News Item: AI CUI SUNT ROMANII DIN JURUL ROMANIEI
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Friday 07 November 2008 - 07:35:31
În contextul în care românii din jurul graniţelor României nu se bucură nici de cele mai elementare drepturi iar vocea lor nu este auzită de către autorităţile de la Bucureşti, Fundaţia pentru România şi Centrul de Geopolitică şi Antropologie Vizuală au organizat o dezbatere cu tema: „Ai cui sunt românii din jurul României : soluţii, probleme, provocări”. Invitaţii au fost: Prof.dr. Gheorghe Zbuchea, Părintele Radu Ilaş, profesor la Universitatea din Cernăuţi, Col. Cristian Scarlat de la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Dorin Matei de la Magazin Istoric, George Damian de la Centrul de Studii pentru Resurse Româneşti, Septimiu Roman de la Radio România, Eugen Popescu de la Romanian Global News, Eugen Tomac, consilier pentru relaţiile cu românii de pretutindeni-Administraţia Prezidenţială. Discuţia fost moderată de prof.univ.dr. Ilie Bădescu, preşedintele Centrului.
Invitaţii prezenţi în dezbatere au încercat să contureze situaţia comunităţilor de români din afara graniţelor, subliniind problemele şi dramele pe care le încearcă aceştia legate de pierderea limbii şi identităţii naţionale, dar, în acelaşi timp, au încercat să propună şi soluţii de îmbunătăţire a situaţiei acestora.
Pe lângă introducerea limbii ucrainiene în şcolile minorităţilor, situaţia românilor din Nordul Bucovinei este îngreunată şi de lipsa fondurilor şcolilor româneşti din Cernăuţi. Preotul Radu Ilaş, profesor la Universitatea din Cernăuţi, povesteşte că în şcolile din Nordul Bucovinei „nu găseşti placă de faianţă. E nevoie de o igienizare a şcolilor şi de dotarea acestora cu calculatoare”, precizează părintele. Astfel, din cauza condiţiilor precare a şcolilor româneşti, românii din Cernăuţi sunt tentaţi să-şi dea copiii la şcolile ucrainiene. Acesta sesisează şi faptul că, deşi Bisericile din Cernăuţi nu dispun de materiale, veşminte, cărţi de cult sau alte publicaţii, totuşi românii ortodocşi din Ucraina, călăuziţi întotdeauna de dragostea de neam şi credinţă, continuă să sprijine Biserica aşa cum pot şi să lupte pentru păstrarea limbii române în oficierea slujbelor religioase. Aşa după cum foarte frumos a subliniat domnul profesor Bădescu, „Biserica este uitată pe pământ, dar amintită în cer”.
Având în vedere profanarea simbolurilor naţionale, d-l Col. Cristian Scarlat de la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, aminteşte şi de indiferenţa autorităţilor statului faţă de starea unor foste cimitire româneşti din Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă, în special a celui de la Ţiganca. În acest scop, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a lansat la data de 9 iunie 2006, proiectul reconstrucţiei cimitirului de la Ţiganca.
De asemenea, d-l Scarlat aminteşte şi de profanarea unor cimitire, mausoleuri sau sinagogi ( ex cimitire evreiesti, sinagoga de la Focşani, profanată în iulie 2002, profanarea mausoleului de la Comana). Tot dânsul aminteşte şi de faptul că în Transnistria peste cimitirele româneşti s-a trecut cu buldozerele. Cimitirul are o „conotaţie simbolico-identitară”, după cum sublinia d-l col Scarlat, iar profanarea acestora atrage după sine atât încălcarea Dreptului Umanitar Internaţional, cât şi defăimarea identităţii unui popor sau a unor naţiuni întregi.
