În timp ce în Franţa au loc dezbateri privind extinderea stării de urgenţă impusă după atacurile de la Paris, criticarea acesteia a ajuns acerbă. DW explică ce conduce la aceste reacţii şi de ce guvernul şi-a apărat iniţiativa.

Mii de protestatari au ieşit în stradă în Franţa sâmbătă pentru a protesta împotriva stării de urgenţă aflată în curs de desfăşurare. Adoptată la scurt timp după ce au avut loc atacurile teroriste din Paris pe 13 noiembrie, măsurile au atras critici din partea grupurilor pentru drepturile omului şi activiştilor. În timp ce în cadrul guvernului au loc dezbaterile de extindere în continuare a stării de urgenţă, unele reacţii au devenit mai puternice.

Preşedintele Francois Hollande a anunţat starea de urgenţă în Franţa în aceeaşi noapte în care au avut loc atacurile teroriste coordonate aparent la Paris de către membrii grupului terorist „Statul Islamic” (IS). Bazându-se pe o lege adoptată în 1955, măsurile dau guvernului un număr de competenţe excepţionale în caz de ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Potrivit site-ul guvernului, acestea includ dreptul de a plasa persoane sub arest la domiciliu; blocarea website-urilor care acceptă şi incită la acte de terorism precum şi dizolvarea organizaţiilor suspecte. Decretul oferă, de asemenea prefecţilor puterea să reţină persoane, să impună stare de alarmă, să interzică întâlniri publice şi să efectueze percheziţii.

Aceasta nu este prima dată când guvernul a adoptat legea.

Odată declarată, starea de urgenţă intră în vigoare timp de 12 de zile. După aceea, preşedintele trebuie să solicite aprobarea extinderii din partea Parlamentului, aşa cum a făcut Hollande în săptămâna ce a urmat atacurilor. Parlamentarii francezi au votat pentru extinderea măsurilor până la sfârşitul lunii februarie, iar acum guvernul încearcă să le extindă din nou.

Hollande şi prim-ministrul Manuel Valls au subliniat faptul că atribuţiile de urgenţă sunt necesare pentru siguranţa publicului. La 22 ianuarie, preşedintele a declarat că va solicita încă o aprobare pentru extinderea măsurilor de urgenţă. Într-un interviu cu France 5, ministrul de interne Bernard Cazeneuve a apărat această iniţiativă.

„Atâta timp cât noi credem că există o iminentă ameninţare [teroristă], avem nevoie de starea de urgenţă”, a afirmat Cazeneuve, în timp ce, a subliniat că ar fi doar o măsură temporară.

Mulţi oameni, atât în interiorul cât şi în afara Franţei, au devenit critici referitor la starea de urgenţă, susţinând că se merge prea departe şi se încalcă libertăţile civile. Sâmbătă, circa 70 de organizaţii non-guvernamentale au făcut apel la demonstraţii în Franţa cerând încetarea măsurilor. ONU şi Consiliul Europei au criticat, de asemenea, extinderea propusă.

Guvernul a fost deja avertizat, în decembrie, după ce şi-a folosit prerogativele de urgenţă în timpul discuţiilor pe problemele climatice de la Paris pentru a interzice demonstraţiile publice şi a plasa sute de oameni - unii dintre ei activişti de mediu - sub arest la domiciliu. Grupurile pentru drepturile omului franceze au avertizat că ţara se află pe o pantă alunecoasă.

Când va fi luată o decizie

Parlamentul va lua în considerare extinderea stării de urgenţă în următoarele săptămâni. Senatul va vota această propunere pe 9 februarie, iar Adunarea Naţională (camera inferioară) îi va urma exemplul pe 16 februarie.

Dacă va fi votată, starea de urgenţă va fi prelungită cu încă trei luni.