Organizația Națiunilor Unite (abreviat: ONU) este cea mai importantă organizație internațională din lume. Fondată în 1945, după al Doilea Război Mondial, are astăzi 193 de state membre. Întemeierea ei a constat din semnarea, de către membrii ei fondatori, a Cartei Organizației Națiunilor Unite. Potrivit acestui document, ONU are misiunea de a asigura „pacea mondială”, „respectarea drepturilor omului”, „cooperarea internațională” și „respectarea dreptului internațional”. Sediul central al organizației este la New York.
Drepturile omului au fost motivul principal pentru crearea Națiunilor Unite. Atrocitățile celui de-al Doilea Razboi Mondial și genocidurile au determinat ca noua organizație să prevină tragedii similare în viitor. Un prim obiectiv a fost acela de a crea un cadru legal pentru a lua în considerare și a lua hotărâri asupra violarilor drepturilor omului.
ONU intensifică lupta împotriva violurilor comise în timp de război 25.06.2013
NEW YORK – Consiliul de Securitate al ONU a adoptat unanim o rezoluţie ce întăreşte metodele de luptă împotriva folosirii violenţei sexuale ca o armă de război.
Agenţiile ONU estimează că peste 40.000 de femei au fost violate în timpul războiul civil din Liberia în perioada 1989-2003, până la 60.000 în fosta Iugoslavie la începutul anilor 1990 şi cel puţin 200.000 de femei în Republica Democratică Congo începând cu 1998.
Siria a fost acum ataşată acestei liste negre, diverse rapoarte susţinând că numeroase femei şi fete – şi chiar băieţi – devine victime ale violului în cadrul conflictului continuu din ţară.
Acestea sunt doar câteva exemple.
După sfârşirea războiului, efectele violenţelor sexuale continuă sub forma sarcinilor, a infecţiilor transmise pe cale sexuală, a discriminării şi ostracizării victimelor.
Rezoluţia adoptată luni, 24 iunie, de către Consiliul de Securitate al ONU urmăreşte să întărească mecanismele sistemului ONU ce ar putea ajuta la eliminarea violului comis pe timp de război. Aceste măsuri includ trimiterea de psihologi-consilieri în timpul misiunilor politice şi de menţinere a păcii şi aplicarea de sancţiuni împotriva celor care comit violenţă sexuală.
Secretarul britanic de externe William Hague, care a condus întâlnirea, a cerut eliminarea violenţei sexuale, spunând că această violenţă este la fel de mult o armă de război precum sunt tancurile şi gloanţele, urmărind să distrugă comunităţi şi să atingă obiective militare.
“Avem nevoie de acţiune pe toate fronturile, din partea Consiliului de Securitate şi a ONU ca un întreg, şi din partea guvernelor ţărilor afectate de conflict”, a spus Hague. “Noi trebuie să începem să demolăm impunitatea, să creăm o nouă cultură de descurajare [a violurilor], şi în acelaşi timp să ne concentrăm pe acordarea de ajutor şi suport pe termen îndelungat pentru [victime şi] supravieţuitori.”
Făptaşii deseori rămân nepedepsiţi şi sunt capabili să îşi reconstruiască vieţile, dar victimele lor întâmpină mari greutăţi în încercarea lor de a merge mai departe, conform lui Zainab Bangura, o persoană numită de ONU în domeniul violenţelor sexuale comise în cadrul conflictelor.
“În vieţile lor de zi cu zi, supravieţuitoarele violenţelor sexuale sunt forţate să îi înfrunte pe bărbaţi ce le-au violat; în bănci, în supermarketuri şi la şcolile copiiilor lor”, a spus Bangura, “copiii a căror moştenire este ruşinea generată de violenţa sexuală, mulţi dintre aceşti copii fiind născuţi în urma violurilor.”
Ea a spus că în prezent comunitatea internaţională trebuie să ridice costul şi consecinţele pentru cei care comit aceste crime.
De asemenea adresându-se la întâlnirea Consiliului a fost actriţa şi activista umanitară americană Angelina Jolie, care este un Delegat Special al ONU pentru Refugiaţi.
Ea a făcut apel Consiliului de Securitate pentru ca acesta să fie unit în procesul de oprire a acestor atrocităţi.
