Bulgaria ar putea juca un rol mai activ şi mai vizibil în NATO, în Politica Comună de Securitate şi Apărare a UE şi în cooperarea militară regională, potrivit lui Todor Tagarev, ministrul interimar al apărării din Bulgaria.

Tagarev a afirmat că, pentru a-şi realiza viziunea de a juca un rol sporit pe scena internaţională şi regională, Bulgaria va combina efectele diferitelor instrumente şi mecanisme, inclusiv „proiectele de educaţie şi instrucţie din cadrul Iniţiativei Apărării Inteligente a NATO, oportunităţile oferite de bazele comune cu SUA de pe solul nostru, investiţiile NATO în infrastructura de securitate şi Centrul pentru Cercetare, Dezvoltare şi Îmbunătăţire a Capacităţilor NATO în Managementul Crizelor şi Reacţia la Dezastre”.

„O ultimă idee, dar la fel de importantă, este cea a staţionării permanente a comandamentului Brigăzii Sud-est Europene aici”, a adăugat Tagarev.

Avantajele şi dezavantajele găzduirii unui comandament permanent sau rotativ al organizaţiei celor şapte naţiuni au fost discutate anul trecut la actualul centru de comandă al forţei respective din Grecia.

Ministerul bulgar al apărării a declarat publicaţiei SETimes că o decizie în acest sens va fi luată înaintea încheierii actualului ciclu de rotaţie de patru ani, în 2015.

„Decizia privind locaţia [comandamentului Brigăzii Sud-est Europene] se va baza pe un acord politic între ţările participante”, a afirmat ministerul.

Brigada Sud-est Europeană a fost activată în mod oficial la Plovdiv, Bulgaria, în 31 august 1999, de Albania, Bulgaria, Grecia, Italia, Macedonia, România şi Turcia. Crearea sa a avut loc în conformitate cu Acordul privind Forţa Multinaţională de Pace din Europa de Sud-est, semnat de miniştrii apărării din naţiunile participante cu 11 luni mai devreme, la Skopie.

Alte cinci ţări, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Slovenia, Ucraina şi SUA, au statut de observatori.

Ideea înfiinţării Brigăzii Sud-est Europene a fost generată de o propunere bulgară de a crea două batalioane mixte separate, unul cu Grecia, celălalt cu Turcia, a declarat Solomon Passy, preşedintele Clubului Atlantic din Bulgaria şi fost ministru de externe, publicaţiei SETimes.

„Ceea ce s-a întâmplat a fost că, în loc să avem două batalioane separate sau un batalion mixt bulgar-grec-turc, a apărut o coaliţie a ţărilor din regiune, care au început să colaboreze pentru binele regiunii şi al lumii”, a afirmat el.

„Sper că acest format va avea un viitor mult mai strălucit şi va juca un rol mult mai important în contextul viitoarei politici europene commune”.

România este de asemenea unul din principalii actori regionali în îmbunătăţirea cooperării militare, a declarat Ion Mocioalcă, şeful comitetului militar român.

Ambele ţări sprijină de asemenea decizia NATO de a-şi păstra porţile deschise pentru alte ţări aspirante din regiune.

Înaintea aderării lor în 2004, Bulgaria şi România au îndeplinit reforme serioase pentru a-şi alinia sectoarele apărării la standardele pactului.

În cazul Bulgariei, reformele au impus o reducere semnificativă a forţelor armate naţionale.

„Practica a arătat că, dat fiind nivelul [scăzut] de finanţare, câteodată este mai bine să reduci armata pentru a spori eficienţa acesteia şi pregătirea pentru luptă”, a declarat Tagarev într-un interviu acordat recent săptămânalului Capital din Sofia.

Reformele au avut şi alte obiective, inclusiv îmbunătăţirea mobilităţii, flexibilităţii şi capacităţilor forţelor armate de participare la operaţiuni comune cu forţele armate ale ţărilor partenere, a afirmat Mociolacă.

„Participarea României la scutul antirachetă îi oferă acesteia oportunitatea de a consolida cooperarea cu ţările din regiune, precum Polonia, dar consolidează totodată profilul României ca promotor al securităţii în Europa de Sud-est”, a adăugat el.