D-l Dorin Matei de la „Magazin Istoric” precizează faptul că românii din afara graniţelor pot fi împărţiţi în trei categorii: cei plecaţi de bunăvoie în Occident după 89 în căutarea unei vieţi mai bune. „Lor li se acordă cea mai mare atenţie şi cei mai mulţi bani. Românii din Ungaria, fosta Iugoslavie, Bulgaria, români din naştere, dar niciodată cetăţeni ai statului român. Şi o a treia categorie, românii din Basarabia şi Nordul Bucovinei care şi-au pierdut dreptul natural, de cetăţeni români din vina statului român. Acestora li se acordă cea mai puţină atenţie”, subliniază d-l Matei. Dânsul precizează că nu există o strategie coerentă pentru românii din cea de-a treia categorie; sunt şapte-opt instituţii care se ocupă de aceeaşi problemă şi, în acest caz, avem de-a face cu o lipsă de coordonare a eforturilor. D-l Matei face, în final, un apel către presă şi societate să se implice mai activ în problemele românilor din afara graniţelor. Există un deficit de cunoştinţe privind românii din Basarabia, Bucovina, Serbia sau Ungaria iar acesta se poate îndrepta doar prin intervenţia presei şi a societăţii civile.
Dacă registrul discuţiei a fost deschis prin intermediul unei întrebări, D-l Eugen Popescu de la Romanian Global News punând o serie de întrebări: „A cui este România care nu se procupă de românii de pretutindeni?” Este statul român un instrument al neamului românesc?” Şi, mai departe, precizează că ne putem raporta la modul cum privesc autorităţile române problema. Acestea au închis ochii şi s-au făcut că nu văd problemele românilor din Ucraina, faptul că aceştia se luptă pentru menţinerea în şcoală a limbii române. Există 20 de asociaţii româneşti în Ucraina care activează pentru românii de-acolo şi care au încercat să trimită agenda problemei autorităţilor de la Bucureşti fără să primească vreun răspuns.
O altă problemă o întâmpină şi românii din Timoc. Referindu-se la rezoluţia CE (propusă de un deputat din R. Moldova) cu privire la recunoaşterea vlahilor ca români de către statul sârb d-l Eugen Popescu arată că aceasta nu şi-a atins obiectivul datorită atitudinii (absenteism şi vot împotrivă) deputaţilor României în Parlamentul European. „Aceştia vor purta toată viaţa stigmatul acestui vot”, precizează d-l Eugen Popescu.
De asemenea, d-l Popescu ne sugerează să nu uităm de românii şi aromânii din Balcani (meglenoromânii, românii şi aromânii din Macedonia, Grecia, istroromânii din Croaţia). „Pe spatele aromânilor din Balcani”, spune domnul Eugen Popescu, „se creeaza o diversiune dusa tot de un parlamentar, formarea unei minorităţi naţionale din aromanii din România”. În acest fel, acest parlamentar – Canacheu - „sprijină interesele greceşti care vor să scoată România din ecuaţia politică şi geopolitică a Peninsulei Balcanice”.
Domnul Popescu este îngrijorat şi de soarta românilor din Basarabia. Chiar dacă are loc o intensificare a schimburilor comerciale, comunităţile de români din Basarabia ar trebui mai mult sprijinite de către autorităţi şi de către presă.
În Ungaria, a fost oprită aşezarea în faţa catedralei a statuii lui Şaguna. Autorităţile române iarăşi nu a avut nimic de spus. Această trecere în revistă demonstrează faptul că, aşa cum precizau şi antevorbitorii domnului Eugen Popescu şi chiar domnia sa, nu există un proiect asumat de statul român pentru românii de pretutindeni şi nu avem reprezentanţi ai ţării şi servicii care să acţioneze în favoarea interesului naţional.
Domnul George Damian, de la Centrul de Studii pentru Resurse Româneşti, menţionează faptul că există un deficit de studii şi cercetări privind problema românilor din afara graniţelor României. Dânsul atrage atenţia asupra faptului că nu se mai fac studii etno-folclorice şi lingvistice asupra comunităţilor româneşti ( în special a celor din Balcani). Chiar şi acele puţine studii care s-au făcut nu sunt luate în seamă de către factorii decidenţi, sublinia şi d-l prof. Bădescu.
Domnul Septimiu Roman de la Radio România face şi dânsul apel către societatea civilă pentru implicarea acesteia pe diferite paliere: legislativ, economic, cultural, social în folosul românilor din vecinătate.”Există un potenţial, dar trebuie căutate pârghiile astfel încât politicul să răspundă unor nevoi de bază”, subliniază D-l Septimiu Roman.
