Proiect SEMPER FIDELIS : Forum / topic

propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

Fri, 13 Feb 2009 23:35:00 +0200

http://www.prichici.tk/

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

mercurie — Fri, 13 Feb 2009 23:51:54 +0200

Da, am o preocupare obsedanta: sa nu mai existe lucrator, in orice tip de institutie specifica sigurantei, care sa nu fi trecut printr-o scoala intensiva, la "cu frecventa", cu teste eliminatorii...Adica adio intrat pe portite din spate, adio scoala la botul calului, adica din mers, la seral , la fata locului, ...

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

ex-ad — Sat, 14 Feb 2009 05:56:54 +0200

multumim pentru semnal domnului Prichici... in sectiunea Download-uri gasiti si propuneri APSF asupra pachetului de legi privind securitatea nationala, propuneri care se regasesc consistent in actualul pachet care zace in parlament...
va asteptam cu drag in continuare pe forum, dar si in familia APSF

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

Witt — Sat, 14 Feb 2009 00:19:31 +0200

Vreau să întreb ceva. Capitolul IV, Sancţiuni art. 20 a şi b. Cum se demonstreză că cetăţeanul ştia sau nu ştia de prevederile legii? Îl credem pe cuvânt? Sau se referă la cei care ar trebui să cunoască legea, prin natura activităţii? Lămuriţi-mă şi pe mine, careva...

Şi DGSI ar trebui să fie echivalentul CNI?

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

ronin — Sat, 14 Feb 2009 18:05:40 +0200

Bun venit dl. Prichici. De asemenea este binevenita si cartea domniei sale, "Condamnati la tacere", si propunerile privind "Legile Sigurantei Nationale a Romaniei" si de organizare a "Directiei Generale a Serviciilor de Informatii".

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

Witt — Sun, 15 Feb 2009 10:42:10 +0200

Eu aş zice că siguranţa naţională e zilnic în pericol, printr-o formă subtilă de ameninţare. Gândiţi-vă doar la calitatea mâncării, a apei care curge la robinet şi a aerului pe care îl respirăm. Educaţia sanitară şi de igienă personală o consider proastă mai ales în rândul generaţiilor tinere. Revenind, vedem peste tot cum se face tam-tam pe subiectul E-urilor, deşi aditivii ăştia sunt doar o mică parte din marea pervertire a alimentelor. Nu cred că vreo lege ar putea face ceva, interesele economice sunt mult prea mari iar schimbarea stilului de viaţă mi se pare aproape imposibil. Şi nu cred în noua modă eco.

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

kidd — Sun, 15 Feb 2009 14:34:13 +0200

cum se poate intra in posesia cartii condamnati la tacere?

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

spk — Sun, 15 Feb 2009 15:03:16 +0200

SAS wrote ...

Eu aş zice că siguranţa naţională e zilnic în pericol, printr-o formă subtilă de ameninţare. Gândiţi-vă doar la calitatea mâncării, a apei care curge la robinet şi a aerului pe care îl respirăm. Educaţia sanitară şi de igienă personală o consider proastă mai ales în rândul generaţiilor tinere. Revenind, vedem peste tot cum se face tam-tam pe subiectul E-urilor, deşi aditivii ăştia sunt doar o mică parte din marea pervertire a alimentelor. Nu cred că vreo lege ar putea face ceva, interesele economice sunt mult prea mari iar schimbarea stilului de viaţă mi se pare aproape imposibil. Şi nu cred în noua modă eco.

daca e sa o luam asa totu in jurul nostru ne ameninta, totusi oamenii in uniforma ne apara de anumite pericole, nu toate

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

ronin — Sun, 15 Feb 2009 15:28:52 +0200

Kidd, o poti cumpara de la Libraria Eminescu.
Librăria "Mihai Eminescu"
Bd.Regina Elisabeta nr.16
lângă Universitate
Bucureşti
Sector 3
România
office@librariaeminescu.ro

http://www.librariaeminescu.ro/isbn/973-86853-9-7/Dumitru-Prichici__Condamnati-la-tacere

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

mercurie — Sun, 22 Feb 2009 21:07:32 +0200

Mai descoperi, dar numai daca esti destul de umblat, ca aceleasi tip de megaorganizatii au un regim diferit pentru alte tari...Un factor ar fi reprezentarea. Se pare ca romanii stau prost cu reprezentarea la varf si , chiar daca o buna parte din politicienii romani au intrat sub umbrela lor, si nu de azi de ieri, inca exista o politica dezavantajoasa pentru noi..Cu alte cuvinte, viitorul Romaniei nu depinde exclusiv de performantele noastre in cadrul UE si NATO...

