Primul atlas al pistoalelor din ţară, realizat expertul criminalist Marius Guţ, a fost lansat luni, de Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Bihor.

„Această apariţie editorială înseamnă primul registru al armelor din România, un registru atlas care a fost gândit şi realizat de colegul nostru Marius Guţ, de la serviciul criminalistic, împreună cu doi ofiţeri din cadrul serviciului (Adrian Baba şi Hadrian Vaida, n.r.), colaboratori apropiaţi de-ai lui. Este un material foarte bun pentru activitatea noastră”, a declarat, pentru AGERPRES, chestorul Liviu Popa, şeful IPJ Bihor.

Volumul „Pistoale – atlas de prezentare şi identificare” conţine, în trei părţi, un istoric al evoluţiei armelor scurte, de la praful de puşcă până la cele mai moderne pistoale şi revolvere construite de-a lungul anilor de diferite firme, atlasul propriu-zis, cu caracteristicile tehnice de fabricaţie, iar a treia parte se referă la implicaţiile psihologice în utilizarea armelor.

Lucrarea se adresează atât celor experţilor criminalişti, care efectuează constatări sau expertize în domeniul balistic, cât şi colecţionarilor de arme.

În cadrul evenimentului de lansare a fost organizată, spre vizionare, o colecţie de arme de panoplie.

Cartea a apărut, deocamdată, în 50 de exemplare, la Editura Europrint, cu sprijinul Fundaţiei „Col. Ioan Baciu”, al Corpului Naţional al Poliţiştilor din IPJ Bihor şi al Sindicatului naţional al agenţilor de poliţie, Biroul teritorial Bihor.

Lucrarea agentului şef principal de poliţie Marius Guţ continuă seria apariţiilor editoriale de specialitate ale lucrătorilor din IPJ Bihor, cea mai recentă fiind „Tratatul de artă criminalistică”, autor Florin Lăzău, o „poveste” a portretului-robot folosit atât de mult în activitatea poliţienească din domeniul criminalisticii.

Florin Lăzău este singurul poliţist criminalist din Europa atestat de Asociaţia Internaţională a Identificatorilor pe Artă Criminalistică şi singurul din România specializat pe îmbătrânirea facială, una din cele trei ramuri ale disciplinei „arta criminalistică”, alături de portretul-robot şi reconstituirea facială post-mortem.