Aproximativ 40 de persoane au fost arestate miercuri pe cuprinsul Turciei ca parte a eforturilor guvernamentale de a-i aresta pe suspecţii implicaţi în dosarul interceptărilor ilegale ale comunicaţiilor oficialilor turci.

Biroul procurorului general din Istanbul a emis un număr total de 54 de mandate de arestare, conform mass mediei turceşti.

Suspecţii arestaţi în raidurile trecute au inclus ofiţeri de poliţie, judecători şi procurori aparent implicaţi în monitorizarea comunicaţiilor politicienilor ţării, inclusiv ale preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care deţinea funcţia de premier al ţării în 2013, când a izbucnit scandalul, susţine Deutsche Welle.

În timpul desfăşurării scandalului, mass media socială a dezvăluit înregistrări incriminante şi a indicat existenţa corupţiei până la cele mai înalte nivele ale guvernului. În februarie 2014, a fost divulgată o conversaţie în care Erdogan aparent i-a cerut fiului său Bilal să ascundă 30 de milioane de euro, bani cash, aflaţi în locuinţa lor. Ştirea a zguduit ţara chiar înaintea alegerilor locale, înfuriind oficialii din Ankara.

Turcia a alunecat într-o criză politică după ce zeci de oficiali guvernamentali şi oameni de afaceri proeminenţi, apropiaţi ai fostului premier Erdogan, au fost arestaţi în 17 decembrie 2013 în cadrul unei investigaţii privind primirea de mite.

Erdogan şi susţinătorii săi îl acuză pe fostul său aliat Fethullah Gulen, un cleric autoexilat în SUA, de conducerea unui aşa zis “stat paralel” şi de orchestrarea interceptărilor ilegale în încercarea de a răsturna guvernul turc de la putere. Gulen a negat aceste acuzaţii.

Un mandat de arestare a fost emis pe numele lui Gulen în decembrie 2014, iar marţi, 24 februarie a.c., un tribunal turc a emis un al doilea mandat de arestare pe numele clericului, actualizând acuzaţiile împotriva sa, care includ acum şi acuzaţia de terorism, conform Deutsche Welle.

De asemenea, tribunalul a emis un mandat de arestare pentru fostul ofiţer de poliţie Emre Uslu pentru aceleaşi acuzaţii. Uslu, care a devenit ulterior jurnalist, este bănuit de autorităţile turce că a publicat pe Internet înregistrările convorbirilor interceptate şi că a anunţat pe Tweeter detalii ale raidurilor împotriva susţinătorilor lui Gulen înainte ca acestea să aibă loc. Uslu, despre care se crede că locuieşte în SUA, a negat acuzaţiile.

Politia turcă a desfăşurat câteva arestări în masă în lunile recente, inclusiv unul în luna decembrie, când au fost vizaţi mai mult jurnalişti. Uniunea Europeană şi SUA au condamnat arestările în masă şi au declarat că sunt incompatibile cu principiile democraţiei.

De la venirea sa la putere, Erdogan a anchetat şi arestat un grup de 500 de persoane bănuite că ar fi fost membri ai aşa-numitei organizaţii Ergenekon - despre care se crede că reprezintă guvernul din umbră al Turciei - un grup de militari şi intelectuali naţionalişti turci care ar fi menţinut stabilitatea în ţară şi ar fi trasat politica externă a acesteia. Erdogan suspectează că Ergenekon ar fi la originea condamnării sale la câteva luni de puşcărie şi că ar avea o poziţie opusă radicalismului islamic manifestat de liderul turc.