Ultimii ani au însemnat pentru sectorul guvernamental din România o perioadă dificilă de accentuate tăieri bugetare.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență nu a făcut deloc excepție de la această regulă, poate chiar dimpotrivă, a fost una dintre instituțiile cele mai afectate de disponibilizări, de reducerile bugetare și de absența investițiilor în echipamente noi.
Dincolo de imaginile festiviste în care, înainte de alegerile prezidențiale de anul trecut, premierul Victor Ponta înmâna în fața sediului Ministerului Afacerilor Interne inspectorilor șefi cheile câtorva zeci de autoturisme de teren, gunoiul ascuns cu grijă sub preș duhnește irepresibil.

Slab dotați, jumătate din autospecialele pe care le folosesc au mai mult de douăzeci de ani iar un sfert dintre ele mai mult de treizeci de ani, prost conduși, a se vedea accidentul aviatic care a avut loc anul trecut în Apuseni, corupția din cadrul instituției, bâlbele năucitoare ale celor care au intervenit la incendiul de pe Creasta cu zâmbri din Bucegi din vara anului 2012 și morții și accidentații de la intervenții, cel mai pregnant caz fiind cel de la incendiul de la complexul comercial Dragonul Roșu din primăvara anului 2010, demotivați de o cultură organizațională deficitară și de nepăsarea decidenților față de ei, o banală vizită medicală periodică obligatorie, ca să nu mai vorbim de o asigurare de viață fiind un vis frumos la care pompierii încă tânjesc, personalul operativ din IGSU a mai primit zilele acestea o proaspătă lovitură: modificarea timpului de lucru la aproximativ 2.500 ore muncă/an, în timp ce legislația europeană, Codul muncii și regulamentele militare impun o limită maximă, cu tot cu ore suplimentare, de aproximativ 1.900 ore muncă/an.

Victor Ponta declara în 2009, când era în opoziție, că în momentul în care partidul său va câștiga puterea, îi va reangaja pe toți cei disponibilizați de guvernul Boc. E prim-ministru de aproape doi ani și iată ce a găsit cu cale să facă...

Traian Igaș, ministru de interne în perioada în care au avut loc disponibilizările care au condus serviciile profesioniste de urgență în incapacitatea de a-și mai onora obligațiile în actuala formă de lucru, e membru în Senatului României și plânge pe umărul celor afectați de criza economică.

Disponibilizările din 2011 și actuala mărire a timpului de lucru al celor care au rămas să lucreze în serviciile profesioniste de urgență se petrec în timp ce o clasă politică lipsită de cel mai elementar simț al moralei și responsabilității fură pur și simplu viitorul oamenilor care trăiesc în această țară, fără să le pese că prin acțiunile lor pun în pericol viețile salvatorilor și ale celor care au nevoie de pompieri.

Într-alte țări europene, unde pompierii nu sunt militari și li se permite să se asocieze în sindicate și să demonstreze pentru drepturile lor, au avut loc manifestări de protest împotriva politicilor de austeritate, demonstrații de amploare ale pompierilor în Spania, Belgia, Grecia și Marea Britanie, iar în Anglia și Țara Galilor pompierii au declarat grevă pentru a-și apăra pensiile.

Una din acțiunile pompierilor din Spania e cu adevărat un act de magnifică solidaritate umană și de afirmare a principiilor profund umanitare ale acestora.

Ei au refuzat să asiste executorii care evacuau oamenii ce nu își mai puteau plăti ipotecile din casele revendicate de bănci. Sloganul pe care l-au lansat atunci a făcut istorie:

"Noi salvăm oameni, nu bănci!"

Poate ar fi cazul ca pompierii români să-l parafrazeze, spunând

"Noi salvăm oameni, nu cariere!",

să învețe să fie mai solidari unii cu alții și să-și apere mai hotărât drepturile, asa cum confrații lor europeni o fac de mult timp.