După Prism: Europa trebuie să creeze un Web 3.0 responsabil
În faţa interceptărilor NSA şi a colectării masive de date ale utilizatorilor de către giganţii Internet, de UE depinde să pună bazele unui Web al viitorului. Deoarece doar ea poate garanta un mediu “responsabil şi împărtăşit”, unde fiecare ar gestiona informaţiile care îl privesc, consideră un filosof francez. Extrase.
Trasabilitatea comunicaţiilor, a navigărilor pe Internet, a cumpărăturilor efectuate online, va fi constituit sursa majoră a spionajului informatic american, şi, într-o sferă mai largă, al majorităţii marilor puteri mondiale. Mişcare intensificată la infinit, corelată cu curba în perpetuă creştere a vânzărilor de telefoane mobile, de smartphonuri, de computere, de tablete, tot atâtea protocoale interconectate favorizând generarea exponenţială de date, ajungând la volume abisale incluse în termenul de Big Data, de acum înainte.
Ceea ce dezvăluie de fapt toate informaţiile sucesive afacerii Prism este mai puţin faptul că Agenţia Naţională de Securitate americană (NSA), interceptează date provenind de peste tot (asta o ştiam încă de pe când a fost adusă la zi reţeaua Echelon, la sfârşitul anilor 1980), ci mai degrabă amploarea abisală a colectelor efectuate în urma unor măsuri şi modalităţi care nu numai că ignoră dreptul la a o face ci depăşesc chiar simpla capacitate de înţelegere a gestului.
Dacă până în prezent se manifesta uneori, în diverse forme praticate de cetăţeni şi asociaţii, o anumită formă de conştiinţă fragmentată în faţa acestor practici, fără a obţine însă niciodată vreun ecou pe măsură, de astăzi putem considera informaţiile dezvăluite de Edward Snowden, şi transmise mai departe de Glenn Greenwald, ca fiind un punct de cotitură istoric, decisiv: cel al trezirii la viaţă a unei conştiinţe globale, decisă să se confrunte activ cu necesitatea imperativă de a încadra practicile de recoltare, de conservare şi de utilizare a datelor personale.
Primul semn manifest trimite direct la dorinţa exprimată de Brazilia – la iniţiativa preşedintei sale, Dilma Rousseff (în urma acestor dezvăluiri) -, în asociaţie cu celelalte ţări emergente şi cu alţi membri ai BRICS, de a modifica regulile de guvernanţă pe Internet, reguli situate acum sub o clară hegemonie americană. Proiect care ar trebui să devină obiectul unor fierbinţi lupte geopolitice în lunile care vor urma.
Raport de forţe
Or, nimic nu ne poate face să credem că un Internet care ar implica Rusia, China, sau alte ţări cu regimuri mai mult sau mai puţin liberticide în cadrul unei instanţe de reglementare aparent multipolare ar fi mai transparent; putem paria fără a risca pe un efect contrar, probabil, pe termen lung. Din acest punct de vedere, azilul acordat lui Edward Snowden în Rusia participă, vedem bine, la demararea unei acţiuni care doreşte apariţia unor noi raporturi de forţă în geopolitica complexă a Internetului şi a bazelor de date, mai degrabă decât să fie o dorinţă de a încadra legal întocmai aceste practici ale agenţiilor de informaţii.
După mine, este datoria Uniunii Europene de a juca încă de pe acum un rol determinant în guvernarea Internetului şi a mizelor astfel induse, privind datele personale. Dacă proiectul definit în 2000 la Lisabona, de a face din Europa "prima putere economică a cunoaşterii" a eşuat din multiple motive, este poate rândul vechii noastre Europe de a construi de acum înainte viitoarele baze ale unui "Web 3.0", cel capabil de a oferi un "mediu digital responsabil şi împărtăşit", fondat pe capacitatea permisă fiecăruia de a gera informaţiile care sunt susceptibile de a fi recoltate de către terţi.
