Franţa a cheltuit până acum în războiul din Mali 200 de milioane de euro, cu 91 de milioane mai mult decât prevăzuse, potrivit datelor publicate joi de Ministerul Apărării.

Conflictul din ţara africană constituie o ameninţare teroristă majoră pentru Occident şi mai ales pentru Europa, dar nu a determinat alte guverne ale Uniunii Europene să susţină cu efective Franţa, care este sprijinită doar de trupe din ţările africane, notează vineri ziarul „ABC”.

UE recunoaşte totuşi pericolul pe care îl presupune ca unii cetăţeni europeni să fie atraşi de expansiunea „jihadului” în Sahel şi să vină să lupte în acest „nou Afganistan”, potrivit declaraţiilor directorului Europol, Rob Wainwright. „Ne preocupă ameninţarea pe care o presupune posibilitatea ca aceşti cetăţeni să se întoarcă apoi în UE cu intenţia de a comite acte de terorism”, notează Wainwright într-un raport.

Trupele franceze au început să vină în Mali la 11 ianuarie şi, pe întreg parcursul acestei perioade, contingentul a fost format din 4.000 de militari. Primii au început să se retragă în urmă cu câteva zile, dar retragerea se va prelungi timp de câteva luni. Parisul va lăsa totuşi la faţa locului o forţă de 1.000 de oameni, care vor constitui un fel de forţă tampon care s-ar putea pune la dispoziţia misiunii ONU, ce se prevede să se desfăşoare de la 1 iulie.

Pe teren domneşte o situaţie de incertitudine. Nu se ştie ce cale va fi urmată pentru a controla conflictul într-o ţară destructurată la nivel de securitate şi la nivel politic. Operaţiunea Serval, pe care a condus-o Franţa din ianuarie, a dus la înfrângerea grosului grupurilor jihadiste şi teroriste care puseseră stăpânire pe nordul Mali anul trecut, deşi mai există încă unele focare de rezistenţă.

În plan politic, ţara trebuie să organizeze un scrutin pentru alegerea preşedintelui, care se încearcă să se desfăşoare în iulie. Trebuie văzut dacă este posibil să se deschidă şi un nou proces de reconciliere naţională, mai ales pentru a şti dacă separatiştii tuaregi şi autorităţile de la Bamako sunt capabili să se se înţeleagă.

Şi nu în ultimul rând, rămâne incertitudinea privind armata locală, lipsită de dotare şi care nu inspiră încredere, mai ales după ce unii dintre membrii ei au organizat puciul militar din martie anul trecut.