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

kidd — Mon, 16 Feb 2009 01:59:15 +0200

danke

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

mercurie — Mon, 16 Feb 2009 23:48:14 +0200

O alta preocupare: rasplatirea informatorilor cu functii sau pozitii in aparatul de stat...Nu cunosc istoria acestui tip de "pesches", adica cand a inlocuit remunerarea financiara. Necazul este ca, la amploarea luata, informatorii au ajuns sa conduca Romania. Acest tip de remunerare duce la idiotizarea unei institutii..si aceasta se poate observa peste tot: primarii, prefecturi, ministere, etc. Inteleg sa existe un aparat informativ solid, insa aceasta formula nefericita nu aduce patrioti in fruntea neamului, ci oportunisti cu un coeficient de inteligenta scazut..Din cate stiu este o formula sovietica..., dar pentru tarile cucerite..

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

mercurie — Mon, 16 Feb 2009 23:56:51 +0200

Un alt aspect sunt abuzurile savarsite cu sau fara comanda politica, individuale sau de grup. Ambele au existat si vor exista. Mecanismele de siguranta cunoscute stiu eu ca nu-s prea functionale...

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

mercurie — Tue, 17 Feb 2009 02:48:42 +0200

Delatiunea ! Am observat ca informatia nu este verificata, de unde o diritamba de minciuni si aranjamente pe spinarea unor nefericiti, "aflati la timpul nepotrivit in locul nepotrivit". Cat la suta din informatia ajunsa pe birourile celor de sus este dezinformare ? Ce mecanisme pot fi puse la punct pentru stoparea fenomenului ? Am vazut delatiune individuala si de grup. Realmente am vazut indivizi cazand de comun acord sa prapadeasca un om..In cazul de fata era un prapadit care doar ce fuse-se dat afara din Legiunea straina, intors acasa,... si credeau ei , mioriticii, ca putea fi carne de tun pentru ambitiile lor......Am vazut si altele...

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

mercurie — Tue, 17 Feb 2009 02:51:10 +0200

Ce facem cu foloasele necuvenite ? Este molima ! Indivizi juruiti, ce realmente intretin fenomenul pana ies la pensie .

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

mercurie — Tue, 17 Feb 2009 02:52:49 +0200

Eu am expus mai sus o suma de "prioritati" si preocupari..Nu pot emana legislatie...Sunt inginer..

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

mercurie — Tue, 17 Feb 2009 18:19:32 +0200

Admiterea in acest gen de institutii este de tot rasul. Nu ca ar fi fost penetrate de vrajmas, ceea ce sigur se intampla in conditiile date, dar acestea sunt penetrate, traditional deja, de persoane care nu au ce cauta in domeniu..

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

RD — Fri, 20 Feb 2009 15:53:36 +0200

Buna ziua,
pentru toti cei interesati de cartea si proiectul de legi ale dl. Dumitru Prichici, va pot informa ca domnia sa, intr-o discutie avuta cu dansul, m-a rugat sa va transmit ca el nu acceseaza net-ul foarte mult, isi cere scuze, dar ca puteti lasa aici, pe acest topic, intrebarile, sugestiile, etc., d-voastra, iar eu le voi prezenta domniei sale, urmand ca in scurt timp sa apara si raspunsurile la intrebarile, etc., d-voastra.
Va multumesc !
Radu D.

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

mercurie — Sat, 21 Feb 2009 19:21:50 +0200

O alta problema este strategia de "lupta" aleasa de servicii..Eu consider ca este cam aceeasi cu a Securitatii, adica indreptata cu predilectie catre controlul societatii. Dar ce m-a uimit cel mai mult a fost urmatorul fenomen: a inceput o vanatoare de romani ...In conditiile in care politicul a inceput sa ne concesioneze gratuit si pamantul de sub picioare, este evident ca oamenii nu mai au incredere in sistemul de siguranta si incearca sa se organizeze, sa activeze, sa actioneze ...Ei bine, mare mi-a fost surriza sa constat ca cele mai belicoase forme de organizare intalnite, care de obicei afiseaza idei neconforme cu legislatia in vigoare, sunt create de agenti ai diferitelor servicii..Au ales sa vaneze romani cu acest tip de potential , din cei gata sa faca ceva pentru neamul lor..Le-as spune eu "plase de tantari"..
Acest tip de control l-am intalnit si in cazul organizatiilor de revolutionari, acum cumintite si subordonate politicului, in speta Presedentiei, organizatiilor pentru drepturi ale omului, ONG-ri, etc. Un fel de : "nimeni nu misca".. Eu, ca simplu roman, ma intreb: am supravietuit sute de ani fara calusul vreunui serviciu secret, nu inteleg de ce nu mai putem fi ceea ce am fost? Personal, consider ca aceasta aduce , mai de graba, a politica de ocupatie straina si nu o tactica prost aplicata