Tot Europa are datoria de a trasa anumite limite, nu ca o reacţie dezamăgită din cauza unei întârzieri, parţiale, tehnologice, ci în numele "maturităţii sale democratice". Borne care ar cere clauze de consimţământ supuse utilizatorilor, care s-ar limita la un număr redus de capitole şi semne, astfel încât acordul să aibă loc în deplină lumină, cu consimţământul explicit al fiecăruia. Reguli care ar favoriza, între altele, generalizarea practiciii opt-in în locul celei de opt-out, deci să nu mai fim obligaţi să suportăm opţiuni impuse din start, ci să le acceptăm mai degrabă voluntar, şi mai ales cele relative la revinderea datelor unor terţi.
“Inovaţie etică”
În fine, este tot sarcina Europei de a se angaja în implementarea unor politici publice destinate susţinerii unei “inovaţii etice”, favorizând elaborarea unor noi modele industriale, care ar avea grijă să nu stocheze până la sfârşitul lumii memorizarea comportamentelor noastre.
Aşa numitele open data, deci punerea la dispoziţie a datelor publice care sunt destinate exploatării cu scopul unei infinităţi de servicii, trebuie să poată reprezenta laboratorul activ al unei economii europene a domeniului digital, fondat pe trei piloni, strictul respect al dreptului, implicarea responsabilă a puterii publice şi libera acţiune dornică în menţinerea integrităţii inviolabile a persoanelor. Dincolo de faptul că această perspectivă ar oferi ocazia degajării unor noi orizonturi economice, ea ar fi din start susceptibilă să fie un model pentru alte teritorii, contribuind la fondarea unei alte "ecologii globale", conştientă atât de efectele nefaste cât de "încălzirile" induse de un exces suplimentar sau de virtuţile potenţial fructuoase care se desenează datorită unui ecosistem revitalizat de o etică participativă.
Interceptări americane Paris protestează, Berlin minimizează
În Spiegel Online, eseistul şi bloggerul Sascha Lobo salută atitudinea Franţei faţă de activităţile de spionaj ale Statelor Unite şi regretă că reacţia este radical diferită comparativ cu cea a Guvernului german:
''În Franţa, au fost dezvăluite activităţi masive de spionaj, care includ 70 de milioane de interceptări telefonice efectuate de Agenţia americană pentru Securitatea Naţională (NSA). Preşedintele François Hollande l-a convocat pe ambasadorul Statelor Unite în Franţa, iar, după nici 24 de ore, a discutat prin telefon cu Barack Obama. Ministrul francez al Afacerilor Externe a catalogat spionarea cetăţenilor drept “practică inacceptabilă între aliaţi”, iar ministrul de Interne a calificat cazul drept “şocant”. [În schimb], Germania a aflat că se numără printre ţările cele mai spionate din Europa. Cancelarul Angela Merkel a aşteptat să vadă situaţia şi a minimizat-o. La rândul său, ministrul german de Interne s-a deplasat la Washington şi a dat asigurări că relaţiile sunt foarte bune, după cum i-a spus un asistent de la NSA [...]. În final, scandalul declanşat de activităţile de spionaj s-a stins exact la timp, chiar înaintea scrutinului legislativ federal din Germania.''
Dragut e ca odata cu "scandalul" asta a venit vorba si despre cerurile de încredere ale SUA într-ale informatiilor. Pe de o parte ma uita la limbile mari si moi pe care RO le tot da americanilor pe unde îi prinde,si pe de alta parte încerc sa vad în care cerc intra partenerul românesc pentru SUA.
Noile tehnologii, răspândirea rapidă a dispozitivelor mobile, a comunicațiilor wireless și creșterea bazei de utilizatori vor deschide noi porți de oportunitate și pentru criminalii cibernetici. Iată câteva dintre cele mai pregnante aspecte care se vor manifesta anul acesta.
