Un articol Deutsche Welle


Preocupaţi de luptele politice, autorităţile din Republica Moldova neglijează de ani la rând subiectul securităţii naţionale.

În timp ce Chişinăul încă nu are o strategie privind securitatea ţării, liderul nerecunoscutului regim de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, a semnat, la finele săptămânii trecute, un aşa-zis decret, care prevede securizarea ţării şi militarizarea regiunii. Totodată, Federaţia Rusă îşi sporeşte prezenţa militară de-a lungul frontierei cu Ucraina.

Călcâiul lui Ahile al Moldovei

Frământată de luptele interminabile între partidele politice care vor să acceadă la guvernare, dar şi de demonstraţiile de forţă pe care le arătă liderul de la Kremlin în Ucraina şi Siria, Republica Moldova devine tot mai vulnerabilă în faţa ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Astfel, de la proclamarea independenţei, marcată de conflictul armat de pe Nistru, şi până în prezent Chişinăul nu a avut nici o viziune privind apărarea de posibile agresiuni din exterior. Mai mult ca atât, prezenţa trupelor militare ruse pe teritoriul R. Moldova mereu a ţinut în şah ţara, iar încercarea partenerilor străini de a rezolva această problemă mereu s-a ciocnit de rezistenţa Moscovei.

Analiştii de la Chişinău consideră că, profitând de această situaţie, dar şi înţelegând faptul că Uniunea Europeană este preocupată astăzi de criza imigraţionistă, regimul lui Vladimir Putin poate declanşa în orice moment butonul care poate arunca în aer „butoiul de pulbere” pe nume R. Moldova.

Politologul Ruslan Şevcenko crede că scenariul aplicat de Federaţia Rusă în Crimeea ar putea fi utilizat uşor şi pentru Chişinău. "Actualmente există mai multe pericole armate pentru Moldova. Este vorba de aşa zişii 'omuleţi verzi', care sunt militari în rezervă ai armate Ruse şi se află pe teritoriul Transnistriei, precum şi militari ale trupelor aşa zisei armate separatiste. De asemenea, conform diferitelor surse, aceştia se află sub acoperire şi pe teritoriul Moldovei. Ei vor trebui să se mobilizeze în momentul X, aşa cum s-a întâmplat în Donbas. Un al doilea pericol sunt extremiştii locali, inclusiv cei care au luptat în estul Ucrainei şi care sunt instruiţi de instructorii ruşi", a declarat pentru DW analistul.

Totodată, în ultimul raport al Serviciului de Securitate de la Chişinău (SIS) se spune că: „Organizaţiile teroriste internaţionale şi-au sporit interesul faţă de Republica Moldova, incluzând teritoriul naţional în schemele rutelor de tranzit spre şi dinspre teatrele de operaţiuni teroriste. Astfel, au fost desfăşurate activităţi complexe în vederea neadmiterii utilizării teritoriului naţional de către membrii structurilor extremist-teroriste pentru a pătrunde în ţările Uniunii Europene.”

Mişcări politice

În acest sens, Transnistriei se alătură şi regiunea autonomă din sudul republicii – Găgăuzia. Cu toate că, după alegerile de anul trecut din regiune, relaţiile dintre Chişinău şi Comrat s-au normalizat, aspiraţiile pro-ruse ale conducerii autonomiei rămân aceleaşi. La toate acestea, se mai adaugă şi „călcâiul lui Ahile” pe nume criza politică din ţară, care a generat protestele masive ale cetăţenilor.

Eugen Carpov, deputat în Parlamentul R. Moldova şi membrul Comisiei pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică, susţine că în afară de problemele tradiţionale ale ţării, la acestea se adaugă şi implicarea directă a Federaţiei Ruse în politicul moldovenesc. „Starea de insecuritate internă este marcată şi de acţiunile pe care le desfăşoară diferite grupuri de interese, reprezentate şi sub forma unor mişcări politice. Deja de mai mult timp este clar că există partide care sunt finanţate din afară. create de Federaţia Rusă şi care pot destabiliza securitatea ţării. Cu toate acestea, poziţia acestor forţe nu coincide neapărat cu poziţia cetăţenilor ţării”, a declarat pentru DW deputatul.

