Opoziţia de dreapta şi-a înăsprit tonul luni faţă de executiv cerându-i să ia măsuri ferme faţă de consecinţele greşelilor scoase la iveală de noile atentate de la Paris şi Saint-Denis, soldate cu 129 de morţi, relatează Reuters, citat de media franceze.

Premierul Manuel Valls a asigurat luni că guvernul nu va respinge pe loc „nicio reflecţie, niciun mijloc pentru a-i proteja pe francezi”. „Nu vom da deoparte nicio soluţie”, a declarat el pentru RTL.

Francois Hollande a anunţat, la rândul său, în faţa camerelor reunite ale Parlamentului, o înăsprire a legislaţiei şi crearea de locuri de muncă în poliţie, jandarmerie, administraţie penitenciară şi serviciile vamale, precum şi o reformă a Constituţiei pentru a lupta împotriva terorismului.

Sebastien Pietrasanta, raportor socialist asupra legii antiteroriste, admite că trebuie fără îndoială de luate măsuri chiar dacă 'riscul zero nu există'.

„Nu putem spune, după ce s-a petrecut în urmă cu trei zile, că totul este perfect în cea mai bună dintre lumi”, a declarat el pentru Reuters.

La fel ca în cazul autorului atentatelor de la Toulouse din 2012, Mohamed Merah, sau în cazul fraţilor Kouachi, autorii atentatelor de la Charlie Hebdo, precum şi al lui Amedy Coulibaly, care a ucis patru persoane într-un supermarket evreiesc în ianuarie, atentatele sinucigaşe de vineri repun în discuţie problema urmăririi persoanelor radicalizate.

„În 13 ianuarie, în Adunarea Naţională, se vorbise despre deficienţe”, a declarat luni şeful grupului parlamentar al Republicanilor, Christian Jacob. „Zece luni mai târziu, aceste deficienţe nu au dispărut”, a constatat el.

Unul dintre atacatorii de la Bataclan, Samy Amimour, 28 de ani, născut la Paris şi originar din Drancy, fusese acuzat în 12 octombrie 2012 pentru asociere la răufăcători terorişti, după un proiect eşuat de a pleca spre Yemen, şi plasat sub control judiciar. Dar el nu-şi mai respecta controlul judiciar din 2013 şi era obiectul unui mandat de arestare internaţional. Parisul crede că el s-a dus în Siria în acea perioadă, afirmă o sursă apropiată dosarului.

„Un om care dispare de sub radar în materie de terorism nu este de înţeles”, a declarat Sebastien Pietrasanta, subliniind în acelaşi timp că este imposibil de ştiut dacă serviciile au clacat în acest caz precis.

Jean-Christophe Lagarde, primarul UDI centrist din Drancy (Seine-Saint-Denis), s-a întrebat cum a putut fi lăsat să plece Samy Amimour în Siria împreună cu alţi doi locuitori din oraşul său, deşi „erau identificaţi” ca suspecţi. „Eu nu incriminez poliţia. Dar trebuie analizat în colectiv modul în care acest tip de situaţie s-a putut produce”, a declarat el presei.

O altă aparentă disfuncţionalitate, Turcia afirmă că a alertat Franţa în două rânduri, în decembrie 2014 şi în iunie 2015, cu privire la Ismaël Omar Mostefai, unul dintre autorii atacului de la Bataclan.

Or, Ankara nu a primit niciun fel de cerere de informaţii din Franţa asupra acestui suspect decât după atentatele de vineri, a precizat un înalt responsabil al guvernului turc. În vârstă de 29 de ani şi originar din Courcouronnes (Essonne), Ismaël Omar Mostefai a fost identificat după amprenta unuia dintre degetele sale găsită după explozia centurii sale explozive.

Sindicate din poliţie, ca Sindicatul Cadrelor din Securitatea Internă (SCSI), nu îşi ascund iritarea în faţa „veşnicelor dezbateri” despre lacunele serviciilor de informaţii. „Nicio ţară nu poate evita astfel de tragedii. Statul Israel cu o armată superechipată, un serviciu militar obligatoriu de trei ani, cu servicii de informaţii printre cele mai puternice şi eficiente din lume, este victima unor atacuri teroriste în fiecare zi”, se spune într-un comunicat.

„Suntem într-o situaţie în care serviciile sunt depăşite. Ele se aşteptau la un eveniment, dar nu ştiau unde. Trebuie să ţinem seama, de asemenea, de tensiunea sub care sunt acestea”, a declarat Nathalie Goulet, preşedinta UDI a Comisiei din Senat care anchetează organizarea şi modalităţile de luptă împotriva reţelelor jihadiste. „Toate măsurile anunţate, legile din ce în ce mai represive, nu servesc la absolut nimic dacă în spatele lor nu există mijloace în oameni şi material”, a adăugat ea.