mai buni ori mai rai. Ateu fiind eu, m-ar deranja sa îti spuna cineva ca Dumnezeul tau si credinta ta nu exista sau sunt un rahat, la fel cum m-ar deranja ca cineva sa-i spuna unui musulman ca Dumnezeul lui e un dobitoc însetat de sânge. E bine sa stim cât mai mult despre credintele altora, sa le respectam pe ale fiecaruia si fiecare sa si-o tina pentru el, credinta aceea, în forul lui interior. Asta cred. Ca na, am si eu credinta mea
Un Punct de vedere de la o fată care lucrează, zi de zi cu ei, cu aceşti refugiaţi. Nu sunt de acord cu toate afirmaţiile ei (cel puţin o dată se hazardează în direcţii care nu-i sunt familiare) dar să recunoaştem onestitatea demersului. Interviu ”E foarte greu de imaginat că niște oameni care au fugit de conflict, vai de capul lor, pleacă cu bombele în buzunar” România și Siria sunt două state care au relaționat încă din perioada comunistă, așa că unor sirieni le este familiară țara. Și-o imaginează fie prin produsele Made in Romania, fie prin studenții care s-au întors după ce au absolvit facultăți românești. Când au ajuns însă aici, nu au găsit ce iși imaginau. Am discutat cu Simina Guga despre România imaginată și România descoperită de sirienii care au fugit pentru a-și salva viețile. Guga este sociolog şi consilieră pentru imigranţi şi refugiaţi. Lucrează mult cu sirienii, cea mai numeroasă comunitate de refugiați din țară. Laura Ștefănuț: De ce sunt sirienii cei mai numeroși refugiați din România? Simina Guga: Pe de o parte, pentru că România avea o relație de prietenie cu Siria de pe vremea comunismului. Astfel, multi sirieni care au acum peste 40 de ani iși amintesc cum în Siria copiii se incălțau cu pantofi Made in Romania, la fel cum românii iși amintesc că în facultate, in anii 80, aveau o grămadă de colegi arabi și mai ales sirieni. Siria trimitea masiv studenți în România, mai ales la Politehnică și la Medicină. Aceștia erau bursieri ai statului sirian și trebuiau să se întoarcă după terminarea studiilor în Siria, unde aveau posturi garantate. Însă, cât au stat în România, s-au căsătorit cu femei românce, unii au avut și copii născuți aici. Cei mai mulți au plecat cu nevestele. Acesta a fost primul val de sirieni care a avut contact cu România. Pentru sirienii care nu ajunseseră în România, produsele românești faimoase de acolo făceau din țara noastră una interesantă. În anii 90, fiindcă aici era un fel de paradis fiscal, au venit afaceriștii, mici întreprinzători, care făceau import-export, mici magazine. Acesta a fost al doilea val, pe lângă studenți. După ce legislația a devenit mai puțin permisivă și nu le-au mai mers afacerile, o parte bună din ei s-a întors în Siria. Din nou, mulți cu neveste românce. Când a început războiul din Siria, Ministerul Afacerilor Externe a dat un comunicat de presă că la acel moment erau vreo 15 mii de cetățeni români – majoritatea erau aceste neveste românce și copiii lor cu dublă cetățenie. Laura Ștefănuț: Ce s-a întâmplat după ce a început războiul din Siria? Simina Guga: Primii care au venit au fost membrii cu familii mixte. Apoi au început să își aducă părinții, pe legea reîntregirii familiei. O altă metodă pentru a-și ajuta conaționalii să vină în România era prin invitațiile in scop de vizită. Odată ajunși aici, cereau azil, însă metoda a funcționat până prin 2014-2015. Pe lângă aceștia, mai erau și oameni care doar tranzitau România în drum spre Europa de vest, dar nu reușeau să mai iasă din țară și cereau azil. Până prin 2012 România nu acorda ușor azil sirienilor, fiindcă încă operau zboruri în Siria și îi puteau trimite înapoi, deși conflictul de acolo era evident. Laura Ștefănuț: Acum ce obstacole instituționale întâlnesc în România? Simina Guga: Spre exemplu situația când trebuie să li se recunoască studiile. Li se cere diploma de studii din Siria și chiar foile matricole. Gândiți-vă că începe acum un război în România și trebuie să fug. Chiar dacă am inspirația să îmi iau diploma, cu siguranță nu pot pleca și cu foile matricole fiindcă nu mi le-a dat Universitatea. Oamenii au plecat în situații foarte periculoase de acolo, cu ce au putut. Acești oameni sunt condamnați la a nu avea un contract de muncă — legislația