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

T.Catalin — Sun, 22 Feb 2009 02:23:52 +0200

Bun....vad ca celalat post al meu in cadrul topicului l-ati sters, desi nu spuneam altceva decat adevarul. Nu conteaza.
Eu va propun sa discutam asupra acelor calitati dobandite de persoana/persoanele care ar trebui sa discute cu profesionalism despre legislatia in domeniul securitatii nationale. Adica, ce pregatire/experienta poate fi considerata relevanta, precum si care sunt limitele constitutionale ale demersului.
Totodata, in postul sters, propuneam persoanelor cu pregatire juridica interesate de acest forum, sa realizeze un studiu de drept comparat al legislatiei in domeniul securitatii nationale, avand ca referinta obiective de securitate comune - adica tarile membre UE si NATO, cu particularitatile ce diferentiaza bazele dreptului anglo-saxon de cel roman, precum si cu particularitatile care diferentiaza o tara ca Romania de un membru G 8.

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

mercurie — Sun, 22 Feb 2009 15:36:37 +0200

Domnule T. Catalin, de unde pana unde atata exclusivism in abordarea acestui domeniu ? Eu zic ca drept este ca orice roman,traitor in aceasta tara, sa-si dea cu parerea, iar daca parerea sa nu corespunde, nu este luata in seama. Aici nu scriem teze de doctorat.

UE si NATO nu sunt singurele organizatii ce trebuiesc luate in seama, ca etalon, in emanarea unei legislatii sigure in domeniu.. Mai sunt si cele oculte sau mai putin oculte, dar cu un impact teribil asupra statului roman: francmasonerioa, iezuitii, Marele Orient, etc. Pai acestia sunt mai bine reprezentati la ora aceasta, in statul roman, decat cetateanul roman.

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

T.Catalin — Sun, 22 Feb 2009 17:17:20 +0200

Pai daca recitesc postul meu, nu am facut referire la nici un fel de exclusivism. Dreptul la o parere este de necontestat pentru absolut orice cetatean, insa eu, personal (este tot o parere la fel de libera si contestabila ca a oricui) consider ca taria argumentelor aduse in sustinerea unei opinii depind de o anumita competenta pe care persoane care le emite o poseda. De exemplu, daca stim cu totii cate ceva despre apendicita, asta nu ne face chirurgi (comparatia este deplasata dar relevanta).
In ceea ce priveste legislatia despre care vorbeam, cam toate statele lumii care se declara democrate, au o problema in a gasi modalitatea de protejare a intereselor nationale fara a aduce prejudicii majore drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor. Asta este motivul pentru care eu personal as lua ca punct de referinta tarile UE si NATO, probabil in contrapartida cu restul, si numai din punct de vedere al modalitatii prin care au transpus necesitatile de securitate nationala in articole de lege.

Referitor la organizatiile oculte la care faceti referire, pe mine personal ma depaseste subiectul, din punct de vedere al informatiilor reale pe care le posed in domeniu, insa chiar nu inteleg de ce ar trebui sa ma intereseze masoneria ca organizatie/organizatii atunci cand vorbesc despre legislatia unui stat.
As vrea sa stiti ca nu ma dau si nici nu sunt expert in domeniu, sunt doar interesat, de aceea nu doresc sa creez polemici personale cu posturile mele, insa nu ma pot abtine sa afirm ca oameni din categoria d-lui. Prichici chiar nu ar trebui luati in seama cand emana judecati de valoare despre securitatea nationala in secolul 21, ci eventual despre Securitate - DSS, si asta inainte de 89.