• Certificate digitale: Virușii semnați cu certificate digitale furate nu sunt o noutate, însă în 2014 vor reprezenta principala tendință în industrie. Ne așteptăm ca volumul software-ului periculos semnat cu certificate digitale achiziționate în scop ilegitim să crească foarte mult, iar tendința va continua pe tot parcursul lui 2014, în special în zona gri a software-ului precum aplicațiile de tip adware și spyware. • Internetul pe dispozitive din ce în ce mai diverse: Până în 2015 numărul de terminale conectate la internet peste tot în lume va ajunge la 25 de miliarde, iar până în 2020, se va dubla. Acestea includ dispozitivele de monitorizare a funcțiilor vitale, aparatura medicală, computerele auto de bord, semnalizatoarele de urgență, dispozitivele de uz casnic. Fiecare în parte cu propriile setări de securitate, acestea vor deveni principalula țintă a criminalilor informatici. • Telefoane mobile și tablete: Androidul are în acest moment aproximativ 70% din piața de sisteme de operare pentru mobile, ceea ce îl face foarte relevant pentru escrocii informatici. Dacă punem la socoteală că terminalele mobile sunt și mijloace de plată (prin sms-uri către numere cu supra-taxă sau noile plăți prin Near Field Communication – NFC) hackerii se vor axa din ce în ce mai mult pe crearea de viruși pentru Android. Folosirea din ce în ce mai frecventă a telefoanelor personale la serviciu și invers le va permite hackerilor să țintească mai bine companiile și utilizatorii individuali. • Spam-ul prin email este în scădere, dar reclamele adaptate pe rețelele sociale în creștere. Spamul a fost utilizat încă de la începuturile comunicațiilor electronice și a câștigat tracțiune în era botneților. În timp ce volumul de spam va continua să fie mare, în 2014 escrocii se vor concentra mai mult asupra rețelelor sociale unde pot ținti mai bine victimele. Atacurile de spam nedirecționat vor fi în continuare utilizate și vor conține documente periculoase care vor instala viruși de tip botnet pe computer. • Vechile tehnologii, în continuare populare. Întreruperea suportului pentru Windows XP (programată pentru sfârșitul lui aprilie 2014) va permite hackerilor să atace utilizatorii sistemului de operare odată ce acesta nu va mai fi întreținut prin actualizări. Vor fi afectați în special cei din mediul de business care utilizează Windows XP. • Accesoriile vestimentare inteligente precum brățările medicale de monitorizare a semnelor vitale conectate la internet devin din ce în ce mai populare peste tot în lume. Dimensiunile reduse și focusul pe durata de viață a bateriei lasă puțin loc, spre deloc, pentru securitate, ceea ce ar putea să le aducă în atenția hackerilor în viitorul apropiat, chiar dacă nu neapărat în 2014. • Dispozitive medicale. Întocmai precum accesoriile vestimentare inteligente, dispozitivele medicale devin din ce în ce mai interconectate. Capacitățile de comunicații wireless permit doctorilor să monitorizeze starea de sănătate a pacienților și performanța dispozitivelor, dar pot permite, de asemenea, unor entități neautorizate să manipuleze echipamentul și să provoace chiar moartea pacienților. • Rețelele sociale: Cu peste un miliard de utilizatori activi pe Facebook, rețelele sociale sunt folosite de hackeri pentru a aduna informații distribuite cu bună știință de utilizatori pe care le pot folosi apoi în atacuri de spear-phishing țintite sau pentru a distribui amenințările informatice. • Viruși mai mulți și mai periculoși: Botneții (sau virușii care transformă calculatorul utilizatorului într-un instrument de atac) încă sunt coloana vertebrală a oricărei operațiuni criminale, de la atacuri de tip DdoS până la trimiterea de spam sau acumularea de Bitcoins pe socoteala victimei. Escrocii se vor concentra pe exploatarea software-ului neactualizat pentru a transforma calculatoarele victimă în componente ale unei rețele de atac. Cei mai mulți dintre botneții mari vor utiliza modele de comunicații peer-to-peer pentru a nu fi blocate, în timp ce cei mai mici vor folosi rețelele sociale pe post de mecanism de comunicare de back-up cu serverele de comandă și control. • Volumul de viruși va depăși 250 de milioane de exemplare pe parcursul lui 2014, din cauza polimorfismului virușilor, trăsătură prezentă în aproape toate pachetele de software periculos majore de pe piața neagră.
Forums