D-l Eugen Tomac, consilier pentru relaţiile cu românii de pretutindeni al Preşedintelui României, se implică activ pentru realizarea unor acţiuni de sprijinire a românilor din vecinătate. Dânsul a fost cel care, împreună cu studenţii basarabeni, a organizat manifestaţii pentru românii din Basarabia şi expoziţii cu documentele Unirii. Dumnealui a colaborat cu domnul Cubreacov în momentul în care Parlamentul a adoptat o lege „superficială” de ajutor a românilor din afara graniţelor. D-l Eugen Tomac menţionează faptul că în document erau stipulate doar nişte direcţii de acţiune pentru anumite instituţii ale statului care s-au dovedit până la urmă a fi ineficiente. Dânsul, împreună cu domnul Cubreacov, a pregătit mai multe amendamente pentru retrimiterea legii în Parlament fără a avea însă vreun succes. D-l Tomac precizează faptul că Guvernul alocă din ce în ce mai puţini bani pentru proiectele derulate pentru românii din afara graniţelor .
O altă problemă importantă pe care d-l Tomac o pune pe tapet este şi problema cetăţeniei, problemă cu care se confruntă numeroşi basarabeni şi bucovineni.
Spre sfârşitul discuţiei interlocutorii au încercat să contureze câteva soluţii pentru ajutorarea românilor din afara graniţelor. Una dintre soluţii, oferită de d-l Eugen Popescu, a fost cea de restructurare a serviciilor de informaţii şi a Ministerului de Externe, „o întinerire” a acestor servicii astfel încât oamenii din cadrul acestor direcţii să acţioneze pentru apărarea interesului naţional.
Trimis de anadir
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://www.semperfidelis.ro/news.php?extend.495 )
(Category: DE LA MEMBRI)
Posted by ex-ad
Friday 07 November 2008 - 07:35:31
DEZBATERE – CENTRUL DE GEOPOLITICA SI ANTROPOLOGIE VIZUALA
TEMA: AI CUI SUNT ROMANII DIN JURUL ROMANIEI : SOLUTII, PROBLEME, PROVOCARI
DATA : 31.10.2008
TEMA: AI CUI SUNT ROMANII DIN JURUL ROMANIEI : SOLUTII, PROBLEME, PROVOCARI
DATA : 31.10.2008
În contextul în care românii din jurul graniţelor României nu se bucură nici de cele mai elementare drepturi iar vocea lor nu este auzită de către autorităţile de la Bucureşti, Fundaţia pentru România şi Centrul de Geopolitică şi Antropologie Vizuală au organizat o dezbatere cu tema: „Ai cui sunt românii din jurul României : soluţii, probleme, provocări”. Invitaţii au fost: Prof.dr. Gheorghe Zbuchea, Părintele Radu Ilaş, profesor la Universitatea din Cernăuţi, Col. Cristian Scarlat de la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Dorin Matei de la Magazin Istoric, George Damian de la Centrul de Studii pentru Resurse Româneşti, Septimiu Roman de la Radio România, Eugen Popescu de la Romanian Global News, Eugen Tomac, consilier pentru relaţiile cu românii de pretutindeni-Administraţia Prezidenţială. Discuţia fost moderată de prof.univ.dr. Ilie Bădescu, preşedintele Centrului.
Invitaţii prezenţi în dezbatere au încercat să contureze situaţia comunităţilor de români din afara graniţelor, subliniind problemele şi dramele pe care le încearcă aceştia legate de pierderea limbii şi identităţii naţionale, dar, în acelaşi timp, au încercat să propună şi soluţii de îmbunătăţire a situaţiei acestora.
