Daniel Horodniceanu, procurorul-şef al DIICOT, a vorbit la „24 de minute” despre pericolul terorist în România şi provocările direcţiei pe care o conduce.

Cum se face că nu aţi mai dat interviuri?

Este o chestiune amestecată. Probabil că nu m-a invitat nimeni.

Cum vedeţi demisia procurorului Tiberiu Niţu?

Nu comentez, este un dosar în lucru la DNA. Nu am datele concrete. Prefer să aşteptăm să vedem cum merg lucrurile. Nu aş vrea să fac speculaţii în momentul ăsta. Nu văd ce ar fi fost de natură să ducă la decredibilizarea Ministerului Public.

Ameninţarea teroristă este în creştere în ultimul an. În ce stadiu este România:? Cât de mare este ameninţarea?

DIICOT are un serviciu specializat de combatere a terorismului. Mereu am acordat atenţie acestui sector. E adevărat, în acest an există o ameninţare mai mare ca oricând în vestul Europei sau în statele în care migraţia sau prezenţa refugiaţilor au creat astfel de probleme.

Din fericire, România nu a traversat o perioadă mai grea ca în alţi ani, cu toate aceastea ne-am concentrat mai mult asupra acestui sector, pentru a preveni. DIICOT lucrează foarte strâns cu SRI în acest domeniu, suntem întotdeauna prezenţi acolo unde e nevoie.

Terorismul nu este o ameninţare reală pentru România în acest moment. Trebuie să fim atenţi la ce urmează de acum înainte, să vedem cum decurge valul de migraţie, dacă Europa va menţine spaţiul Schengen: avem graniţa UE şi trebuie să o protejăm.

Ce se va întâmpla cu tânărul autoradicalizat din Craiova?

Tânărul este sub control judiciar şi are interdicţiile prevăzute de lege, dar nu le putem controla îndeaproape. Are posibilitatea de a se deplasa la şcoală şi e obligat să nu acceseze site-urile de internet.

Autoradicalizarea este prezentă în mod special la tineri, tânărul la care ne referim a traversat toate stagiile, convertindu-se iniţial la islam şi apoi radicalizându-se după consultarea site-urilor islamiste găsite în calculatorul său.

DIICOT se articulează în combaterea acestui gen de fenomene. Trebuie găsite alternative la pedepsele actuale. Cred că ar trebui pedepsită şi consultarea acestor tipuri de site-uri, la fel ca la pornografia infantilă. Trebuie găsite alternative de pedepsire. Nu e totul să bagi în închisoare, pentru că s-ar putea să producem mai mult rău.

Cum verificaţi dacă respectă interdicţiile?

Nu putem. Putem verifica providerul de internet. Dar, oricine îşi poate cumpăra o cartelă de internet şi să intre pe site-uri fără să fie identificat.

Ce s-ar fi putut întîmpla dacă nu era descoperit?

S-ar fi putut să nu se întâmple nimic. În ultima perioadă contactase anumite persoane cărora le solicita achiziţionarea unei arme de asalt şi a două grenade. Denumirea acestui gen de colaborator al celor de la ISIS, deci cei ce sunt în afara Siriei se numesc vulpi.

Se putea întâmpla orice fel de tragedie. Medicul legist care l-a examinat prima dată a spus că e un tânăr de 17 ani, teribilist, e vârsta, cu siguranţă exageraţi. Însă după o anamneză de două ore nu a mai avut aceeaşi părere.

Procurorul de caz va aprecia dacă sunt întrunite toate elementele infracţiunii ca să fie sesizat un judecător.

Când vor fi trimişi în judecată cei doi membri ai organizaţiei „64 de comitate”?

Dosarul este în lucru. Cu siguranţă, în momentul în care urmărirea penală se va finaliza va urma trimiterea în judecată probabil. Suspectul nu colaborează cu organele de anchetă în acest moment. Noi ne bazăm ancheta pe alte mijloace de probă, care nu sunt publice acum.

Ce se putea întâmpla?

În zonă poate că sunt tensiuni interetnice, dar nu un conflict. DIICOT nu face diferenţa între etnicii maghiari şi români din zona respectivă. S-a întâmplat să fie chiar data de 1 Decembrie, pentru că atunci urma să se întâmple infracţiunea pe care o urmăream.

Care sunt noile metode de atac informatic?

Există două tipuri de malware. Ştiţi că în decembrie am avut un caz în care au fost implicaţi şi nişte cetăţeni moldoveni, acel virus a atacat mai multe ţări. Este un malware nou, a apărut pentru prima oară în Europa în 2015. DIICOT şi toate parchetele nu putem reacţiona în aceste cazuri decât după ce-l vedem. Nu poate fi făcută o prevenţie. Infractorii informatici sunt foarte inventivi şi foarte inteligenţi.

