Statele Unite rămân deplin angajate în desfăşurarea planificată de interceptoare de rachete în România, în 2015, şi în Polonia, în 2018, a precizat Ivo Daalder, reprezentantul permanent al SUA la NATO, într-un răspuns publicat de „Financial Times” (FT) ca replică la un editorial din ziarul britanic, din 25 martie, cu titlul „Se conturează o şansă pentru controlul armelor”.

„Editorialul dv face unele punctări bune, dar aş dori să clarific o serie de aspect”', scrie Daalder în răspunsul din cotidianul menţionat.

În primul rând, subliniază Daadler, editorialul din FT dă impresia eronată că administraţia Obama a abandonat în întregime planurile sale de a desfăşura interceptoare de rachete în Polonia. Nu este aşa. SUA rămân deplin angajate în desfăşurarea planificată de interceptoare de rachete în România, în 2015, şi în Polonia, în 2018.

Aceste desfăşurări sunt în grafic şi în buget şi, după cum a subliniat ministrul american al apărării, Chuck Hagel, atunci când a anunţat schimbarea în planurile americane de apărare antirachetă, SUA rămân ferm angajate să apere teritoriul şi populaţia tuturor aliaţilor europeni ai NATO până în 2018, aşa cum au promis la summiturile NATO de la Lisabona şi Chicago.

În al doilea rând, punctează Daadler, preşedintele Barack Obama nu a detaliat în acest an obiectivul său de a reduce focoasele americane şi ruse cu un număr specific, ci doar intenţia lui de a angaja Rusia să caute reduceri suplimentare. Deşi mai este mult de lucru, partea americană este încurajată de dorinţa Rusiei de a se angaja faţă de SUA privind aceste probleme.

În editorialul menţionat, FT a scris că a apărut un licăr de lumină. SUA au anunţat pe 16 martie că anulează etapa finală a unui sistem european de apărare antirachetă căreia Moscova i se opune cu înverşunare. Administraţia Obama a făcut clar faptul că decizia sa de a abandona faza a patra a sistemului, care ar fi plasat interceptoare de rachete în Polonia pentru a contracara orice atac iranian, nu a fost determinată de preocupările Rusiei. În schimb, Casa Albă doreşte să cheltuiască mai mulţi bani pe interceptoare în Alaska, pentru a se proteja împotriva pericolului crescut din partea Coreii de Nord.

Decizia SUA este potenţial semnificativă, a scris FT. Moscova a considerat mult timp faza a patra drept partea cea mai îngrijorătoare a proiectului de apărare antirachetă american, argumentând că interceptoarele din Polonia vor degrada grav propria capacitate nucleară a Moscovei. Ruşii sunt în mod clar uşuraţi acum că proiectul a fost abandonat. Drept urmare, acum se poate deschide calea pentru o mai mare cooperare între SUA şi Rusia privind una din provocările cu adevărat majore cu care se confruntă: nevoia de noi reduceri în stocurile lor de arme nucleare.

Editorialul FT notează că la începutul acestui an, Obama a explicat detaliat obiectivul său de a reduce numărul de focoase desfăşurate de SUA şi Rusia de la 1.550 la 1.000 fiecare. Progresul privind această agendă este important, a notat FT. SUA şi Rusia au mult mai multe focoase nucleare decât au nevoie. Menţinerea capacităţii este o povară financiară grea pentru ambele armate într-o perioadă în care trebuie să reducă costurile.

SUA şi Rusia deţin încă 95% din bombele nucleare din lume şi nu se pot aştepta ca puteri nucleare precum China, India şi Pakistan să-şi reducă propriile stocuri dacă marii jucători nu şi le reduc şi mai mult, a mai scris FT. Prin urmare, a ţinut să sublinieze editorialul FT, este o veste foarte bună că a apărut o nouă oportunitate de a urmări un nou acord SUA-Rusia pentru a reduce focoasele nucleare. În contextul în care una dintre preocupările sale de securitate a fost dată la o parte, speranţa este ca Kremlinul să profite acum de acest moment.