Ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că programele de achiziţie pe care MApN le derulează în contextul procesului de modernizare a Armatei Române urmăresc să genereze efecte pozitive în industria de apărare, dar şi în economia naţională.

De asemenea, Motoc prezintă, în interviu, priorităţile României pentru summit-ul NATO de la Varşovia şi analizează rezultatele Consiliului NATO-Rusia.

AGERPRES: Procesul de modernizare a Armatei Române este, aş spune eu, în faza de început. Armata va primi acei 2% din PIB, dar îi va primi începând din 2017, iar perioada în care ne aflăm este una tulbure, lucrurile se schimbă într-un ritm alert. Cam în cât timp credeţi că armata poate fi pregătită astfel încât să aibă capacitatea de a descuraja actori regionali care ar ameninţa securitatea României?
Mihnea Motoc: În direcţia aceasta ne îndreptăm. Alocarea mai mare pentru apărare, care este deja consemnată în cursul acestui an. Guvernul a aprobat un buget semnificativ crescut pentru domeniul apărării, respectiv proiecţia pe care ne putem baza dat fiind acordul politic transpartinic de alocare a 2% din PIB începând cu anul viitor pentru cel puţin un deceniu. Toate acestea sunt menite să ducă la o creştere reală a capacităţii de apărare a ţării. Aşa am interpretat noi misiunea intrinsecă a acestei alocaţii suplimentare pentru apărare. Am luat-o ca o mare responsabilitate. Un prim pas pe care l-am făcut în această direcţie a fost dirijarea a aproximativ 29% din bugetul care ne revine pentru achiziţii; pe de-o parte pentru revitalizarea unor capabilităţi existente, pe de altă parte achiziţionarea unor capabilităţi moderne, critic necesare pentru categoriile de forţe ale armatei noastre.

Cu această alocare pentru achiziţii am depăşit (...) nivelul recomandat de NATO, care se situează în jurul a 20%, dar acest lucru trebuie măsurat în raport cu faptul că, până recent, domeniul a fost considerabil subfinanţat. Deci, avem mult de recuperat, trebuie să facem opţiunile cele mai inteligente, cele mai eficiente, tocmai pentru a genera efectele strategice la care vă referiţi în întrebarea dumneavoastră. A fost important şi să fim limpezi, clari, decişi în privinţa atât a echilibrelor, cât şi a principiilor pe care le urmăm — şi până acum ne încadrăm bine în acestea — respectiv, echilibrul între nevoia de a aloca resurse pentru continuarea programelor multianuale deja derulate. Vă dau un exemplu: programul avion multirol F-16. Anul acesta pregătim condiţiile necesare pentru derularea procedurilor de atribuire a escadrilei a doua de asemenea aparate în anul ce vine, în echilibru cu lansarea unor programe noi. Principalul proces în acest sens e acela care se va derula şi finaliza în cursul acestui an, etapa a doua de modernizare a celor două fregate T22R. Acesta ar fi un principiu, o linie de abordare.

Am încercat şi reuşit în proiecţia de achiziţii pe care o avem anul acesta asigurarea unui echilibru optim şi între cele trei categorii de forţe, care nu a existat întotdeauna. Poate o să am ocazia să detaliez puţin ce avem în vedere aici. În sfârşit, totul se fundamentează şi pe o preocupare maximă de asigurare a integrităţii, corectitudinii şi legalităţii procedurilor care se desfăşoară în acest domeniu.

O ultimă, dar nu mai puţin importantă direcţie de acţiune şi preocupare foarte strictă a noastră este aceea ca programele pe care le lansăm să genereze efecte pozitive pentru industria naţională de apărare, pentru economia naţională. Este o condiţie pe care o avem în vedere pentru toate programele ce vor fi lansate într-o abordare mai strategică, mai pe termen lung, deci care generează o previzibilitate în privinţa necesităţilor şi a comenzilor pe care le vom da. Aici avem în vedere, în primul rând, acoperirea unui necesar considerabil de vehicule pentru Forţele Terestre. Vorbim de transportoare blindate de trupe 8x8, de vehicule 4x4 pe roţi sau şenilate şi platforme multifuncţionale de transport, camioanele care sunt necesare armatei. Sunt mai mult de 20 de tipuri care vor trebui să intre în dotarea forţelor noastre armate. La toate avem în vedere o proiecţie pe termen lung, încheierea unor acorduri cu realizarea în integralitate a producţiei în România. Acest lucru a început să fie deja cunoscut la nivelul partenerilor de forţă, de renume mondial, cu tradiţie şi experienţă cu domeniu. Ei ştiu că vor trebui să ia în considerare soluţia bazată pe colaborarea cu industria noastră de apărare pentru a fi selectaţi.