Cât de grave sunt noile meteode de atac informatic?

Nu e chiar atât de rău pe cât pare. Nu se urmăreşte afectarea sistemului financiar în ansamblu, ci a unuia dintre noi. E vorba de o cheltuială în plus. După ce detectăm virusul, e o chestiune de zile până este eliminat.

Ce puteţi să ne spuneţi despre drogurile capturate în 2015?

Suntem încă la un bilanţ. Ştiu că avem undeva la 750 de kg de drog de mare risc confiscate în 2015 şi 680 de risc. E pentru prima dată cand drogurile de mare risc sunt mai multe decât cele de risc.

S-a schimbat în vreun fel statutul nostru în ceea ce priveşte drogurile?

Drogurile de risc se găsesc în aceeaşi măsură în România ca în anii trecuţi. Avem o problemă cu etnobotanicele. Sunt foarte multe necunoscute la începutul unui an. Ar trebui să avem o strategie naţională în a stabili zonele prin care intră sau locurile de tranzit ale drogurilor pe care doar le bănuim. Se schimbă foarte des traseele, dar ştim de unde vin şi unde vor să treacă.

România nu este piaţă de desfacere pentru drogurile de mare risc (cocaină, heroină). În România nu sunt foarte mulţi bani, nu pentru drogurile de mare risc. Cocaina e un drog scump.

Pentru drogurile de risc, sunt în cantităţile si la consumatorii care erau şi până acum. Nu avem o creştere de consum în România azi, dar avem o creştere la etnobotanice. E explicat de faptul că sunt foarte ieftine, dar sunt mai nocive decât restul.

Avem un proiect de lege la Ministerul Justiţiei ca să introducem în text şi susbstanţele psihoactive şi să luăm şi alte măsuri pentru aceşti traficanţi.

Ce mecanism inedit de trafic de droguri v-a atras atenţia în acest an?

Să ne amintim de traficanţii de acum câţiva ani care au transportat droguri pe umeraşe, pe care ulterior au agăţat haine de firmă italiană. Sunt ingenioşi. E normal să fie aşa.

Ce mecanism inedit de trafic de droguri v-a atras atenţia?

Acum câţiva ani, acei traficanţi care au introdus cocaina într-un Porsche sau cei ce au transportat cocaina în umeraşe şi pe ele au agăţat haine ale designerilor italieni. Încerci să înşeli vigilenţa prin tot felul de metode. Tot timpul trebuie să fie ceva nou.

Cum ţineţi pasul cu traficanţii?

Cu foarte multă muncă, cu penetrarea mediului traficanţilor. Totuşi vorbim de crimă organizată. Vorbim de infracţionalitate predictibilă, nu discutăm despre infracţionalitate întâmplătoare. Trebuie să vedem cum se organizeaza, pe unde intră, cine sunt, care sunt clanurile. Încercăm să avem oameni din zonă, să avem informaţii din zonele respective.

De unde porniţi anchetele? Aveţi denunţuri?

Infractorul, odată prins, ştie că va primi mulţi ani de închisoare şi pentru a-şi face situaţia mai uşoară este tentat să ne dea informaţii ca să-şi reducă pedeapsa. E o practică foarte utilă organului de anchetă pentru a prinde şi alte persoane pe care nu le aveau în atenţie.

Şoferi români implicaţi în traficul de persoane

Discuţia vine pe momentul migraţiei din Vest. Şoferii români acţionau în grupări infracţionale pe teritoriul Austriei. Acolo s-au deschis dosare de urmărire penală inclusiv faţă de infractorii români. Autorităţile n-au altceva de făcut decât să le pună la dispoziţie informaţii suplimentare, dacă au nevoie. Nu se face un nou dosar. Se cooperează internaţional cu statul respectiv. DIICOT are un grad de reprezentare foarte ridicat. Avem o relaţie foarte bună cu partenerii europeni.

Cum colaboraţi cu instituţiile internaţionale?

România a exportat în ultimii 25 de ani foarte multă infracţionalitate în Vest. DIICOT gestionează cel puţin 50 % din colaborările cu instituţiile din străinătate din dosarele de la ÎCCj. Avem o colaborare foarte bună cu Germania, Franţa, Marea Britanie şi Austria. Avem o colaborare foarte bună cu SUA şi Moldova, suntem prezenţi şi la Bruxelles, unde trebuie să fim pe directivele europene. Încercăm să ne articulăm în tot spaţiul european. La acest moment e în lucru o directivă pe terorism, se încearcă o schimbare de mentalitatea şi legislativă. Dăm şi primim consultanţă de specialitate pe infraţionalitatea românilor.