Pe lângă introducerea limbii ucrainiene în şcolile minorităţilor, situaţia românilor din Nordul Bucovinei este îngreunată şi de lipsa fondurilor şcolilor româneşti din Cernăuţi. Preotul Radu Ilaş, profesor la Universitatea din Cernăuţi, povesteşte că în şcolile din Nordul Bucovinei „nu găseşti placă de faianţă. E nevoie de o igienizare a şcolilor şi de dotarea acestora cu calculatoare”, precizează părintele. Astfel, din cauza condiţiilor precare a şcolilor româneşti, românii din Cernăuţi sunt tentaţi să-şi dea copiii la şcolile ucrainiene. Acesta sesisează şi faptul că, deşi Bisericile din Cernăuţi nu dispun de materiale, veşminte, cărţi de cult sau alte publicaţii, totuşi românii ortodocşi din Ucraina, călăuziţi întotdeauna de dragostea de neam şi credinţă, continuă să sprijine Biserica aşa cum pot şi să lupte pentru păstrarea limbii române în oficierea slujbelor religioase. Aşa după cum foarte frumos a subliniat domnul profesor Bădescu, „Biserica este uitată pe pământ, dar amintită în cer”.
Având în vedere profanarea simbolurilor naţionale, d-l Col. Cristian Scarlat de la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, aminteşte şi de indiferenţa autorităţilor statului faţă de starea unor foste cimitire româneşti din Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă, în special a celui de la Ţiganca. În acest scop, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a lansat la data de 9 iunie 2006, proiectul reconstrucţiei cimitirului de la Ţiganca.
De asemenea, d-l Scarlat aminteşte şi de profanarea unor cimitire, mausoleuri sau sinagogi ( ex cimitire evreiesti, sinagoga de la Focşani, profanată în iulie 2002, profanarea mausoleului de la Comana). Tot dânsul aminteşte şi de faptul că în Transnistria peste cimitirele româneşti s-a trecut cu buldozerele. Cimitirul are o „conotaţie simbolico-identitară”, după cum sublinia d-l col Scarlat, iar profanarea acestora atrage după sine atât încălcarea Dreptului Umanitar Internaţional, cât şi defăimarea identităţii unui popor sau a unor naţiuni întregi.
D-l Dorin Matei de la „Magazin Istoric” precizează faptul că românii din afara graniţelor pot fi împărţiţi în trei categorii: cei plecaţi de bunăvoie în Occident după 89 în căutarea unei vieţi mai bune. „Lor li se acordă cea mai mare atenţie şi cei mai mulţi bani. Românii din Ungaria, fosta Iugoslavie, Bulgaria, români din naştere, dar niciodată cetăţeni ai statului român. Şi o a treia categorie, românii din Basarabia şi Nordul Bucovinei care şi-au pierdut dreptul natural, de cetăţeni români din vina statului român. Acestora li se acordă cea mai puţină atenţie”, subliniază d-l Matei. Dânsul precizează că nu există o strategie coerentă pentru românii din cea de-a treia categorie; sunt şapte-opt instituţii care se ocupă de aceeaşi problemă şi, în acest caz, avem de-a face cu o lipsă de coordonare a eforturilor. D-l Matei face, în final, un apel către presă şi societate să se implice mai activ în problemele românilor din afara graniţelor. Există un deficit de cunoştinţe privind românii din Basarabia, Bucovina, Serbia sau Ungaria iar acesta se poate îndrepta doar prin intervenţia presei şi a societăţii civile.
Dacă registrul discuţiei a fost deschis prin intermediul unei întrebări, D-l Eugen Popescu de la Romanian Global News punând o serie de întrebări: „A cui este România care nu se procupă de românii de pretutindeni?” Este statul român un instrument al neamului românesc?” Şi, mai departe, precizează că ne putem raporta la modul cum privesc autorităţile române problema. Acestea au închis ochii şi s-au făcut că nu văd problemele românilor din Ucraina, faptul că aceştia se luptă pentru menţinerea în şcoală a limbii române. Există 20 de asociaţii româneşti în Ucraina care activează pentru românii de-acolo şi care au încercat să trimită agenda problemei autorităţilor de la Bucureşti fără să primească vreun răspuns.
O altă problemă o întâmpină şi românii din Timoc. Referindu-se la rezoluţia CE (propusă de un deputat din R. Moldova) cu privire la recunoaşterea vlahilor ca români de către statul sârb d-l Eugen Popescu arată că aceasta nu şi-a atins obiectivul datorită atitudinii (absenteism şi vot împotrivă) deputaţilor României în Parlamentul European. „Aceştia vor purta toată viaţa stigmatul acestui vot”, precizează d-l Eugen Popescu.
