Politicienii şi presa de la Chişinău aproape că au ignorat semnalele de alarmă trase de NATO şi cancelarul german Angela Merkel săptămâna aceasta, referitoare la posibilele pericole militare care s-ar putea apropia de hotarele Republicii Moldova.

„Republica Moldova este una din ţările asupra cărora Rusia îşi îndreaptă privirea, după Ucraina”, a avertizat comandantul suprem al Forţelor aliate ale NATO în Europa (SACEUR), generalul american Philip Breedlove. "Ce trebuie supravegheat, sunt locurile unde o campanie mediatică puternică susţinută de Rusia este pe cale să fie pusă în aplicare – ori observăm că aceasta se întâmplă acum mai ales în Moldova. Republica Moldova are în prezent un guvern prooccidental şi în Transnistria se află trupe ruseşti tocmai pentru a împiedica Moldova să se îndrepte spre Vest", a declarat generalul, în cursul unei audieri în Congresul de la Washington.

Angela Merkel: „Observăm că tensiunile cresc!”

La întrevederea avută cu preşedintele României, Klaus Iohannis, cancelarul german Angela Merkel s-a arătat de asemenea îngrijorată în legătură cu o eventuală agravare a situaţiei în Republica Moldova: „Sperăm ca scenariul ucrainean să nu se repete în Moldova. Nu avem voie să uităm de conflictul transnistrean şi ne îngrijorează că toate străduinţele internaţionale au eşuat până acum. Trebuie să continuăm aceste eforturi. Nu se poate spune că în Republica Moldova toate lucrurile sunt aşa cum ni le dorim” a declarat Angela Merkel. „Deci, vom ajuta Moldova şi ne-am îngrijit de discuţiile în formatul 5+2, iar acum, din cauza evenimentelor din Ucraina, observăm că tensiunile cresc”, a adăugat cancelarul german.

Liderul fracţiunii „Blocul Petro Poroşenko” din Rada Supremă de la Kiev, Iuri Luţenko, a menţionat, tot săptămâna aceasta, că Rusia ar pregăti o serie de revolte în lunile martie-aprilie în mai multe oraşe mari din Ucraina. Operaţiunea, potrivit lui, ar face parte dintr-un „plan B” care va viza oraşele Kiev, Harkov şi Odesa (ultimul aflat la numai 70 km de hotarul cu Republica Moldova). „Trebuie să fim pregătiţi pentru sfârşitul lunii aprilie – începutul lunii mai pentru „planul C” – relansarea confruntărilor pe scară largă în estul separatist al Ucrainei”, a afirmat oficialul ucrainean.

Joi, în cadrul unor audieri la Comisia pentru forţele armate din Senatul SUA, James Clapper, directorul serviciilor de informaţii ale SUA (DNI), a declarat că „rebelii din Ucraina ar putea declanşa în primăvară o ofensivă împotriva oraşului port Mariupol, obiectiv strategic ucrainean la Marea Azov, care, odată ocupat, ar asigura Moscovei o legătură terestră cu Crimeea, anexată anul trecut de Rusia”. Mariupol este cel mai important oraş aflat încă sub controlul puterii centrale ucrainene în cele două regiuni rebele.

Oazu Nantoi: „Semnalele vin din partea „coloanei a V-a” a Rusiei

În legătură cu semnalele de alarmă trase de SUA şi UE privind pericolele care vizează Republica Moldova, analistul politic de la Chişinău, Oazu Nantoi, a declarat pentru DW că momentan aceste pericole „se manifestă prin ceea ce numim „coloana a V-a” a Rusiei în Parlamentul Republicii Moldova”. (…) „Această coloană a V-a nu înseamnă numai Partidul Socialiştilor care nici nu-şi ascunde subordonarea în raport cu regimul de la Kremlin. Mai sunt şi alte forţe în Legislativ care uneltesc împotriva statului nostru. Pe de altă parte vorbim şi de politicile Federaţiei Ruse în legătură cu apropiatele alegeri din Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova, dar mai ales de politicile informaţionale promovate de Rusia prin intermediul canalelor de televiziune ruseşti care domină spaţiul informaţional din Moldova”, a atenţionat Nantoi.

Totuşi, în opinia lui, cea mai mare ameninţare pentru Moldova este corupţia şi calitatea proastă a guvernării: „Statul care nu este capabil să se consolideze atunci când în ţara vecină e război, statul în care la putere se află o aşa-zisă coaliţie minoritară, statul care are în Parlament nişte formaţiuni politice specializate în denumirea limbii - evident că nu este capabil să riposteze politicilor expansioniste ale Federaţiei Ruse”, a menţionat analistul. „Un stat corupt nu poate riposta politicilor agresive ale Federaţiei Ruse şi acest lucru a fost demonstrat în Ucraina - când politicienii ucraineni, timp de 23 de ani, au fost preocupaţi doar de îmbogăţirea personală, iar statul a degradat”, a subliniat Oazu Nantoi.