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

mercurie — Sun, 22 Feb 2009 20:31:35 +0200

"punct de referinta tarile UE si NATO" Da, este firesc , insa nu sa copiem sau sa compilam , fara a ne uita in ograda noastra, unde factorii de risc sunt diferiti de cei ai tarilor tarditional NATO si UE. Adica pt o legislatie buna trebuie sa fi bagat pana peste cap in problemele serviciilor, armatei, politiei, etc.
Ar trebui sa va intereseze megaoganizatiile sus-pomenite...pentru ca au o politica proprie in cadrul UE, NATO si nu numai. De exemplu daca doresti sa interzici avortul in Romania, descoperi ca foarte multi "baietasi" ai acestor organizatii se pun de-a curmezisul. La fel daca nu mai doresti sa concesionezi pamant fara aprobarea Parlamentului Romaniei sau daca nu mai doresti sa tai paduri, etc...

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

8523 — Thu, 05 Mar 2009 11:17:03 +0200

Legile privind serviciile de informaţii vor fi elaborate la Cotroceni.

Legile siguranţei naţionale vor fi din nou periate şi rescrise de Cotroceni, după ce au zăcut timp de doi ani la Parlament. Astfel, acestea ar urma să fie scrise conform dorinţelor preşedintelui statului şi mai ales a serviciilor secrete, care au contestat forma elaborată de guvernul Tăriceanu.

Este vorba despre Legea privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi securitate, Statutul ofiţerilor de informaţii şi legile de organizare şi funcţionare ale SRI şi SIE, care au reprezentat un motiv de dispută între liberali şi Traian Băsescu, scrie Cotidianul.

Legile au fost iniţial elaborate de consilierii preşedintelui, astfel încât ofiţerul de informaţii ar fi primit puteri sporite, putând inclusiv să efectueze anchete premergătoare urmăririi penale. PNL s-a opus adoptării legilor în această formă şi guvernul Tăriceanu a adoptat alte texte de lege, prin care, dimpotrivă, erau limitate drepturile şi atribuţiile ofiţerului de informaţii şi, în plus, se preciza explicit că este interzisă folosirea de către servicii a ofiţerilor acoperiţi în Parlament, Guvern, sindicate şi în presă.

Acum SRI a profitat de scandalul de spionaj al angajatului MAPN pentru a cere comisiei parlamentare de resort să facă demersurile necesare pentru deblocarea pachetului legislativ pentru siguranţa naţională.

SRI consideră că au apărut noi ameninţări la adresa siguranţei naţionale, ofiţerul de informaţii are nevoie de o lege care să îl ajute să îşi desfăşoare activitatea.

Ca urmare, pachetul de legi va reveni la Cotroceni, unde va fi reanalizat de o comisie de specialişti, împreună cu o comisie de parlamentari. După ce va fi elaborată o nouă formă a celor patru legi, se intenţionează adoptarea acestora prin asumarea răspunderii de către Guvern, pentru a fi evitată o nouă blocare în Parlament.

Antena3.ro

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

ronin — Sat, 05 Jun 2010 21:39:08 +0300

Dl. Prichici are un site si un blog:

http://prichici.tk/
http://www.prichicidumitru.blogspot.com/

STRUCTURILE INFORMATIV-OPERATIVE DIN ROMANIA DUPA DECEMBRIE 1989 NU AU FUNCTIONAT CORESPUNZATOR CERINTELOR INSTAURARII UNEI DEMOCRATII REALE , AFECTAND DIN PUNCT DE VEDERE POLITIC , ECONOMIC SI SOCIAL INTREAGA SOCIETATE , NEINCADRANDU-SE IN ZONA GEOPOLITICA IN CARE NE AFLAM ! PENTRU ACESTE MOTIVE OFER SPRE DEZBATEREA PUBLICA PROPUNERILE "LEGILE SIGURANTEI NATIONALE A ROMANIEI" SI DE ORGANIZARE A "DIRECTIEI GENERALE A SERVICIILOR DE INFORMATII"

Pentru cei care doresc sa cunoasca importanta acestor legi , sper sa fie suficiente explicatiile prezentate cu ocazia seminarului cu participare internationala "ROMANIA MEMBRU AL ALIANTEI NORD-ATLANTICE".
Denumirile reale a institutiilor prevazute in textul legii si anexa 2 vor fi conforme cu realitatea la data intrarii in dezbaterea comisiilor parlamentare.
Legea este perfectibila in perioada de trecere de la societatea si economia de piata socialista , pana la desavarsirea societatii si economiei de piata capitalista moderna

Pentru detalii adresati-va la telefon: 0745870840

Dumitru Prichici pe youtube:

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

Boribum — Sat, 05 Jun 2010 23:51:54 +0300

ronin wrote ...