De asemenea, d-l Popescu ne sugerează să nu uităm de românii şi aromânii din Balcani (meglenoromânii, românii şi aromânii din Macedonia, Grecia, istroromânii din Croaţia). „Pe spatele aromânilor din Balcani”, spune domnul Eugen Popescu, „se creeaza o diversiune dusa tot de un parlamentar, formarea unei minorităţi naţionale din aromanii din România”. În acest fel, acest parlamentar – Canacheu - „sprijină interesele greceşti care vor să scoată România din ecuaţia politică şi geopolitică a Peninsulei Balcanice”.
Domnul Popescu este îngrijorat şi de soarta românilor din Basarabia. Chiar dacă are loc o intensificare a schimburilor comerciale, comunităţile de români din Basarabia ar trebui mai mult sprijinite de către autorităţi şi de către presă.
În Ungaria, a fost oprită aşezarea în faţa catedralei a statuii lui Şaguna. Autorităţile române iarăşi nu a avut nimic de spus. Această trecere în revistă demonstrează faptul că, aşa cum precizau şi antevorbitorii domnului Eugen Popescu şi chiar domnia sa, nu există un proiect asumat de statul român pentru românii de pretutindeni şi nu avem reprezentanţi ai ţării şi servicii care să acţioneze în favoarea interesului naţional.
Domnul George Damian, de la Centrul de Studii pentru Resurse Româneşti, menţionează faptul că există un deficit de studii şi cercetări privind problema românilor din afara graniţelor României. Dânsul atrage atenţia asupra faptului că nu se mai fac studii etno-folclorice şi lingvistice asupra comunităţilor româneşti ( în special a celor din Balcani). Chiar şi acele puţine studii care s-au făcut nu sunt luate în seamă de către factorii decidenţi, sublinia şi d-l prof. Bădescu.
Domnul Septimiu Roman de la Radio România face şi dânsul apel către societatea civilă pentru implicarea acesteia pe diferite paliere: legislativ, economic, cultural, social în folosul românilor din vecinătate.”Există un potenţial, dar trebuie căutate pârghiile astfel încât politicul să răspundă unor nevoi de bază”, subliniază D-l Septimiu Roman.
D-l Eugen Tomac, consilier pentru relaţiile cu românii de pretutindeni al Preşedintelui României, se implică activ pentru realizarea unor acţiuni de sprijinire a românilor din vecinătate. Dânsul a fost cel care, împreună cu studenţii basarabeni, a organizat manifestaţii pentru românii din Basarabia şi expoziţii cu documentele Unirii. Dumnealui a colaborat cu domnul Cubreacov în momentul în care Parlamentul a adoptat o lege „superficială” de ajutor a românilor din afara graniţelor. D-l Eugen Tomac menţionează faptul că în document erau stipulate doar nişte direcţii de acţiune pentru anumite instituţii ale statului care s-au dovedit până la urmă a fi ineficiente. Dânsul, împreună cu domnul Cubreacov, a pregătit mai multe amendamente pentru retrimiterea legii în Parlament fără a avea însă vreun succes. D-l Tomac precizează faptul că Guvernul alocă din ce în ce mai puţini bani pentru proiectele derulate pentru românii din afara graniţelor .
O altă problemă importantă pe care d-l Tomac o pune pe tapet este şi problema cetăţeniei, problemă cu care se confruntă numeroşi basarabeni şi bucovineni.
Spre sfârşitul discuţiei interlocutorii au încercat să contureze câteva soluţii pentru ajutorarea românilor din afara graniţelor. Una dintre soluţii, oferită de d-l Eugen Popescu, a fost cea de restructurare a serviciilor de informaţii şi a Ministerului de Externe, „o întinerire” a acestor servicii astfel încât oamenii din cadrul acestor direcţii să acţioneze pentru apărarea interesului naţional.
Trimis de anadir
This news item is from Proiect SEMPER FIDELIS
( http://www.semperfidelis.ro/news.php?extend.495 )