La fel, tot în planul necesităţilor la nivelul Forţelor Terestre avem în vedere derularea unui proiect pilot în domeniul sistemelor de comunicaţii şi informatică. Aici am vedea lucrurile dezvoltându-se în jurul unei soluţii proprii, naţionale, generate de companiile noastre cu aceeaşi aşteptare de generare de efecte benefice în România. Dacă adăugăm la acest lucru faptul că am impus drept o condiţie esenţială atribuirea lucrărilor de modernizare a celor două fregate ca navele să rămână în ţară, rezultă că integratorul va fi, foarte probabil, un operator din România, un şantier naval, cel mai probabil, şi, de asemenea, o serie de posibilităţi de subcontractare în ţară.

Deci, acest principiu pe care l-am enunţat la urmă este, de fapt, unul dintre cele mai importante, dacă nu cel mai important, care ne călăuzeşte în politica de achiziţii în cadrul alocării bugetare pe 2016 şi în perspectivă.

AGERPRES: Aţi menţionat mai devreme intenţia de a achiziţiona o nouă escadrilă de F-16. În aceste condiţii, va mai fi nevoie de operaţionalizarea altor baze aeriene, faţă de cele care există deja?
Mihnea Motoc: Infrastructura pentru preluarea aparatelor F-16 va trebui oricum finalizată. Suntem în grafic cu lucrările, însă mai rămân de luat unele măsuri în aşa fel încât primele aparate care vor sosi şi vor purta inscripţia Forţelor Aeriene Române — vor sosi în septembrie — să poată fi operate în România. Când vorbim de etapa a doua de achiziţionare de aparate F-16 trebuie să fim conştienţi că suntem în proiecţia din programul „Armata 2027”, deci sunt chestiuni care sunt planificate pe termen mediu şi în această concepţie intră şi acoperirea infrastructurii necesare. Dacă vorbim de trecerea la capabilităţi aeriene F-16, este vorba de mai mult decât infrastructura aferentă necesară deservirii lor şi operării lor. O investiţie foarte importantă este cea în formarea personalului. Vor trebui operate modificări considerabile în curicula de educaţie specializată, în manualele de instructaj în acest domeniu. Este, practic, vorba de trecerea la o cu totul altă filosofie în materie.

AGERPRES: Eu vă întrebam dacă, în condiţiile în care mai vin încă 12 aparate F-16, sunt suficiente aeroporturile existente momentan. Ştiu că au existat foarte multe astfel de baze aeriene, multe au fost dezafectate şi dacă se mai pune problema revitalizării lor în aceste condiţii.
Mihnea Motoc: Aceste lucruri sunt planificate. Nu este vorba de o intenţie apărută cumva în afara rândului. Noi ne înscriem în acele programe — fie strategice, fie programe majore de achiziţii — care sunt prinse în concepţia pe următorii 10 ani, cu suport bugetar pe care putem în mod realist conta în perioada ce vine. Este foarte important că putem lua în calcul această alocare de 2% din PIB pentru deceniul care vine, într-o manieră credibilă. În plus, nu avem în acest domeniu bugetare multianuală, dar avem instrumente de proiecţie fiscal-bugetară multianuală, ceea ce ne permite o anumită marjă de manevră în angajamentele pe care le facem.

AGERPRES: M-aş referi şi la o altă categorie de forţe, în condiţiile în care o componentă a războiului modern este şi aviaţia. Ce planuri aveţi pentru zona de rachete sol-aer cu rază medie şi lungă? Ştiu că aici tehnica e învechită.
Mihnea Motoc: Încercăm să asigurăm revitalizarea rachetelor din dotare, dar este fundamentat ca necesitate a armatei noastre achiziţionarea de sisteme de rachete cu rază scurtă şi foarte scurtă de acţiune, respectiv a acelor rachete din clasa high SAM, adică rachete cu rază lungă de acţiune şi care evoluează la mare altitudine, rachete sol-aer. Acestea sunt avute în vedere cu condiţia, însă, a identificării disponibilului de resurse bugetare necesar. Sigur, ar fi un adjuvant la sistemul nostru de apărare cu certă valoare şi semnificaţie strategică.