Anatol Ţăranu: „Este un semnal clar că situaţia se agravează”

La rândul său, fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Ţăranu, susţine că moldovenii nu simt pericolele sesizate acum de SUA şi UE, deoarece ele persistă de mai bine de 23 de ani şi au devenit rutină. „Din cauza caracterului permanent, s-a creat o percepţie ştearsă a acestor pericole. Deci, ele au existat dintotdeauna şi noi le percepem ca pe ceva firesc”, a explicat Ţăranu. „Dar faptul că înalţii demnitari europeni şi americani atenţionează acum asupra unor posibile ameninţări, pentru noi este un semnal clar că situaţia se agravează – că sunt posibilele noi provocări din partea Rusiei la adresa securităţii Moldovei. Aceasta ar trebui să le dea de gândit autorităţilor de la Chişinău care ar trebui să mediteze foarte serios asupra ridicării gradului de securizare a ţării, pentru a putea evita eventualele pericole militare”, a menţionat Anatol Ţăranu.

DW: Dar cum să-şi asigure Moldova securitatea dacă este o ţară neutră?

Anatol Ţăranu: Neutralitatea proclamată prin Constituţie nu garantează securitatea ţării şi acest lucru este bine ştiut. Se fac a nu înţelege asta doar acei reprezentanţi ai clasei politice care deja de mult timp deservesc interesele geostrategice ale regimului de la Kremlin în Republica Moldova. Noi nu suntem neutri! Ce fel de neutralitate când pe teritoriul ţării staţionează, fără acordul Guvernului şi Parlamentului naţional, trupe ale Federaţiei Ruse? Iar faptul că în ultimul timp s-au activizat anumite forţe politice interne care cer reconfirmarea statutului de neutralitate a Moldovei în nişte legi aparte, ar trebui să ne dea de gândit. Atâta timp cât neutralitatea va fi fluturată ca un factor de securitate pentru ţara noastră, atâta timp Republica Moldova va fi într-un mare pericol.

DW: Ce pot face UE şi SUA pentru Moldova?

Anatol Ţăranu: Pentru noi este foarte important acum să avem o intensificare a relaţiilor cu NATO. La fel de importantă este nevoia intensificării dialogului bilateral cu principalele ţări ale UE, dar şi cu Bruxelles-ul în general. Dacă va reuşi să-şi asigure în felul acesta spatele, Moldova se va putea simţi într-o relativă securitate.

DW: Dar există voinţă politică la Chişinău pentru această intensificare a relaţiilor cu NATO?

Anatol Ţăranu: Anume aceasta şi este problema. Din păcate, inclusiv la nivelul guvernării actuale, există forţe politice care nu conştientizează importanţa aprofundării relaţiilor Moldovei cu NATO şi cu structurile de securitate ale Occidentului în ansamblu. Aceasta slăbeşte dramatic capacitatea noastră de apărare şi de securizare a ţării.

Ministrul Apărării: „Nu văd risc iminent, dar suntem în semi-alertă”

Ministrul Apărării, Viorel Cibotaru, susţine, citat de „Ziarul Naţional”, că nu vede astăzi „un risc iminent pentru extinderea conflictului din Ucraina, deoarece există Acordul de la Minsk. Desigur că situaţia trebuie să ne îngrijoreze. Toate structurile să fie într-o semi-alertă permanentă. Nu am avut acces la informaţii secrete, dar cred că tot ce are în dotare armata poate răspunde la eventuale riscuri. Programul noului Guvern prevede dezvoltarea capacităţilor Armatei Naţionale. Va fi continuat şi procesul de analiză strategică”.

Cui îi convine o armată moldovenească pricăjită?

Conform unui raport al Institutului Internaţional de Studii Strategice (IISS), efectivele armatei Republicii Moldova au fost estimate la 5 300 de persoane, inclusiv forţe terestre, aeriene şi paramilitare. Potrivit unor estimări mai vechi, în caz de conflict armat, 700 de mii de moldoveni apţi din punct de vedere militar ar putea fi chemaţi să pună mâna pe arme.

Echipamentul de care dispune Armata Naţională a Moldovei este în mare parte de producţie sovietică, se arată în raportul IISS. Soldaţii au în dotare peste 200 de maşini de luptă. Forţele aeriene ale Republicii Moldova au în dotare doar şase avioane uşoare şi tot atâtea elicoptere de transport. De temut ar fi doar două avioane AN-72 care pot atinge o viteză maximă de 700 km/h. Acestea pot lua la bord bombe de 100 de kilograme şi rachete, iar din uzină au fost dotate cu puşti de calibrul 23 mm. Un alt avion de model AN-26 poate fi utilizat pentru transportarea răniţilor. La bord pot fi ridicate câte 24 de persoane pe tărgi. Elicopterele pot transporta 24 de soldaţi pe distanţe de până la 900 de kilometri. Aparatele de zbor pot fi dotate cu grinzi pentru mitraliere şi pot lansa bombe de 250 de kilograme.

În 2014, bugetul Armatei Naţionale a Moldovei a fost de numai 380 milioane de lei (1 Euro – 21 Lei) aproape similar cu bugetul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.