Este DIICOT un model de importat?

Cred că da. A dovedit că e un model de încredere în România, până la un anumit moment dat, şi cred că va redeveni în scurt timp un model. E un model pe care vecinii de peste Prut îl vom implementa. Republica Moldova lucrează la un proiect pentru înfiinţarea unei direcţii de combatere a crimei organizate. N-am idee despre calendar, dar există voinţă.

Aţi preluat şefia DIICOT într-un moment delicat. Cum aţi găsit instituţia, după plecarea Alinei Bica?

Cazul Bica a afectat mult imaginea instituţiei. Eram şef în teritoriu. A provocat frustrări în rândul celor care nu meritau pusă o etichetă. Nu poţi judeca o echipă după liderul numit de altcineva, iar eu nu pot plăti o notă de plată pentru faptele altcuiva. DIICOT-ul nu şi-a ales şeful atunci, i-a fost impus, cei care l-au impus ştiau sau nu atunci că sunt probleme. Dacă ar fi ştiut, ei ar fi trebuie să plătească, să nu deconteze acest aspect. Lucrurile s-au schimbat în bine.

Ar trebui schimbat ceva pentru ca un caz al Alinei Bica să nu se mai repete?

Să nu credeţi că nu au existat filtre de integritate şi când a fost numită Alina Bica. Poate ar trebui să încercăm să importăm un model de succes. Uitaţi, de pildă, cum se numeşte şeful Europolului sau al Interpolului. O sumă de repere, la care trebuie să răspundă. O chestiune de transparenţă. Eşti sau nu integru. Cu certitudine eşti în atenţia cuiva şi se fac verificări.

Aţi fost selectat în acelaşi mod.

E aceeaşi procedură.

Trebuie schimbată?

Poate că ar trebui înmulţite reperele. Nu e o procedură rea. E legală. A fost transparentă. Chestiunea integrităţii se poate verifica.

Care sunt priorităţile în viitorul dumneavoastră apropiat? Ce ne puteţi spune despre Poliţia Judiciară a DIICOT?

E o idee care nu-mi aparţine, dar pe care mi-am însuşit-o. Mi-am dat seama, în ani de lucru în DIICOT, că e nevoie de un aparat de poliţie propriu, dar nu neapărat de felul celui care funcţionează astăzi în DNA, care şi-a dovedit valoarea şi succesul. Succesul DNA se datotează şi poliţiei judiciare.

Crima organizată are alt specific, poliţistul de crimă organizată trebuie să fie în stradă, să fie în conexiune cu vectorii crimei organizate, să penetreze grupările, să aibă relaţii cu marile clanuri care guvernează zone întregi din marile oraşe în special.

E un deziderat al nostru. Trebuie să plecăm de la ideea că crima organizată din România a fost dezarticulată prin modificarea legii 39/2003. La momentul 2004, prin legea 508, DIICOT era singurul care gestiona infracţiuni de criminalitate organizată. Prin schimbarea Codului Penal în 2014 s-a disipat autoritatea DIICOT-ului în domeniu. Şi alte unităţi de parchet pot lucra dosare cu specific de crimă organizată, dar pe altă competenţă. Articolul 2 din legea 39, care stabilea infracţiunile grave, a rămas caduc, pentru că nu mai sunt date în competenţa nimănui în mod special.

Ne confruntăm cu lipsa unei strategii naţionale, a unei analize naţionale de risc, care trebuia să existe.

Cine este factorul decident?

Ministerul Public, MAI şi Ministerul Justiţiei trebuie să concure la crearea unei strategii naţionale şi a unui plan de acţiune. S-a vorbit şi se vorbeşte de asta. Avem parteneri instituţionali deschişi în acest moment. Face parte din strategia noastră pe termen scurt adoptarea unei strategii, dar DIICOT nu poate singur.

Este foarte important pentru DIICOT să îşi creeze o unitate proprie de analiză a informaţiilor şi o unitate de cercetări în domeniul financiar pentru confiscarea produsului infracţional. Cred că este foarte important, de esenţa structurilor, să poată să nu lase produsul infracţional în mâna infractorului. L-am eleborat deja, este pe masa Ministerului de Justiţie.

Ce se va întâmpla în dosarul gazelor ieftine?

Este un dosar monitorizat de actuala conducere a DIICOT-ului. Se va finaliza dosarul în perioada imediat următoare.