AGERPRES: Ştim că în perioada asta, industria de apărare este foarte solicitată, din păcate, în contextul internaţional actual. Pe de altă parte, există şi un aspect bun — dacă se poate spune aşa — în asta: există comenzi foarte multe pentru fabricile româneşti de profil. Aceste fabrici, în ciuda comenzilor pe care le au, funcţionează cu o tehnologie destul de veche. Întrebarea mea este dacă profitul care va veni odată cu comenzile va fi utilizat astfel încât să apară noi linii de producţie şi întreprinderile să devină competitive, să producă şi altceva decât ce produc acum — muniţie şi armament uşor?
Mihnea Motoc: Cunosc şi observ acest fenomen pe care îl descrieţi foarte bine. Nu pot, însă, să răspund pentru Ministerul Economiei care are responsabilitate în industria noastră de apărare. Ce pot să vă spun, din perspectiva noastră, este că Ministerul Apărării este extrem de serios sub cel puţin două aspecte care concură la sperata revitalizare a industriei noastre de apărare, respectiv prin aceea că avem o previzibilitate a comenzilor, a volumelor de tehnică şi echipamente pe care dorim să le achiziţionăm şi această previzibilitate nu se referă numai la anul în curs sau anii care vin imediat după. Vă vorbeam despre achiziţiile de vehicule atât de necesare pentru forţele terestre. Majoritatea proiectelor se întind până în 2026, până la acel tip de orizont. Deci, creăm o previzibilitate care în mod normal ar fi deja utilă pentru planurile de investiţii din industria noastră de apărare.

Doi, având această aşteptare de la producătorii mari din domeniu de pe plan mondial de a implementa soluţii în industria noastră de apărare, acolo unde dânşii consideră că există platformele cele mai avansate şi potrivite pentru dezvoltarea acestui tip de producţie, deci impunând această condiţie ajutăm industria noastră de apărare să se revitalizeze, industrie care are, din cât am putut observa, zone de performanţă foarte bună, zone în care trebuie să injectăm un suflu nou, resurse şi actori noi — companii cu abilităţi în domenii de nişă, de înaltă tehnologie care se mişcă foarte bine în peisajul economic contemporan.

AGERPRES: Vorbeaţi de efectele pozitive în industria de apărare pe care încercaţi să le generaţi.
Mihnea Motoc: Şi în economia naţională pe un plan mai larg, până la urmă.

AGERPRES: Da. Uzina Moreni, dacă nu mă înşel, are un proiect — SAUR. Dumneavoastră spuneţi că vreţi să cumpăraţi transportoare blindate. Aveţi în vedere acest proiect?
Mihnea Motoc: Nu pot să prejudec soluţiile la care vom ajunge. Cunoaştem proiectul, cunoaştem capabilităţile uzinei de la Moreni. Mă aştept ca în perioada următoare să putem să anunţăm dezvoltări concrete. Încă o dată, nu aş vrea să mă antepronunţ asupra rezultatului, dar sper să venim cu veşti bune în direcţia pe care am enunţat-o înainte.

AGERPRES: De curând aţi fost în Turcia, aţi avut o întrevedere bilaterală acolo cu omologul dumneavoastră iar la întoarcere aţi declarat că discuţiile au vizat şi o cooperare la nivelul industriei de apărare. Ne puteţi spune mai concret pe ce sectoare? Sau a fost doar o discuţie de principiu?
Mihnea Motoc: Şi, şi. La nivel de principiu noi avem deja o cooperare pe linia industriei de apărare care are o anumită tradiţie, se fondează pe acorduri şi înţelegeri şi a funcţionat până acum, dar într-un plan mai concret chiar ministrul mi-a prezentat câteva din sistemele pe care le dezvoltă, dintre cele mai avansate.

Programul vizitei a inclus şi o deplasare la agenţia aeronautică turcă, unde am văzut cum în 30 de ani s-a putut ajunge de la simpla asamblare a unor aparate de zbor la situaţia de azi în care ei (...) concep şi dezvoltă, de la un capăt la celălalt, drone de înaltă performanţă.

