Spre deosebire de statele occidentale, în ţările emergente cheltuielile militare continuă să crească

Cheltuielile militare au scăzut per ansamblu la nivel mondial în anul 2013 ca urmare a reducerii bugetelor armatelor occidentale, mai ales a celei americane, dar se confirmă continuarea creşterii sumelor dedicate înarmării în ţări precum Rusia şi China, se arată în raportul realizat de Institutul Internaţional de Studii pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), potrivit EUobserver.

Rusia cheltuieşte mai mult din PIB-ul său pe arme în comparaţie cu ţările americane şi europene. Cu toate acestea, Statele Unite rămân ţara cu cele mai mari cheltuieli militare de aproximativ 460 miliarde de euro, deşi acestea au scăzut cu peste 7% faţă de anul precedent, în principal din cauza retragerilor trupelor din Irak şi Afganistan.
De asemenea, din punct de vedere proporţional, cheltuielile militare americane reprezintă 3,8% din PIB, în timp ce Rusia (63,4 miliarde de euro) a crescut în 2013 bugetul de apărare la 4,1% din PIB, comparativ cu 3,5% în anul 2004.
Cheltuielile Rusiei au crescut, deoarece se continuă punerea în aplicare a planului statului de armament pentru perioada 2011-2020, în care se intenţionează să se cheltuiască aproximativ 20,7 trilioane de ruble (403 miliarde de euro) pe arme noi şi pe modernizarea armatei.
Scopul este acela de a înlocui peste 70% din echipamentele sale cu arme "moderne" până în anul 2020.
Ucraina, aflată la un pas de un război cu invadatorul vecin rus, şi-a crescut cheltuielile militare cu 16% faţă de anul precedent.

China, al doilea cel mai mare cheltuitor militar din lume, a mărit, de asemenea, bugetul ajungând la o valoare estimată de 135 miliarde de euro în 2013, reprezentând 2% din PIB-ul său, potrivit SIPRI.
Diferendele teritoriale ale Chinei cu statele vecine le-au determinat şi pe acestea din urmă să suplimenteze bugetele apărării. Astfel, "îngrijorarea Japoniei cu privire la puterea militară crescândă a Chinei, la care se adaugă politica naţionalistă a Guvernului nipon, a determinat Japonia să pună capăt tradiţionalelor cheltuieli reduse pentru armată", explică Sam Perlo-Freeman, directorul de cercetare al SIPRI în problematica bugetelor militare. De altfel, pe continentul asiatic s-a înregistrat cea mai semnificativă sporire a bugetelor pentru apărare.

Există patru ţări europene în top 15 al celor mai cheltuitoare ţări din lume.
Franţa (44 miliarde de euro), care anul trecut se afla pe locul al patrulea după Rusia, a alunecat acum în spatele Arabiei Saudite, pe locul 5.
Per ansamblu, bugetele militare ale Orientului Mijlociu au crescut cu circa 4%, dar statisticile trebuie privite cu precauţie întrucât există puţine date despre bugetele Siriei, Iranului, Emiratelor Arabe Unite şi Qatarului.
Comparativ cu 2004-2013, Franţa a redus bugetul militar cu 6,4%. Marea Britanie se află în spatele Franţei, cu cheltuielile militare ridicându-se la suma de 41 miliarde de euro, o scădere cu două procente comparativ cu deceniul anterior.
Germania se află pe locul al şaptelea în lume (35,2 miliarde de euro) şi este singura ţară europeană care şi-a mărit cheltuielile sale militare, comparativ cu 2004-2013, cu 3,8%.
Italia, prin contrast, şi-a redus cheltuielile cu 26%, poziţionându-se pe locul 11 în lume cu un buget de 23,6 miliarde de euro în 2013.
Din 2008 şi până în prezent scăderi sub 10% s-au înregistrat în Austria, Belgia, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, Spania şi Marea Britanie, precum şi toate ţările din Europa Centrală, cu excepţia Poloniei şi a Estoniei.
Cât despre Africa, cheltuielile cu apărarea au sporit cu 8,3%, contribuţia cea mai semnificativă având-o marii producători petrolieri precum Algeria şi Angola.
Şi în anul 2012 aceste cheltuieli globale au scăzut pentru prima dată după anul 1998, înregistrând un recul de 0,4% faţă de anul anterior, dar în 2013 această reducere s-a accentuat, situându-se la 1,9%, precizează AFP.
Dar, spre deosebire de statele occidentale, în ţările emergente aceste cheltuieli continuă să crească. Dacă în unele dintre ele sporirea cheltuielilor pentru apărare este o consecinţă firească a creşterii economice sau un răspuns în faţa unor nevoi reale de asigurare a securităţii, în alte cazuri ea se face pe seama deturnării unor venituri obţinute din valorificarea resurselor naturale, este un rezultat al opţiunilor unor regimuri autocratice sau al unor tendinţe regionale către înarmare, explică SIPRI.
La nivel mondial, cheltuielile dedicate sectorului militar s-au ridicat în anul 2013 la 1.250 de miliarde de euro. În schimb, cele trei ţări care succed Statelor Unite, şi anume China, Rusia şi Arabia Saudită, se numără printre cele 23 de state care şi-au mărit bugetul apărării de mai mult de două ori faţă de nivelul din anul 2004.