spune că trebuie să ai un document de studii atașat la contract. Sunt îngrozitor de mulți cei care nu au, estimez că peste jumătate din cei care sunt aici. Cei care au făcut studiile în România sunt mai norocoși, fiindcă își pot scoate documentele din arhiva facultăților. Laura Ștefănuț: Când nu au făcut studii in România ce soluții au totuși? Simina Guga: Pentru cei care nu au deloc diplome nu s-au găsit soluții, e marea problemă în România. Ar trebui să intre în clasa întâi la programul Șansa a doua, unde se fac doi ani într-unul. Ai cazuri de oameni la 40 de ani care încep de la zero, alături de copii români care nu au putut promova în sistemul obișnuit. De regulă oamenii nu se duc la Șansa a doua fiindcă sunt prea stresați cu alte probleme și se simt de-a dreptul umiliți. Am avut cazuri cu tineri de 18 ani care au început să plângă când au auzit că vor fi în clasa I. Îi înțeleg foarte bine, e umilitor, ele erau în clasa a X-a, a XI-a la ele în țară. Un alt caz este al unui băiat care a făcut o școală postliceală de paramedic și Ministerul Educației i-a spus că, fiindcă noi nu avem așa ceva, nu îi pot echivala diploma. Legislația nu a fost gândită sau adaptată să facă față unor astfel de situații. Refugiații care au venit până acum s-au lovit de aceste probleme, dar nu au reprezentat o masă critică pentru a genera inițiative legislative. Laura Ștefănuț: Dar acum există inițiative? Simina Guga: Prin octombrie 2015 s-au înființat niște grupuri de lucru pe subiect de către Victor Ponta, dar apoi a căzut guvernul. Grupurile s-au mutat la Ministerul Muncii și nu s-a materializat nimic. Ceea ce este clar e că acum ei nu mai pot spune că nu știau aceste probleme — cum ni s-a spus la prima întâlnire. Laura Ștefănuț:Și românii se confruntă cu birocrația din țară Simina Guga: Dacă noi nu ne descurcăm, cum credeți că e pentru cetățeanul străin? Ca și cum aș fi eu parașutată în China, unde nu cunosc limba, instituțiile și cineva mi-ar da să completez niște formulare în chineză. Exact asta e situația lor, nimeni nu îi ajută. Există și cazuri izolate de funcționari drăguți, dar asta nu e o politică instituțională. Se lovesc de instituții ca de un zid, iar toată birocrația de care ne plângem noi ii afectează de o sută de ori mai mult. Funcționarii nu cunosc în general decât limba română. Până și la Imigrări au personal care nu vorbește limbi străine sau nu vrea să comunice în limbi străine. Site-urile acestor instituții sunt majoritar în limba română. În plus, sunt multe prevederi legislative care se bat cap in cap. Laura Ștefănuț: Spre exemplu? Simina Guga: Prevederea conform căreia străinii trebuie să dea bacalaureatul la română și istorie, chiar dacă vor să se înscrie la facultate în limba engleză. Să luăm exemplul unui băiat sirian care era student la medicină în România, cu plată, anul III. Din cauza războiului, familia a rămas fără bani și nu a mai putut să îi plătească studiile. În același timp, ambasada nu i-a reînoit pașaportul, așa că studentul a trebuit să ceară azil în România. A primit statut de refugiat, așa că, teoretic, a dobândit dreptul de a studia gratuit în țară. I s-a spus că poate continua facultatea doar dacă dă diferența pentru echivalarea diplomei de bacalaureat la limba română și istorie. Un alt caz este din Brașov, tot student la medicină. Băiatul s-a apucat să citească Miorița fiind deja în anul IV la Medicină. A trecut Bacul și a dat examenul de admitere, dar facultatea tot nu l-a lăsat să continue studiile: la admitere, în anul respectiv, s-a intrat cu o notă mai mare. El a încercat să ii convingă că în anul în care a intrat el, nota era sub cea pe care a luat-o el la Bac, dar nu l-au primit. E bătaie de joc. Parțial pentru că instituțiile de învățământ încasează foarte mulți bani de la cetățenii străini pentru studii, până la 6.000 de euro pe an și au interes să ia acești bani. Laura Ștefănuț: Și cazuri mai fericite? Simina Guga: Știu un medic care a făcut studiile în România și acum lucrează la Ambulanța București. În Siria era șeful unui întreg departament din spital. Din Siria au venit o grămadă de chirurgi dar, cu toată experiența pe care o au in spate, nu au ușile deschise