Ceea am discutat au fost, la modul general la acest nivel, posibilităţi legate de derularea programului F-16. Ei au o tradiţie în domeniu, au existat şi în trecut oferte de formare a piloţilor de F-16, oferte legate de mentenanţă pe care le putem lua în considerare. Eu m-am axat pe prezentarea liniilor mari de interes pentru noi în domeniul achiziţiilor pe care le-am atins deja în discuţia cu dumneavoastră.

Ei sunt foarte interesaţi de programul, de pildă, de modernizare a fregatelor. Au companii cu experienţă şi cu performanţă în domeniu. Desigur, e o procedură deschisă al cărei rezultat nu-l putem anticipa. Va câştiga cine se înscrie cel mai bine în parametrii pe care i-am formulat.

AGERPRES: Rusia îşi reface flota la Marea Neagră, a militarizat peninsula Crimeea. Ce măsuri de prevenţie ia România pentru a menţine echilibrul de forţe în această zonă a Mării Negre, desigur, în colaborare cu NATO?
Mihnea Motoc: Nu cred că există un riveran la Marea Neagră care în ziua de astăzi să nu fie preocupat de creşterea prezenţei militare, de acumularea de sisteme militare, de sisteme de armament foarte avansate, de exerciţiile pe care pe le vedem derulându-se în zona Mării Negre. Trebuie să ne uităm şi la tematica şi caracterul acestor exerciţii, ce semnifică ele. De asemenea, am văzut capacitatea de a realiza proiecţia strategică de forţă la distanţe considerabile, atât din Marea Caspică, cât şi din Marea Neagră. Este un mediu de securitate care a evoluat şi nu a evoluat în bine.

Principala chestiune la care ne gândim este de a valorifica capabilităţile navale existente la nivelul aliaţilor riverani, de a valorifica experienţa acumulată într-un program de exerciţii şi pregătire navală foarte intens în ultima perioadă, de la anexarea ilegală a Crimeei şi până acum, şi de a transpune toate aceste elemente într-un cadru mai sistematic de pregătire şi de exerciţii efectuate în comun. Este vorba de un cadru generat, în primul rând, cum este şi firesc, de aliaţii de la Marea Neagră, un cadru, însă, care este deschis şi, de fapt, care contează foarte mult şi pe participarea acelor aliaţi neriverani care sunt deja prezenţi, vizite de nave, participare la exerciţii la Marea Neagră. Statele Unite, Marea Britanie, Franţa au făcut asemenea contribuţii. E un cadru care e deschis şi participării riveranilor care sunt parteneri ai NATO.

Nu e vorba de o iniţiativă care să fie îndreptată împotriva cuiva anume, este o iniţiativă cu caracter eminamente defensiv şi care se încadrează în exigenţele de legalitate internaţională. La Marea Neagră vorbim în primul rând de prescripţiile convenţiilor de la Montreux privind regimul strâmtorilor. Este vorba de a reconfirma prezenţa aliată la Marea Neagră, faptul că Marea Neagră este şi ea parte din sfera de responsabilitate a (...) comandatului suprem al forţelor aliate din Europa. Este vorba de a ne asigura că libertatea de navigaţie rămâne neatinsă, poate fi exercitată în Marea Neagră. Este o iniţiativă pe care sperăm să putem să o anunţăm în contextul summit-ului de la Varşovia. Nu este vorba de adăugarea de capacităţi noi, este vorba de valorificarea de o manieră mai sistematică şi mai intensă a ceea ce am întreprins şi până acum, în ultima perioadă, la Marea Neagră.

AGERPRES: Apropo de flotă, ce planuri aveţi cu submarinul Delfinul? Ştiu că ''zace'' de ceva ani. Mai poate fi recuperat?
Mihnea Motoc: Submarinul este o capacitate cu incontestabilă valoare strategică. Ar fi bine să-l putem revitaliza. Pentru a şti dacă acest lucru este posibil sau nu, trebuie să avem un studiu care să ne arate foarte exact în ce măsură e posibil şi e de dorit să ne angajăm într-o investiţie în direcţia asta, însă e o capabilitate care se află în prim-planul atenţiei noastre.

AGERPRES: Dacă nu poate fi revitalizat, este posibilă cumpărarea altui submarin?
Mihnea Motoc: Acestea ar fi recomandări care ar rezulta dintr-un asemenea studiu. În raport de acesta, ne putem orienta. În raport de capacităţi submarine, gândirea începe cu (...) a şti dacă există o soluţie pentru submarinul Delfinul. Dacă tot suntem la capabilităţile navale, avem în proiect şi ne dorim foarte mult achiziţionarea unui număr de corvete multifuncţionale. Acest lucru va depinde de identificare în perioada următoare a resurselor bugetare disponibile şi a formulei celei mai bune de achiziţionare, pentru că există mai multe montaje, inclusiv financiare, mai multe montaje de producere a acestor corvete de care avem cunoştinţă.

