Ministerul Afacerilor Interne al Marii Britanii a atenţionat săptămâna trecută cu privire la faptul că în scurt timp în Europa s-ar putea întoarce sute de adepţi ai islamismului radical, care luptă în prezent în Siria şi Mali, şi că, odată reveniţi, aceştia ar putea organiza diversiuni şi atacuri teroriste de anvergură. Într-un interviu acordat cotidianului rus „Kommersant”, directorul Centrului European de Informaţii Strategice şi Securitate, Claude Moniquet, vorbeşte despre modul în care „revoluţia arabă” a alimentat terorismul în Europa şi despre problemele cu care se confruntă serviciile europene de securitate în lupta antiteroristă.

Dacă înainte una dintre cele mai mari probleme pentru Europa o constituiau teroriştii din Caucaz, în primul rând gruparea „Emiratul caucazian”, în prezent în centrul atenţiei serviciilor de securitate europene se află Siria şi Mali, subliniază Moniquet. De asemenea, în Egipt, Tunisia şi Libia creşte „văzând cu ochii” influenţa salafiţilor, care racolează într-un ritm fără precedent adepţi în întreaga lume, inclusiv tineri musulmani europeni.

Potrivit expertului francez, în viitorul apropiat Europa ar trebui să se aştepte la un aflux de jihadişti în special din Siria şi din zona Sahel (Niger). „Însă, trebuie să înţelegem că noile ameninţări vin nu în locul celor vechi, ci împreună cu ele. Zeci de cetăţeni italieni, belgieni şi germani continuă să fie instruiţi în taberele grupării somaleze „Ash-Shabaab” şi deja de mâine ar putea reveni acasă. Şi regiunile „tradiţionale” ale jihadului - Afganistanul şi Yemenul - continuă să producă terorişti”, declară Claude Moniquet pentru „Kommersant”.

Legile celor mai multe ţări din Uniunea Europeană (UE) prevăd urmărirea penală a cetăţenilor care luptă drept mercenari în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu (OM). Pe lângă aceasta, Belgia şi Franţa au decis că acest lucru nu este suficient şi au adoptat legi şi pentru urmărirea celor care se duc în tabere de antrenament pentru jihadişti, chiar dacă în asemenea cazuri este greu să dovedeşti în justiţie vina lor. În linii mari, însă, legile europene antiteroriste nu sunt nici la această oră adaptate pentru ca serviciile secrete să poate lucra în mod eficient, opinează Moniquet.

În condiţiile în care reţelele teroriste sunt internaţionale, expertul francez consideră extrem de necesară armonizarea legilor antiteroriste din toate ţările europene. În prezent, legislaţiile diferitelor ţări prevăd o perioadă diferită în timpul căreia poliţia poate reţine un suspect fără a-i aduce acuzaţii în mod oficial: în Marea Britanie - trei săptămâni, în Franţa - cinci zile, în Belgia - doar o zi.

De altfel, potrivit expertului francez, nici serviciile secrete europene nu sunt destul de eficiente, problema constituind-o nu lipsa de posibilităţi tehnice, ci mai ales „factorul uman”. În opinia lui Claude Moniquet, este nevoie de mai mulţi colaboratori musulmani, care să înţeleagă limba, cultura şi psihologia celor pe care îi vânează.

De asemenea, nu există suficientă coordonare între serviciile speciale şi poliţie: „teroriştii interni” apar şi din cercuri criminale, după cum a arătat cazul lui Mohammed Merah (terorist francezo-algerian, care în 2012 a iniţiat atacuri răsunătoare asupra militarilor francezi şi unei şcoli evreieşti).

În afară de aceasta, spre deosebire de SUA, serviciile europene de securitate cooperează prea puţin cu centre de cercetare specializate, care ar putea să le ofere contextul social, cultural şi politic, necesar pentru analiză.

„Terorismul este un virus care înregistrează mutaţii vertiginoase. Pentru a-l înfrânge, trebuie să învăţăm să gândim în afara standardelor şi să acţionăm la devansare”, conchide Claude Moniquet.