“Violul ca o armă de război este un atac asupra securităţii”, a spus Jolie. “Şi o lume în care au loc aceste crime este o lume în care nu există, şi nu va exista, pace.”
Ea a susţinut că toate ţările sunt afectate de o anumită formă de violenţă sexuală, fie că este abuz domestic sau mutilare genitală la femei, şi prin urmare toate ţările au o responsabilitate de a lua măsuri pentru prevenirea acestor crime.
Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite face apel pentru încetarea violenţelor în Egipt
Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, întrunit joi într-o reuniune de urgenţă la solicitarea Franţei, Marii Britanii şi Australiei le-a cerut tuturor părţilor implicate în criza din Egipt să pună capăt violenţelor şi să dea dovadă de 'reţinere maximă'. Apelul vine la numai o zi după ce în Egipt au avut loc noi lupte, soldate cu sute de morţi, între susţinătorii preşedintelui Mohamed Morsi, înlăturat de la putere la începutul lunii iulie şi forţele de ordine ale armatei şi poliţiei.
"Poziţia membrilor Consiliului este aceea că este important ca violenţele să înceteze în Egipt şi că toate părţile implicate să dea dovadă de reţinere maximă", a declarat la ONU, Maria Cristina Perceval, în calitate de ambasador al Argentinei, ţară ce deţine în prezent preşedinţia Consiliului de Securitate. La rândul său, şi secretarul general Ban Ki-moon a condamnat violenţele ce au loc în Egipt.
În declaraţia de presă dată publicităţii la sfârşitul întrunirii Consiliului de Securitate, Maria Cristina Perceval a mai declarat că cele 15 state membre ale Consiliului de Securitate "îşi exprimă regretul pentru pierderile umane şi îşi doresc încetarea violenţelor şi înregistrarea de progrese pe calea 'reconcilierii naţionale".
Joi dimineaţa, anterior apelului lansat de Franţa, Marea Britanie şi Australia, prim ministrul Turciei, Recep Tayyip Erdogan solicitase şi el convocarea de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, referindu-se la situaţia din Egipt ca la "un serios masacru împotrivă cetăţenilor care doar protestează paşnic" şi criticând "tăcerea" comunităţii internaţionale în faţa măcelului ce are loc în Egipt.
Tot în cursul zilei de joi, SUA au anulat exerciţiile militare comune cu Egiptul, după violenţa care a izbucnit în ţara nord-africană. Anunţul a fost făcut de către preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, într-o declaraţie emisă privind situaţia din Egipt:
Ne reafirmăm angajamentul nostru faţă de Egipt şi poporul său, dar nu poate continua uciderea civililor pe stradă", a spus Obama, adăugând:„confirmăm vestea de anulare a exerciţiilor militare în cadrul programului stabilit şi vom cere informaţii referitor la următorii paşi pe care i-am putea adopta mai târziu”."Poporul egiptean merită mai mult decât am văzut în ultimele zile", a continuat preşedintele Obama. Cooperarea americană tradiţională cu Egiptul "nu poate continua ca de obicei", în timp ce violenţa şi instabilitatea se agravează în Egipt, a concluzionat preşedintele american.
Practica macabră a recoltării forţate de organe din China, discutată la ONU
Practica macabră a regimului comunist chinez de a ucide prizonierii de conştiinţă, în principal practicanţi Falun Gong, pentru a le vinde organele pentru profit a fost ridicată recent în faţa Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNHR) de la Geneva de către un comitet de avocaţi canadieni, Lawyer’s Rights Watch, care promovează drepturile omului şi a statului de drept prin acordarea de sprijin internaţional apărătorilor drepturilor omului aflaţi în pericol.
Vorbind la o sesiune de revizuirea a raportul UNHRC privind drepturilor omului din China, Vani Selvarajah din cadrul Lawyer’s Rights Watch a reiterat o rezoluţie recentă a Parlamentului European care cere încetarea imediată a recoltării forţate de organe de la prizonierii de conştiinţă din China, "în principal practicanţii Falun Gong".
Selvarajah a condamnat, de asemenea, şi atitudinea de aprobare ale unor state membre ONU faţă de aşa-numitul progres în domeniul drepturilor omului al Chinei.