AGERPRES: Atribuirea se face prin licitaţie. În aceste condiţii, cum ne putem asigura că industria românească va fi cea favorizată? Vor fi nişte criterii în acele caiete de sarcini?
Mihnea Motoc: Nu e vorba de a favoriza o companie românească, este vorba de a impune ca o condiţie de contractare realizarea unei părţi importante sau realizarea în întregime a producţiei sau alte formule care sunt implementabile în plan naţional. Acest lucru este permis de legislaţia europeană, este permis de legislaţia noastră naţională, atâta timp cât această cerinţă este identificată formal ca interes esenţial de securitate, conform Tratatului Uniunii Europene (...). În acest caz, se pot include unele cerinţe specifice în procedura de atribuire. Interesul esenţial de securitate în acest caz este că, evident, contezi într-o măsură mult mai mare pe capabilităţi care sunt produse în ţară, deci nu ai o problemă de securitate a aprovizionării în cazul unor evoluţii neprevăzute, iar acest lucru e cât se poate de evident apropo de condiţia pe care am impus-o la modernizarea fregatelor. Dacă lucrările de modernizare s-ar efectua, ştiu eu, pe partea cealaltă a continentului, şi s-ar ivi o situaţie de criză nu am putea conta operaţional pe el. Deci, e o cerinţă de securitate în ultimă instanţă.

AGERPRES: Aţi enunţat deja o serie de priorităţi pentru summit-ul de la Varşovia — brigada rotaţională, prezenţa la Marea Neagră mai persistentă. Există semnale de la aliaţii nord-atlantici că solicitările României vor fi aprobate la summit?
Mihnea Motoc: Nu vreau nici să mă antepronunţ, nici să descriu o situaţie care este mai dificilă decât ne puteam aştepta pentru ca după aceea să arătăm că au fost obţine rezultate peste aşteptări. Pot să vă spun că nimic nu este încă tranşat şi formalizat. Suntem foarte activi în contacte atât la nivel politic, cât şi politico-militar şi militar pentru a prezenta ideile noastre. Reacţiile pe care le am eu şi colegii abilitaţi din conducerea ministerului sunt pozitive, însă trebuie să fim şi în domeniul acesta persistenţi pentru a prezenta de o manieră cât mai limpede, convingătoare, care sunt parametrii specifici de securitate în sud-estul flancului estic, în zona noastră, cu accent aparte pe regiunea Mării Negre cu toate evoluţiile de securitate pe care le-am văzut în ultima vreme. Nu ne rezumăm la a ilustra ameninţările şi riscurile potenţiale din zona noastră, ci venim şi cu soluţii, cu propuneri care sunt centrate şi iniţiate pe contribuţii de-ale noastre, pe eforturi de-ale noastre pe care le dorim complementate într-un format multinaţional în ambele cazuri — componenta terestră, componenta maritimă — şi prinse în procesul de planificare aliat şi, în cele din urmă, în documentele ce vor fi adoptate la summit-ul de la Varşovia.

AGERPRES: În urmă cu câteva zile a avut loc Consiliul NATO-Rusia. Rezultatele nu au fost foarte încurajatoare, putem spune chiar că a fost un eşec. Aceste rezultate confirmă justeţea solicitărilor României în perspectiva summit-ului NATO?
Mihnea Motoc: Este, într-adevăr, prima reuniune după doi ani, de la anexarea ilegală a Crimeei, a Consiliului NATO-Rusia. Cred că putem şi noi subscrie (...) la ideea că menţinerea deschisă a canalelor de comunicare e în sine pozitivă şi Alianţa nu şi-a propus niciun moment să se priveze de această posibilitate. A fost bine că am putut agrea o agendă comună, că nu a fost evitat subiectul legat de situaţia din Ucraina, s-a discutat situaţia de securitate din Afganistan, respectiv — şi e foarte important — modalităţi de evitare a incidentelor între cele două părţi în plan militar.

