Spionajul industrial a existat mereu. Acum însă, în era digitală, furtul de secrete industriale a devenit mai uşor ca oricând. Nu spionează doar statele, ci şi companiile. Pagubele sunt enorme.

Spionajul industrial provoacă anual pierderi de 50 de miliarde de euro, estimează asociaţia companiilor din economia digitală Bitkom. Acesta este rezultatul unui studiu publicat recent care încearcă să facă lumină în domeniul întunecat al furtului de date industriale.

La studiu au participat 1074 de firme cu peste 10 angajaţi. Jumătate dintre acestea au admis că au căzut cel puţin o dată victimă spionajului, sabotajului sau furtului de date. Alte 28% suspectează că ar fi fost spionate. Pe primul loc în clasamentul celor mai vizate companii se numără firmele din sectorul auto, urmate de cele din industria chimică şi farmaceutică. În vizorul spionilor se află de asemenea deseori companiile financiare şi de asigurări.

Interconectarea mondială cu ajutorul Internetului le face viaţa mult mai uşoară hoţilor de date. Aceştia nu mai sunt nevoiţi să fie prezenţi fizic într-un birou, laborator sau institut de cercetare de unde vor să fure informaţii. Prin cablurile de fibră optică, ei au acces de la distanţă în sistemele IT străine. Angajaţi nemulţumiţi au posibilitatea de a copia fluxuri enorme de date, pe care să le vândă concurenţei.

Spionaj fără graniţe

Serviciul german de siguranţă internă a decis să reacţioneze în urma amplificării pericolului spionajului industrial. Într-o broşură emisă de această instituţie în 2014, se poate citi încă din prima propoziţie: „Spionajul industrial este un pericol real, dar foarte des subapreciat, în această lume globalizată şi interconectată”.

Serviciul avertizează că pericolul vine de la serviciile secrete ale altor state, dar şi de la anumite structuri de informaţii ruseşti sau chineze care primesc de la puterea centrală sarcina de a comite spionaj industrial.

Se mai spune că până şi statele occidentale îşi spionează concurenţii prin intermediul serviciilor de informaţii. „Nu este exclus ca, în cadrul supravegherii comunicaţiilor strategice de către statele vestice, să fie achiziţionate ilegal informaţii sensibile din alte domenii.”

Şi Marcel Dickow, expert în siguranţă cibernetică al fundaţiei berlineze Politică Economică, crede că statele sunt implicate direct „în cele mai eficiente atacuri digitale în care se încearcă intenţionat furtul unor date industriale precise”.

Lideri de piaţă germani, în vizorul hackerilor

Economia germană ar fi o ţintă deosebit de vizată de hackeri. Numeroase firme mici şi mijlocii sunt lideri de piaţă pe plan mondial în sectoarele lor de nişă. Produsele germane sunt renumite pentru calitatea deosebită şi inovaţia tehnică. E mai simplu să furi datele de fabricare decât să pierzi ani de zile cu cercetarea în laboratoarele proprii.

Anumite state construiesc aparate speciale de spionaj prin care pot fi furate cele mai mici detalii tehnice, este de părere expertul finlandez Mikko Hypponen, intervievat de DPA. Hypponen dă un exemplu din China: în urmă cu trei ani s-a descoperit un malware numit Medre, specializat pentru a depista şi a se răspândi în desene digitale de construcţii de tip 3D. Medre trimite documentele interceptate în China şi nu a fost descoperit decât în afara Chinei. „De aceea credem că a fost vorba de o acţiune de spionaj a guvernului chinez”, afirmă Hypponen.

Spionarea strategiilor de negociere

Pe lângă Know-How tehnic, rivalii sunt interesaţi şi de strategiile de marketing şi negociere. Astfel, cunoaşterea în prealabil a ofertelor rivale poate face diferenţa între succes şi eşec la licitaţii internaţionale pentru proiecte de construire a unor trenuri de mare viteză sau avioane.

Parlamentul European a constatat deja în 2001 acest fenomen, în raportul privind sistemul american de interceptare globală a datelor Echelon. Cu exemple concrete: NSA a interceptat comunicaţiile dintre Airbus şi partenerii de negociere saudiţi şi a transmis datelor concurenţilor americani ai concernului european, McDonell-Douglas şi Boeing. La final, contractul de şase miliarde de dolari cu saudiţii a fost câştigat de McDonnell-Douglas.

Marcel Dickow a constatat că firmele germane devin tot mai conştiente de acest pericol. Cu toate acestea, siguranţa datelor nu face parte încă din strategia companiei, cel puţin la firmele mai mici. Expertul spune că managerii trebuie să dea socoteală uneori în faţa consiliilor de administraţie: „Dacă nu se întâmplă nimic, este greu de dovedit cât de masive ar fi fost pagubele în eventualitatea unui atac. Dar firmele care sunt lovite astfel o dată, învaţă foarte repede ulterior.”

Şi ar face bine să o facă, mai ales cu noile evoluţii vizând Cloud-Computing şi aşa-numita „Industrie 4.0”, cu proceduri de producţie şi mai interconectate.