O prezență la vot dincolo de orice așteptări și eșecul talibanilor de a produce dezordini în timpul alegerilor prezidențiale din Afganistan au ridicat întrebări referitoare la capacitatea insurgenților de a mai genera haos, pe fondul faptului că în curând forțele străine se vor retrage din țară.

Talibanii au declarat că au efectuat mai mult de 1 000 de atacuri și au ucis zeci de persoane sâmbătă, în ziua alegerilor, scrutin despre care au spus că e o înșelătorie a poporului afgan pusă la cale de către americani. Oficialii însărcinați cu securitatea alegerilor declară însă că numărul de atacuri și de morți e mult exagerat de către talibani.

Câteva zeci de dispozitive explozive improvizate de mici dimensiuni au explodat pe drumuri, au existat și atacuri împotriva unor secții de votare, împotriva polițiștilor și a votanților, dar în general, nivelul violențelor a fost mult mai scăzut decât cel cu care talibanii au amenințat.

În ciuda riscului la care s-au expus votând, aproape 60% din cei 12 milioane de alegători înscrişi in listele electorale s-au prezentat la urne, această situație demonstrând hotărârea lor de a avea un cuvânt de spus în primul transfer democratic de putere, actualul președintele Hamid Karzai trebuind să se retragă după 12 ani de putere.

"€œAcesta e modul în care oamenii aleg să spună '€˜Moarte talibanilor!'€™” spune un afgan pe Twitter, postând o fotografie în care prietenii săi își arată degetul colorat cu cerneală, semn că au votat, totul într-un gest de sfidare.

A fost un sentiment palpabil duminică în Kabul, că, în sfârșit, e posibilă o mai mare stabilitate, asta după 13 ani de conflicte care au urmat căderii regimului extremist taliban la sfârșitul anului 2001. În acest interval de timp, și-au pierdut viața 16 000 de civili afgani și alte câteva mii de militari.

"Visul meu devine realitate” a declarat Shukria Barakzai, un membru al parlamentului afgan. „A fost o palmă fantastică dată dușmanilor Afganistanului, o puternică lovitură în fața celor care cred că Afganistanul nu e pregătit pentru democrație.”

Cu toate acestea, ziua de ieri e începutul unei îndelungi și posibil periculoase perioade de tranziție pentru Afganistan, având în vedere faptul că va dura săptămâni sau poate chiar luni până când vor fi numărate voturile și va fi declarat câștigătorul, dată fiind infrastructura primitivă și terenul dificil.

Deși talibanii au eșuat în a întreprinde atacuri majore în ziua alegerilor, există temeri că insurgenții se pregătesc să perturbe procesul de numărare a voturilor, care a debutat sâmbătă noapte.

În primul atac de acest fel, explozia unui dispozitiv exploziv improvizat montat pe drum a ucis duminică doi membri ai unui birou electoral și un polițist și a distrus zeci de buletine de vot, au declarat poliția și oficialitățile electorale.

Observatorii sunt de părere că e mult prea devreme să se poată concluziona că eșecul talibanilor de a perturba votul poate fi asimilat unei diminuări a capacității și voinței de luptă a acestora.

Mai mult de 350 000 de oameni au asigurat securitatea acestui scrutin, și e posibil ca mulțimea de puncte de control de la toate intrările în capitală să fi descurajat planurile talibanilor de a ataca votanții și secțiile de votare.

E posibil de asemenea ca talibanii să nu fi acționat intenționat acum, dând impresia că securitatea s-a îmbunătățit, pentru a grăbi retragerea trupelor americane, căpătând astfel mai multă libertate de mișcare mai târziu. La urma urmelor, au reușit totuși să lanseze o serie de atacuri împotriva procesului electoral, țintind mai cu seamă străini, forțe de securitate și civili.

Într-adevăr, ei rămân o forță formidabilă, numărul luptătorilor talibani fiind estimat în acest moment în jur de 30 000, cei mai mulți concentrați în partea de sud și de est a țării, în zone asupra cărora guvernul central de la Kabul nu are control.

