Data de 31 mai a fost decretată Ziua Geniştilor.

La 31 mai 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, militar şi el de carieră, „încuviinţează” Raportul nr. 1902, înaintat de Guvernul Moldovei, prin care se cerea aprobarea înfiinţării şi întreţinerii unui batalion de geniu, necesar pentru „înaintarea lucrărilor publice”. Este, de fapt, data „naşterii” primei unităţi de geniu din armata română — Batalionul 1 Geniu.

Un an mai târziu, corpul de geniu instituit la 31 mai 1859 a sporit prin înfiinţarea, în Ţara Românească, a unui al doilea batalion care, împreună cu cel din Moldova, a constituit primul regiment de geniu. Primele batalioane de geniu ale oştirii române aveau un efectiv de 1.000 de oameni fiecare, împărţiţi în patru companii. Comandant al acestor subunităţi a fost numit căpitanul, ulterior maiorul, Panait Donici. Dificultăţile financiare au impus, în 1871, contopirea trupelor într-un singur batalion. În ajunul Războiului de Independenţă, organizarea batalionului de geniu cuprindea un stat major, un pluton independent, o şcoală a trupei geniului şi cinci companii (patru de săpători minari şi una de pontonieri), potrivit volumului „Calendarul tradiţiilor militare” (2010).

În timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), trupele de geniu au contribuit, atât prin lucrările executate, cât şi prin jertfe de sânge, la obţinerea victoriei de la Plevna împotriva Imperiului Otoman, îndeplinind misiuni specifice, precum lucrările de fortificaţii executate pe malul Dunării în sectoarele Calafat, Ciuperceni, Poiana Mare, Rast, Bechet, Corabia, Izlaz şi altele, întinderea podului de vase peste Dunăre, la Siliştioara-Măgura, între 14-31 august 1877, organizarea şi executarea lucrărilor de fortificaţii în zona Plevnei şi asigurarea comunicaţiilor pentru nevoile trupelor româneşti şi ruseşti din zonă.

De-a lungul timpului, arma geniului a trecut prin diferite schimbări, au fost luate măsuri pentru perfecţionarea ei organizatorică, pentru înzestrarea trupelor.

La începutul Primului Război Mondial, trupele de geniu erau formate din: un regiment de pontonieri, un regiment de căi ferate, cinci batalioane de pionieri şi un batalion de specialităţi cu o companie aerostaţii. Printre misiunile îndeplinite: construirea podului de pontoane în cadrul manevrei de la Flămânda (18-22 septembrie 1916), minarea regiunii fortificate Focşani-Nămoloasa-Galaţi, precum şi a podului de la Cernavodă, pentru a nu fi folosite de inamic, şi lucrările de bază din zonele bătăliilor de la Mărăşti şi Oituz, în vara anului 1917. Jertfele geniştilor în Primul Război Mondial sunt estimate la aproape 1.000 de morţi şi mult mai mulţi răniţi.

În memoria eroilor armei geniului din Războiul de Întregire a Neamului, în Bucureşti a fost ridicat un impresionant monument — „Leul”, pe soclu aflându-se inscripţia: „Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului” — „Eroilor din arma geniului 1916-1919”.

Dintre lucrările genistice executate de trupele de geniu în perioada interbelică se detaşează sistemul de fortificaţii de la graniţa de vest a ţării, acţiune demarată în anul 1936.

De la înfiinţarea lor, trupele de geniu — în paralel cu desfăşurarea pregătirii militare — au participat efectiv la executarea unor obiective economice: platforme industriale, modernizări portuare, irigaţii, Transfăgărăşanul şi Canalul Dunăre-Marea Neagră, dezvoltarea sau întreţinerea reţelei de drumuri şi de căi ferate în toată ţara etc.

În conformitate cu Hotărârile Parlamentului, nr. 23 şi 43/1995 şi Hotărârea de Guvern nr. 63 din 07.02.1996, începând cu 8 martie 1996, România a participat la misiunea NATO din Bosnia şi Herţegovina, cu 1 batalion de geniu (Batalionul 96 Geniu) cu un efectiv de 200 de militari, misiunea de bază a acestuia constând în asigurarea libertăţii de mişcare a forţei militare internaţionale în teatrul de operaţii. Geniştii români au îndeplinit o gamă diversă de misiuni (124 la număr), diferite ca amploare, complexitate şi durată, pe întreg teritoriul Bosniei-Herţegovina, într-o arie deosebit de mare (peste 350 km de la Nord la Sud şi peste 300 Km de la Est la Vest), atât în Republica Srpska, cât şi în Federaţia Croato-Musulmană. După anul 2000, având în vedere stabilizarea păcii în Bosnia, Batalionul 96 Geniu a fost reorganizat, luând fiinţă Detaşamentul Naţional „Bosnia”, staţionat la Butmir, şi Detaşamentul Naţional „Olanda”, care a acţionat în cadrul contingentului olandez.