Nu au fost rezultate notabile, nu ştiu dacă se aştepta să existe asemenea concluzii de la formatul acesta. Faptul că public s-a constatat menţinerea unor divergenţe importante cel puţin cu privire la situaţia din Ucraina şi, în general, la viitorul securităţii în Europa, toate acestea nu cred că aveau cum să influenţeze construcţia pentru summit-ul de la Varşovia, maniera în care înţelegem să răspundem ca alianţă evoluţiilor din mediul de securitate care are impact asupra noastră. Deci nu ar trebui să fie corelate, condiţionate în vreun fel evoluţiile din comunicarea NATO-Rusia şi pregătirea pentru Varşovia, pregătirea unei prezenţe aliate avansate şi a unei posturi de apărare şi descurajare robuste şi adaptate acestui mediu de securitate actual.

AGERPRES: Zilele acestea au loc o serie de manifestări prilejuite de Ziua Forţelor Terestre. Aceste manifestări, corelate şi cu situaţia fericită că a fost săptămâna „Şcoala Altfel”, au rolul de popularizare şi de atragere a tinerilor către armată. Ce face Armata pentru a-i atrage pe tineri şi de ce ar trebui un tânăr să devină militar?
Mihnea Motoc: Mă bucur că aţi menţionat aceste manifestări. La o parte dintre ele, de pildă Zilele porţilor deschise la MApN de Ziua Forţelor Terestre am participat şi eu. Sunt extrem de impresionat văzând şi o serie de materiale despre ceea ce s-a făcut în armată în cadrul săptămânii „Şcoala Altfel”, de comunicarea extraordinară care există între Armată şi opinia publică, cetăţeni — este un firesc absolut în aceste interacţiuni. Ceea ce avem de prezentat stârneşte interesul. Au fost foarte mulţi vizitatori, foarte mulţi oameni de toate vârstele, mulţi copii extrem de interesaţi să cunoască modul în care funcţionează Armata şi mijloacele pe care le are ea la îndemână.

Problema mai amplă a posibilităţii de a recruta resursă nouă în Armată este o provocare nu uşoară în fiecare an. Sunt dificultăţi care ţin de o piaţă a forţei de muncă din ce în ce mai competitivă. Pe de altă parte sunt chestiuni care ţin de modul în care oamenii se raportează la valorile fundamentale ce motivează, până la urmă, opţiunea morală, existenţială pentru o carieră militară în ziua de astăzi. Eu cred că oferta educaţională, oferta de achiziţie de competenţe profesionale foarte valoroase este cunoscută şi receptată ca atare de publicul căruia ne adresăm. Sigur că trebuie să ne uităm şi la alte componente, la componenta salarială, la alte chestiuni care intră în pachetul oferit potenţialilor contribuabili, de pildă la problema asigurării locuinţei, care nu e o problemă uşoară până la urmă, inclusiv proiecţia şi previzibilitatea de carieră pe care o ai odată ce eşti intrat în organismul militar.

La toate aceste lucruri pe care le-am enunţat am demarat proiecte foarte concrete, care sperăm să dea rezultate încă de anul acesta. Proiectul „Locuinţă pentru militari” e una dintre priorităţile sectoriale ale ministerului şi o prioritate pentru mine. La fel, încercăm să modernizăm de o manieră hotărâtă Statutul cadrelor militare şi Ghidul carierei militare, tocmai pentru a creşte aderenţa oamenilor la cariera militară, dar şi de a spori atractivitatea ei faţă de cei care ar urma să vină. Aici mergem pe metode tradiţionale, convenţionale de recrutare, dar cu o naraţiune modernizată, adusă la zi şi folosim masiv comunicarea şi prezentarea ofertei noastre în mediul online, domeniu în care, de altfel, în general, Ministerul Apărării Naţionale, fără falsă modestie, excelează în România.

Avem o strategie bine pusă la punct, adoptată şi pe care o implementăm acum, Strategia de promovare a carierei militare, şi sperăm să vedem în continuare rezultate pe măsura preocupării noastre de a fi în pas cu evoluţiile din societate şi, ca să mă refer şi la dimensiunea până la urmă cea mai importantă, de adeziune la valorile de bază pentru cariera militară — patriotismul autentic, voinţa de a te supune unor rigori, unor constrângeri, riscuri din dorinţa de a apăra valori importante pentru noi toţi, poate, fără de care nu putem trăi. Aceste valori există încă în societatea noastră. Părerea mea e că trebuie scoase la suprafaţă şi puse într-un context modern.