STRUCTURILE INFORMATIV-OPERATIVE DIN ROMANIA DUPA DECEMBRIE 1989 NU AU FUNCTIONAT CORESPUNZATOR

Ce sa-ti spun,or fi functionat înainte de decembrie '89 !!! Daca functionau,decembrie '89 ar fi fost la fel ca mai '73 sau ianuarie '80 (adica liniste,pentru majoritatea populatiei).

Securitatea a avut oameni bine pregatiti si chiar profesionisti,sunt convins de asta. Dar "la cap" s-a dovedit a fi o chestie tipic româneasca : o combinatie de putreziciune,incompetenta si tradare,asezonate cu mult pupincurism si lasitate.

Edit : O.K,fara polemica...

Re: propuneri de legi siguranta nationala si servicii de informatii

truepride — Fri, 05 Nov 2010 01:53:42 +0200

Acum ceva timp povesteam despre una din solictitarile militarilor in retragere si rezerva iesiti pe strazi de ziua armatei adica senatorul de drept al armatei.Cred ca este vorba de o confuzie intre notiunea de senator de drept al armatei si ombudsmanul militar.Discutand tematica acum ceva vreme cu niste cunostinte mi-am dat seama ca stimabilii nu stiua exact ce este acesta instituie.Drept urmare cateva randuri despre avocatul general al fortelor militare sau ombudsmanul militar:

Ce este Ombudsmanul militar?
În acest document Ombudsmanul militar (OM) este un mecanism independent de
structura militară de comandă, care exercită funcţii de control asupra sectorului de
securitate şi contribuie la respectarea principiilor şi practicilor bunei guvernări în acest
sector. OM se ocupă de plângeri cu privire la comportamente incorecte şi abuzive în
cadrul instituţiei militare şi la neajunsuri ale procedurilor militare şi formulează
recomandări pentru acţiuni corective. OM nu contribuie la elaborarea politicii de apărare
şi la luarea de decizii privind probleme operaţionale. Deşi scopul imediat al OM este să
repare nedreptăţile şi să încurajeze comportamentul corect în cadrul sectorului de
securitate, instituţia are un rol mult mai amplu, şi anume să crească eficienţa şi
eficacitatea acestui sector, care trebuie să devină răspunzător în faţa electoratului şi să
răspundă aşteptărilor acestuia.
De ce este importantă această instituţie?
OM contribuie la
. exercitarea controlului democratic asupra sectorului de apărare
. respectarea principiului supremaţiei legii în cadrul forţelor armate
. promovarea transparenţei şi răspunderii în structurile de apărare
. concentrarea atenţiei pe problemele apărute în practica militară care necesită acţiuni
corective
. creşterea eficienţei şi eficacităţii sectorului de apărare
. întărirea încrederii publicului şi a personalului din sectorul de apărare în instituţia
militară.
Cum se poate valorifica integral potenţialul instituţiei?
Pentru ca instituţia OM să îşi pună complet în valoare potenţialul trebuie îndeplinite trei
cerinţe esenţiale: independenţa operaţională, autoritatea politică şi existenţa unei
infrastructuri materiale/intelectuale adecvate.
Ideal ar fi ca instituţia OM:
. să fie legal definită în Constituţie sau un act al legislativului
. să aibă capacitate proprie de investigare sau să fie autorizată să iniţieze, fără nici o
oprelişte, investigaţii pe probleme care privesc persoanele sau, după caz, pe probleme de
natură sistemică
. să aibă acces la informaţiile necesare pentru a întreprinde o investigaţie
. să poată funcţiona în condiţii de confidenţialitate absolută
. să poată publica rapoarte destinate parlamentului sau publicului larg
. să aibă împuternicirea de a formula recomandări care să fie prezentate conducerii civile
şi militare şi care necesită răspunsuri oficiale şi publice
. să aibă sediu propriu, separat de cel al Statului Major General.
Personalul oficiului OM are o importanţă decisivă. Cel mai bine este ca personalul să fie
format din civili având o pregătire care să le permită să facă cercetări, să formuleze avize
legale şi să stabilească o politică vis-a-vis de media independent de celelalte instituţii ale
statului. Pentru a evita problemele legate de accesul la informaţiile clasificate, angajaţii
trebuie să aibă certificat de securitate la cel mai ridicat nivel.
Cum funcţionează mecanismele de control în Germania şi Canada?
Ombudsmanul german, numit Wehrbeauftrager des Bundestages (WB), adică Comisarul
parlamentar pentru forţele armate, şi Ombudsmanul militar canadian sunt printre cele mai
bine structurate mecanisme de control militar, fiind deseori luate drept model de alte ţări.
Exemple în acest sens sunt Ombudsmanul militar din Irlanda şi Ombudsmanul forţelor
armate din Republica Cehă.
Instituţia WB a fost creată în 1959, după ce s-a luat decizia de a reconstitui forţele armate
germane, după modelul instituţiei similare din Suedia – Militieombudman – prima
structură de acest fel, creată în 1915. Instituţia Ombudsmanului militar canadian a fost
creată în 1998, ca urmare a anchetei în afacerea Somalia.
Fiecare din aceste instituţii are aproximativ 50 de angajaţi. WB din Germania a primit
6154 plîngeri în 2004, raportat la cei 260 000 membri ai Bundeswehr (forţele armate
germane). În aceeaşi perioadă, OM canadian a primit 2274 plângeri, raportat la 60 000
membri ai forţelor armate canadiene (FC) şi la cei 20 000 civili care lucrează în
Ministerul canadian al Apărării Naţionale (MAN). Bugetul anual al WB german era de
aproximativ 3 370 000 euro. Bugetul OM canadian pe anul fiscal 2003-2004 a fost la un
nivel comparabil, de 5 milioane de dolari canadieni.
Tabelul 1 ilustrează principalele trăsături ale celor două instituţii.
Alte sisteme
În afară de mecanismele independente de control militar din Canada şi Germania mai
există două tipuri mari de sisteme: mecanismele integrate de control militar, adică
mecanisme care fac parte din ierarhia militară, şi mecanisme de control civil, cum ar fi
Ombudsmanul prlamentar şi Ombudsmanul pentru drepturile omului, ale căror mandate
se referă, între altele, şi la aspecte militare şi de securitate. Fiecare din aceste sisteme are
puncte forte şi puncte slabe.
Conducerea militară şi executivul sunt mai favorabile mecanismului integrat de control
militar, pentru că s-a constatat că este mai receptiv la probleme de comandă şi control şi
răspunde mai bine necesităţii de a proteja eficienţa operaţională a instituţiei militare.
Inspectorul general, cum este adesea numit acest mecanism, este de obicei implicat în
chestiuni operaţionale, iar beneficiarul este invariabil un membru activ al forţelor armate.
Principalul neajuns al acestui sistem este că instituţia militară îşi exercită funcţia de
control asupra ei însăşi. Aceasta poate da naştere la conflicte de interese şi poate submina
încrederea în recomandările organului care exercită controlul. Sistemul tinde să se
generalizeze în egală măsură în ţările democratice şi în cele în curs de democratizare.

