În anul 2007, în Zona Comercială Băneasa din Bucureşti se deschidea primul şi, deocamdată, singurul magazin IKEA din România.

De la momentul deschiderii el a funcţionat sub franciză, francizor fiind compania românească SC Moaro Trading SRL, controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu, un nume care nu mai are nevoie de nici o prezentare. Proprietarul şi francizorul mărcii IKEA este firma olandeză Inter IKEA Systems B.V., care în 2010, în urma unei tranzacţii estimate la peste 30 de milioane de euro, a răscumpărat de la Puiu Popoviciu dreptul de operare şi franciza magazinului.

La momentul tranzacţiei, ambii subiecţi au fost reţinuţi în declaraţii, singura ieşire publică fiind a omului de afaceri Puiu Popoviciu, care a spus că „Nu a existat niciun fel de problemă, totul a decurs foarte bine”.

Dar un aspect necunoscut publicului larg este faptul că in magazinul IKEA au fost încălcate timp de mai bine de trei ani prevederile legale referitoare la prevenirea incendiilor, punându-se în pericol viaţa tuturor celor care au intrat în tot acest timp în magazin, situaţie remediată de-abia după tranzacţia amintită.

Mai concret, este vorba despre faptul că în tot intervalul pomenit, în magazinul IKEA nu a existat instalaţie de stingere a incendiilor cu sprinklere, cu toate că potrivit normativului NP086-05 aceasta este obligatorie la:

„clădiri publice cu aria mai mare de 1250 m2 şi densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/m2, cu excepţia locuinţelor;”

Acum, privind obiectiv, IKEA, o firmă care dă de muncă la 425 de oameni direct şi probabil la alte câteva sute/mii indirect şi care contribuie la bugetul statului cu un milion de lei numai din TVA-ul produselor vândute, nu-i vinovată de situaţia asta, cu atât mai mult cu cât, atunci când i-a stat în putere, a şi remediat problema.

Dar ramân totuşi nişte întrebări, la care ar trebui să raspundă instituţiile abilitate ale statului:

- Cum a fost posibil ca ISU „Dealu Spirii” al municipiului Bucureşti să autorizeze în condiţiile date obiectivul?
- Câte astfel de bombe cu ceas, despre care oamenii de pe stradă şi pompierii de la intervenţie nici măcar nu au habar, vor mai fi existând în ţara asta?

O să-mi permit să nu prezint aici şi acum sursele şi argumentele mele, dar vă asigur că sursele mele sunt de mare încredere şi că documentarea acestui articol a fost făcută extrem de temeinic.

Ştiu, e încă un scandal de corupţie pe lângă zecile la care asistăm zilnic, ne-am imunizat deja, nu ne mai impresionează...

Dacă vreun procuror este totuşi, interesat de subiect, îi stau la dispoziţie cu tot ce ştiu.