în România. Citește aici de ce România nu îi lasă pe străini să profeseze în țară Cei care au făcut Politehnica au dreptul să lucreze in România. Însă in cazul medicinei, arhitecturii, există un regim special. Chiar și cineva care a făcut studiile în țară nu poate profesa decât dacă este membru de familie a unui cetățean român sau sau are rezidență pe termen lung. E ilogic, mai ales că România se plânge că îi pleacă medicii. Studenții vin și zic OK, termin facultatea și apoi, ca să profesez trebuie să mă căsătoresc cu o româncă? E stupid, sunt oameni care au studiat medicina în România, în limba română. În plus, dacă vrei să te căsătorești, ți se cere un certificat de celibat care arată că nu mai ești căsătorit cu altcineva în țara de origine. Un cetățean străin își ia acest certificat de la ambasadă sau din țara de origine, însă persoanele cu formă de protecție (cum ar fi refugiații) nu mai au voie să contacteze ambasada sau instituțiile din țara lor. Situația asta se rezolvă până la urmă, dar nu ușor. Noi, care cunoaștem legea, ne găsim în situația de a fi nevoiți să mergem la funcționarii publici și să le explicăm. Până la urmă, după multe discuții, lucrurile se rezolvă. Nu m-am lovit de cazuri de nerezolvat, dar există multe probleme. Laura Ștefănuț: Ce părere ai de panica legată de faptul că teroriștii vin deghizați in refugiați? Simina Guga: E foarte greu de imaginat că niște oameni care au fugit de conflict, vai de capul lor, pleacă cu bombele în buzunar sau că singurul lor gând este să se detoneze pe aici, ca să creeze haos. Sunt oameni care au trăit destul haos de unde au venit, vor să vină să stea liniștiți, e clar că nu sunt ei (teroriștii). “Teroriştii“ sunt mai degrabă cei care instrumentalizează această dramă a unor oameni forţați să lase în urmă totul. Şi mă refer aici şi la indivizii care se detonează în Paris, Bruxelles, Istanbul, Ankara în numele ISIS, cât şi la statele care au contribuit ca la distrugerea sistematică a Siriei, Irakului, Palestinei, Yemenului si aşa mai departe. Media instigă foarte mult la ură. Vorbește de teroriști, de ce se va întâmpla rău, dar prea puțin despre motivele pentru care vin acești oameni, despre cum România are o responsabilitate față de ei. Nu există o educație în România pentru acceptare și toleranță. Oamenii se uită la televizor şi apoi ies pe stradă şi bat alţi oameni, iar numărul atacurilor xenofobe a crescut dramatic în Bucureşti. Eu am făcut sociologie și nu mi s-a spus in toată facultatea de ce nu ar trebui să fiu xenofob, nu se discuta despre oameni, ci despre teorii, paradigme. Nici acum nu le vorbește nimeni românilor despre asta. LINK
Nu stiu daca e reala cresterea atacurilor xenofobe în Bucuresti si nici daca acele atacuri au ca tinta acesti oameni. Ce stiu , însa, e ca daca o s-o tinem tot asa, pe de o parte cu o populatie inculta si neinformata pe de o parte, si cu medii care ar transmite în direct si de la autopsia mamelor lor din ratiuni de audienta, ei bine, sansele sa ne regasim pe aratura sunt mari. Am încredere ca nu vom rata niciun drum gresit posibil
Ca suntem cam tembeli, asta cred ca ne e clar tuturor : "raportul de cercetare realizat de Asociaţia Pro Democraţia arată că 45% dintre români asociază criza refugiaţilor cu războiul social, 31% cu conflicte religioase, iar aproape jumătate dintre români se simt în nesiguranţă în contextul crizei refugiaţilor." LINK
Refugiatii sunt produsi de razboiul social ! Asta am înteles noi din ce am vazut pe Facebook, din mediile noastre, din ce vedem în lume la televizor . Mai apar doi-trei patrioti, doi-trei cu informatii "confidentiale" de la serviciul lor, vreo cinci idioti, si în câteva luni avem rezultatul asta. Si cum prostia si rautatea sunt surori, voilà !
Dupa cum se pune intrebarea,asa iese si sondajul.Asocierea e usor diferita.Migratorii din lumea a 3-a din ultimii 50 de ani+urmasii lor sunt de fapt cei asociati cu toate astea negativele.Iar cei ce vin acum,mai devreme sau mai tarziu,vor intari randurile celor aflati deja in Europa la frecat menta.Sau asa se considera,probabil pe buna dreptate. Asocierea de care se vorbeste nu este neaparat una directa,ci una indirecta.
Forums