Borhan Osman, jurnalist la Afghan Analysts Network, susține că insurgența are șanse din ce în ce mai mici să învingă, asta cu toate că talibanii ar putea susține că Statele Unite și-au epuizat deja voința de a lupta în Afganistan.

Într-un raport publicat la sfârșitul lunii trecute, Osman a scris că susținerea față de talibani se diminuează constant chiar în zone în care altădată aceștia contau pe sprijinul localnicilor, această situație conducând la o aparentă incapacitate de a ataca orașe mari sau de a se angaja în bătălii decisive.

„Pana acum și-au concentrat efortul mai degrabă pe atacuri de tipul „loveste și fugi”, ca o componentă a unei strategii dictată de conflictul asimetric, dar atacuri de genul acestora nu pot decât să clatine inamicul, în mod obișnuit nu reușesc să-l și doboare.” spune Osman.

Cu toate acestea, există posibilitatea ca talibanii să își reafirme influența, asta în contextul în care, așa cum s-a întâmplat în 2009, alegerile vor fi viciate de fraude și afganii își vor simți înșelate așteptările într-un scrutin corect.

Primele rapoarte indică faptul că și din acest punct de vedere, aceste alegeri au fost mult mai liniștite decât precedentele. Cu toate acestea, au existat o multitudine de cazuri de vot multiplu și de vot cu acte de identitate false.

Aproximativ 14% din secțiile de votare nici măcar nu au fost deschise, cele mai multe în provinciile din sud-est și sud, unde prezența talibanilor este mai accentuată.

Mai există încă un risc, și anume posibilitatea reală ca talibanii să exploateze vidul politic creat de întârzierea anunțării rezultatelor scrutinului, având în vedere că este posibil chiar și turul doi al alegerilor, în care să se înfrunte primii doi clasați în turul unu.

„Un rezultat electoral ambiguu va da naștere la nesiguranță și confuzie, situație ce va face să se adâncească prăpastia dintre guvern și cetățenii săi, dând astfel ocazia talibanilor să creeze probleme” , a declarat Diplai Mukhopadhyay, expert în problemele Afganistanului la Columbia University din New York.

Donald Rumsfeld, secretar american al apărării în acea vreme, sugera în 2003 că războiul e în „faza de curăţenie”. A devenit evident în curând faptul că insurgența e departe de a fi înfrântă și că talibanii revin în forță. În 2004, în perioada premergătoare primelor alegeri din Afganistan, atunci când Karzai a câștigat primul mandat prezidențial, el fiind președinte interimar din 2002, atacurile talibanilor se reduseseră până aproape de dispariție. La începutul lui 2005, generalii americani spuneau că militanții sunt pe cale de a fi înfrânți, asta doar pentru ca ceva mai târziu, când numărul victimelor a început să crească, să regrete declarațiile din acel moment.

Karzai a acuzat în numeroase rânduri Pakistanul că se află în spatele atacurilor talibanilor din Afganistan și că împiedică eforturile guvernului său de a ajunge la o înțelegere cu insurgenții.

Guvernul de la Islamabad a negat de fiecare dată acuzațiile că îi sprijină pe rebelii care luptă împotriva Kabulului și a declarat că el însuși e angajat cu toate forțele în lupta împotriva talibanilor pakistanezi, dar opinia răspândită în rândul specialiștilor e că serviciile de informații pakistaneze au legături strânse cu grupările militante, inclusiv cu cele care activează în Afganistan.

Carlotta Gall, o jurnalistă care a lucrat în regiune mai mulți ani, susține în ultima sa carte că Statele Unite nu luptă cu cine trebuie, inamicul real fiind Pakistanul, care finanța talibanii, pe teritoriul căruia aceștia se antrenau, și care oferea sprijin organizației teroriste al Qaeda.

Subliniind amenințarea de dincolo de graniță, responsabilii militari și de securitate din regiune au declarat agenției de știri Reuters că talibanii din ambele țări au ajuns la un acord secret prin care au convenit ca pentru moment să se concentreze pe operațiunile pe care le desfășoară în Afganistan.