Lipsă de strategie şi viziune

Potrivit surselor oficiale, Noua Strategie privind securitatea Republicii Moldova va fi definitivată şi prezentată Consiliului Suprem de Securitate (CSS) abia la finele acestei luni. Autorităţile de la Chişinău se scuză pentru această întârziere, invocând faptul că documentul trebuie să fie unul relevant atât pentru clasa politică, cât şi pentru societatea civilă. În acelaşi timp, regimul separatist de la Tiraspol nu doarme şi, fără consultări, semnează un document care prevede, inclusiv, şi întărirea forţelor armate în regiune.

Ruslan Şevcenko consideră că această decizie a regimului de la Tiraspol este legată de mai multe temeri pe care le are conducerea din regiune. „Aceste ameninţări legate de noi şi care au fost vociferate în presa de peste Nistru sunt instabilitatea social-politică din R. Moldova (cum ar fi protestele în masă, violenţele, mitingurile etc.), acţiunile unilaterale, care au drept scop transformarea sau care vizează transformarea sau 'dezechilibrarea' misiunii ruse de menţinere a păcii de pe Nistru, utilizarea celor mai noi tehnologii informativ-psihologice, iar, cel mai important este extinderea alianţelor militar-politice occidentale în regiune”, a menţionat politologul.

De cealaltă parte, Eugen Carpov afirmă că această strategie nu ar schimba echilibrul în raporturile dintre Chişinău, Kiev sau alţi parteneri internaţionali. „Acest document nu reprezintă nimic nou. Permanent sunt întreprinse acţiuni de propagandă pentru a mobiliza populaţia din interiorul regiunii transnistrene, prin demonstrarea că în jur există duşmani care aspiră să atace regiunea. Fapt care nu este adevărat, pentru că nici Chişinăul, nici Ucraina nu au pretins la acţiuni militare. Cu atât mai mult, nu există interese care ar aduce prejudicii populaţiei din regiune, deoarece ei sunt cetăţenii R. Moldova”, susţine deputatul.

România şi NATO ar putea fi garanţi al securităţii

În ultimele luni Polonia, precum şi ţările Baltice, au atras atenţia în repetate rânduri asupra pericolelor de destabilizare a securităţii din ţările Europei de Est. Astfel, într-un interviu acordat pentru DW, şeful diplomaţiei de la Varşovia, Witold Waszczykowski, susţine că Polonia se teme de o confruntare militară cu Rusia şi pledează pentru intensificarea prezenţei NATO în regiune. În situaţia când mai multe ţări din regiune se plâng pe ameninţările de la Moscova, se pare că un garant şi o salvare a securităţii R. Moldova ar putea veni din partea României, care este deja membră a organizaţiei Nord-Atlantice.

Petru Bogatu, analistul politic de la Chişinău, este de părere că prezenţa tot mai activă a NATO în estul Europei este un semn că politicienii occidentali au înţeles cu adevărat pericolul şi evoluţiile care pot veni din partea Federaţiei Ruse. „În ceea ce priveşte R. Moldova situaţia era proastă în ultima perioadă, pentru că aceasta nu conta geo-politic foarte mult. Acum situaţia s-a schimbat foarte mult datorită situaţiei din Ucraina, pe de o parte, şi pentru că Occidentul nu poate să-şi permită pur şi simplu o agravare la Kiev, prin destabilizarea situaţiei de la Chişinău. Occidentul este interesat să menţină aici un echilibru politic. Pe de altă parte, este România, care nu şi-a dezvăluit până nu demult poziţia în ceea ce priveşte relaţia sa cu Chişinăul. Acum este indubitabil că pentru Bucureşti, R. Moldova este deja al doilea stat românesc. Având o poziţie în NATO şi găzduind baze americane, România devine o citadelă avansată a politicii occidentale militare şi politice în Europa. Astfel, în cazul unei prezenţe militare ruse aici, Bucureştiul nu va trece cu vederea acest fapt. Aceşti doi factori ne pun sub umbrela occidentală, care ne va putea apăra efectiv de aceste pericole”, a comentat pentru DW analistul.

După ce Occidentul a înţeles prin fapte că pericolul destabilizării situaţiei din Europa de Est este unul real şi încearcă să îşi întărească poziţia, acum urmează ca şi politicienii de la Chişinău nu numai să conştientizeze aceste pericole, ci să facă paşi concreţi pentru a sări de pe butoiul de pulbere. În caz contrar, consecinţele escaladării unor noi conflicte la frontiera UE ar putea fi greu de imaginat, iar Federaţia Rusă nu va rata şansa să îşi păstreze dominaţia încă pe mulţi ani în regiune.