Foto: LINK

Cand sindicatele din tarile francofone intra in lupta pentru protectia unor drepturi, se poate estima cum incepe dar nu si cum se termina actiunile. Intr-un articol anterior am informat cu privire la faptul ca in Belgia exista nemultumiri ale personalului din penitenciare organizat in sindicate desi nivelul conditiilor si bugetului din Belgia este la ani lumina distanta fata de al nostru.

Pe vremea cand in Romania inca aveam dreptul la greva (pana in 2011) legislatia aplicabila impunea ca o treime din activitate sa fie mentinuta si sa nu afectam drepturile detinutilor si siguranta locurilor de detinere. Prevederea mai poate fi regasita in statutul nostru special desi a fost neutralizata prin Legea dialogului social acum 5 ani.

SNLP a activat de doua ori dreptul la greva iar in 2010 a facut-o poate cam energic, insotind o greva de solidaritate declansata ca pretext, de actiuni organizate in fata intrarii in penitenciare. Cel putin actiunile de la Jilava si Rahova au dat de gandit avand in vedere impactul mediatic, astfel incat cu prima ocazie dreptul a fost suprimat in stil romanesc fara nicio consultare sau dialog.

Cu sau fara o greva limitata asa cum o prevede inca statutul nostru putem miza pe forta de reactie a sindicatelor din penitenciare atunci cand cutitul ajunge la os. La fel cum putem miza pe interesul mediatic pe care il starnesc actiunile noastre. Insa ceea ce se intampla in Belgia este la cu totul alt nivel.

Sistemul penitenciar din Belgia este cunoscut ca detinator al recordului de greve organizate anual inclusiv prin inchiderea efectiva a penitenciarelor. Actiunea despre care informeaza fluxurile de stiri in prezent nu este cu mult mai deosebita de altele similare organizate de sindicatele belgiene in trecut.

Retinem ca mai intai au fost mobilizate forte din politie sau efective ale Crucii Rosii pentru ca in final plutoane militare sa asigure anumite servicii in penitenciarele blocate de greve. In mod normal nu ar trebui sa se ajunga aici. Stirile din Romania puncteaza ca motive ale protestului conditiile de munca si formarea profesionala insa pe paginile straine indicate in articolul nostru anterior putem afla de disponibilizari si cred ca acest motiv ne-ar impinge si pe noi la reactii extreme. Ca ironie, sa nu omitem ca pana si pe colegii belgieni, stiristii romani ii denumesc… gardieni!

Șase plutoane de câte 30 de soldați au fost mobilizate pentru a ajuta poliția și Crucea Roșie, care sunt prezente în închisorile din Bruxelles și din regiunea francofonă (Valonia), unde gardienii sunt în grevă.

Atât armata, cât și poliția din Belgia sunt deja supuse unor presiuni sporite mai ales după atentatele de la Bruxelles din 22 martie, soldate cu 32 de morți la aeroportul internațional Zaventem și stația de metrou Maelbeek.

Ministerul Justiției a anunțat că unii dintre soldații mobilizați au fost desfășurați în cele mai mari trei închisori din Belgia — două la Bruxelles și una lângă Liege (sud-estul țării).

Sindicatele gardienilor belgieni s-au plâns în legătură cu condițiile de muncă dificile și cu accesul redus al deținuților la cursuri și la alte activități care ar contribui la reducerea violenței în rândul condamnaților.

''Nu s-au făcut investiții în infrastructură, iar închisorile sunt suprapopulate. Lucrurile nu sunt în regulă de 10 ani, dacă nu mai mult'', a declarat secretarul general al sindicatului federal al gardienilor, Michel Jacobs.
LINK

Sursa acestui articol: LINK

Recomand si LINK