Sistemele în care funcţia de control militar este parte a mecanismului de control civil au
avantajul de a preveni orice diferenţiere nejustificată între drepturile militarilor şi cele ale
populaţiei în general. De asemenea, concentrarea funcţiei Ombudsmanului într-o singură
instituţie înseamnă costuri mai reduse în comparaţie cu cele necesare menţinerii mai
multor oficii specializate. Pe de altă parte, este posibil ca mecanismul de control civil să
nu aibă pregătirea necesară pentru a aborda chestiuni legate de sectorul de apărare şi să
nu sesizeze problemele specifice cu care sunt confruntaţi militarii. Sisteme de acest fel
funcţionează în Ucraina, Portugalia, Lituania şi Suedia.
Mecanismul independent de control militar are avantajul de a se putea concentra pe
chestiuni militare şi de a fi aproape de cei pe care este mandatat să îi controleze. Faptul că
rapoartele sale sunt publice întăreşte capacitatea de control a parlamentului şi asigură o
mai mare transparenţă şi răspundere a instituţiei militare. Chiar dacă uneori este privit cu
rezervă de conducerea militară şi de administraţia civilă a sectorului de securitate, acest
mecanism poate, cu condiţia de a fi cu adevărat independent, imparţial, corect şi eficient
prin recomandările sale, să se bucure de încredere şi sprijin.
Sistemele descrise mai sus nu trebuie confundate cu instituţia avocatului poporului care
acordă asistenţă unui client în alegerea şi urmarea unor căi anume de rezolvare a
problemelor. Mecanisme de acest fel au proliferat în ultimii ani în sectorul corporativ şi
educaţional, precum şi în organizaţiile sociale. Acest sistem nu este tipic pentru sectorul
de apărare.
O remarcă finală privind diferitele sisteme existente: controlul pe scară redusă sau
absenţa controlului şi a răspunderii instituţiei militare sunt caracteristice pentru statele
autoritare sau destrămate.
Întrebări deschise
. Una din întrebările care se pun în domeniul securităţii şi care capătă importanţă tot mai
mare, având în vedere că toţi actorii din domeniul securităţii trebuie să poată acţiona în
consens, este dacă nu ar fi mai bine ca OM să devină un ombudsman care să supervizeze
toţi actorii din sectorul de securitate. În orice caz, este limpede că e necesară întărirea
controlului asupra actorilor din sectorul de securitate care nu aparţin forţelor armate. În
aceste cazuri funcţia de control tinde să fie chiar mai puţin dezvoltată decât în sectorul de
apărare.
. Se întâmplă din ce în ce mai des ca forţele militare actorii din sectorul de securitate să
fie angajaţi în teatre de operaţiuni situate cu mult în afara frontierelor naţionale ale ţării şi
a zonelor tradiţionale de desfăşurare. Această tendinţă are implicaţii importante pentru
funcţia de control.
. Numărul ţărilor în care există OM este redus, dar în creştere. Aceste ţări ar trebui să
examineze posibilitatea organizării de reuniuni multilaterale cu scopul de a face schimb
de experienţă pe probleme de interes comun şi de a stimula interesul faţă de această
instituţie.
. Există un număr extrem de mare de instituţii regionale şi internaţionale care au
răspunderi directe sau indirecte în domeniul controlului. Aceste instituţii ar trebui
încurajate să examineze abordări regionale şi generale ale controlului, inclusiv
posibilitatea de a elabora un cod de conduită pentru funcţia de control.
Subiecte legate de Ombudsman
. drepturile omului şi forţele armate
. sindicatele şi forţele armate
. justiţia militară
. drepturile minorităţilor şi forţele armate
. relaţia între comisiile parlamentare şi ministerul apărării
. instituţia militară şi societatea
. controlul civil asupra sectorului de securitate
. modele de organizare pentru relaţia între ministerul apărării şi statul major general
Informaţii suplimentare
Born, H., Fluri, P., Johnsson, A. (ed.) Parliamentary
Oversight of the Security Sector:
Principles, Mechanisms and Practices, Handbook
for Parliamentarians (Controlul parlamentar
asupra sectorului de securitate:
Principii, mecanisme şi practici, Manual
pentru parlamentari) nr. 5 IPU/DCAF: Geneva,
7
2003, pp.90-93.
Gleumes, Karl. The Parliamentary Commissioner
for the Armed Forces. His Role in Exercising
Parliamentary Control over the Federal
Armed Forces and Processing Petitions From
Service Personnel (Comisarul parlamentar
pentru forţele armate. Rolul acestuia în exercitarea
controlului parlamentar asupra forţelor armate
federale şi rezolvarea petiţiilor personalului
militar). Berlin, Bundestagul german, 2001.
Marin, Andre. The Way Forward – Action Plan for
The Office of the Ombudsman. Report to the
Minister of National Defence of Canada
(Perspective – Plan de acţiune pentru Biroul
Ombudsmanului. Raport către ministrul Apărării
naţionale al Canadei). Ottawa, 1999.
Alte informaţii
International Ombudsman Institute (IOI): www.law.ualberta.ca/centres/ioi/
Association des Ombudsmans et Médiateurs de la Francophonie (AOMF):
http://democratie.francophonie.org.sijip/html/AOMF/
The Ombudsman Association (TOA): www.ombuds-toa.org/index
Ombudsmanul militar pe web
Australia : www.comb.gov.au
Canada : www.ombudsman.forces.gc.ca
Germania : www.bundestag.de/htdocs_e/orga/3organs/06armforce.html
Israel : www.idf.il/english/organization/nakhal/foreword.stm
Olanda : www. mindef.nl/ministerie/igk/english/index.html

Documentatie din această serie pot fi consultate la
www.dcaf.ch/publications/backgrounders
Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forţelor Armate (DCAF)

P.S. Postul de mai sus are doar un rol didactic-consultativ fara alte pretentii.