Statele Unite ale Americii vor să încheie vineri o saga diplomatică de 30 de ani, prin eliberarea lui Jonathan Pollard, un evreu american care a spionat în beneficiul Israelului şi a cărui încarcerare a dus la un impas de lungă durată în relaţiile dintre Washington şi statul israelian, comentează miercuri France Presse.

Acest fost analist al US Navy, care a obţinut cetăţenie israeliană în 1995, a fost condamnat de justiţia americană la închisoare pe viaţă în anul 1987.

Născut în Texas, el a fost recunoscut vinovat de furnizarea către Israel, din iunie 1984 până la arestarea sa în noiembrie 1985, a mii de documente clasificate despre activităţile de spionaj ale SUA, în principal în ţările arabe.

Practic, la aproape 30 de ani din ziua în care a fost demascat, Pollard (astăzi în vârstă de 61 de ani) îşi va părăsi celula din închisoarea federală Butner, în Carolina de Nord (sud-est), în baza eliberării condiţionate acordate vara trecută.

Data oficială a eliberării acestuia fusese stabilită pentru sâmbătă, zi de Sabat care nu convenea deţinutului. Din fericire pentru el, practica este ca deţinuţii ce urmează să fie eliberaţi într-o zi de week-end să poată ieşi din închisoare încă de vineri.

Acest moment va pune capăt mai multor decenii de refuz încăpăţânat al Washingtonului de a-i acorda graţiere sau de a-i reduce pedeapsa fostului spion. Israelul a considerat nedreaptă această încarcerare lungă din partea aliatului său strategic american.

De la început, cazul Pollard a fost emblematic: „Pentru prima dată a fost acuzat în Statele Unite de spionaj în favoarea Israelului un american, provenind din domeniul apărării şi serviciilor de informaţii, în plus un evreu American”, a explicat Dan Arbell, un expert în relaţiile israeliano-americane.

În spatele gratiilor, Pollard a devenit un simbol al dreptei israeliene şi o mare parte dintre israelieni i-au îmbrăţişat cauza.

Documente pe care acesta le-a transmis Tel-Aviv-ului au ajutat, de exemplu, Israelul să bombardeze în 1985 sediul Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), în timpul exilului în Tunisia, şi să-l asasineze pe numărul doi din OEP, Abu Jihad, în Tunis, în 1988.

Pentru SUA, însă, spionul a provocat din lăcomie prejudicii considerabile intereselor americane în plin război rece. Potrivit unor surse, Pollard ar fi livrat nu doar Israelului, ci şi altor ţări informaţii cruciale, care ar fi putut ajunge în mâinile URSS.

De-a lungul anilor, deţinutul a devenit un pion într-o tocmeală legată ba de eliberarea prizonierilor palestinieni, ba de negocierile de pace israeliano-palestiniene.

„Preşedinţii americani au vrut să dea un exemplu pentru a spune că nu vor tolera spionajul între prieteni”, a comentat Michael Brenner, directorul Centrului de studii despre Israel de pe lângă Universitatea Americană din Washington.

Referitor la amploarea reală a pagubelor provocate de Jonathan Pollard Americii, opiniile sunt împărţite. „Prejudiciul este greu de evaluat”, asigură Efraim Inbar, de la Centrul de studii strategice Begin-Sadate.

Intenţiile lui Pollard de după eliberarea sa sunt un mister. Contactaţi de AFP, avocaţii săi Eliot Lauer şi Jacques Semmelman au refuzat să comenteze.

În conformitate cu termenii eliberării sale condiţionate, Pollard ar trebui să rămână pe pământ american timp de cinci ani, cu excepţia cazului în care Barack Obama i-ar permite să părăsească ţara. Lui Pollard i s-ar fi asigurat un loc de muncă şi posibilitatea de a avea reşedinţa în regiunea New York-ului.

Dar potrivit unor rude ale sale, fostul spion şi-ar dori să se stabilească în Israel împreună cu Esther Zeitz, o evreică din Canada cu care s-a căsătorit în timpul în care a stat la închisoare.