"În faţa torturii sistemice, a uciderii pentru achiziţii publice de organe, a privării de reprezentare juridică independentă şi hărţuirii avocaţilor şi apărătorilor drepturilor omului, avocaţii Rights Watch consideră comentările statelor care salută progresul drepturilor omului ale Chinei de o cruzime nepotrivită", a declarat Selvarajah.
Aceasta a subliniat că regimul chinez le interzice avocaţilor să apere practicanţi Falun Gong, precum şi instanţelor să accepte procesele acestora.
"Avocaţii care pledează pentru practicanţii Falun Gong, inclusiv Gao Zhisheng, sunt intimidaţi, excluşi din barou, închişi şi/sau torturaţi", a declarat Selvarajah.
Gao, care a fost supranumit "conştiinţa Chinei", a fost arestat, hărţuit şi torturat începând cu 2005, după ce a îndrăznit să ia apărarea practicanţilor Falun Gong persecutaţi, precum şi altor grupuri vizate de regimul chinez.
La sfârşitul lunii martie, patru avocaţi chinezi cunoscuţi de drepturile omului, Jiang Tianyong, Tang Jitian, Wang Cheng şi Zhang Junjie au fost reţinuţi pentru că au încercat să elibereze mai mulţi practicanţi Falun Gong închişi într-un centru de spălare a creierului.
Din momentul în care Falun Gong, o practică tradiţională chineză ce are la bază valorile morale adevăr, bunătate şi toleranţă, a fost scoasă în afara legii de către regimul chinez în 1999, practicanţi au fost deseori supuşi diverselor forme de tortură şi de spălare a creierului într-o încercare de a-i "transforma".
Artizanul acestei persecuţii a fost liderul PCC de la vremea respectivă, Jiang Zemin, care a considerat numărul mare de aderenţi ai practicii drept o ameninţare la adresa supremaţiei regimului. Când s-a constat că numărul chinezilor care începuseră să practice Falun Gong ajunse undeva între 70-100 de milioane, PCC, care l-a început a promovat practica, şi-a schimbat strategia şi a iniţiat exterminarea practicanţilor acesteia.
Selvarajah a adus, de asemenea, în discuţie faptul că ONG-ul Doctors Against Forced Organ Harvesting a trimis în 2013 o petiţie cu 1,5 milioane de semnături către Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului în care se făcea apel la oprirea şi anchetarea "masacrării prizonierilor de conştiinţă pentru achiziţii publice de organe" de către Partidul Comunist Chinez (PCC).
Rapoarte privind recoltarea de organe de la practicanţii Falun Gong au ieşit pentru prima dată la lumină în 2006, după ce procurorul David Kilgour, fost secretar al Canadei pentru Asia Pacific, a efectuat o anchetă independentă, împreună cu un reputat avocat de drepturile omului, domnul David Matas, iar rezultatele anchetei lor, publicate în cartea Recoltare Sângeroasă - ce a fost nominalizată la premierul Nobel pentru Pace în anul 2010 - au stabilit că autorităţile chineze sunt responsabile pentru circa 47.000 de cazuri de recoltări forţate de organe anual.
În timpul unei sesiuni a UNHRC de la mijlocul lunii martie, Canada a recunoscut în mod oficial rapoartele potrivit cărora China este implicată în recoltarea de organe fără consimţământul victimelor.
"Rămânem preocupaţi de faptul că practicanţii Falun Gong şi alte grupuri religioase din China se confrunta cu persecuţia, iar rapoartele privind transplanturile de organe care au loc fără consimţământul liber şi informat al donatorilor sunt tulburătoare", a declarat Anne-Tamara Lorre, consilierul Canadei în domeniul drepturilor omului de la ONU.
Moment de reculegere întrerupt
Selvarajah a afirmat că UCNUR ar trebui să fie "grav îngrijorat" cu privire la cazul doamnei Cao Shunli, o activistă chineză pentru democraţie, care a fost arestată în septembrie 2013 în timp ce părăsea Beijing-ul pentru a zbura la Geneva, unde urma sa participe la întâlnirile preliminare ale Evaluării Universale Periodice a Chinei la ONU. Doamnei Cao Shunli i-a fost refuzat tratamentul medical în închisoare şi în cele din urmă a murit pe 14 martie.
Cazul lui Cao a fost, de asemenea, menţionat de unele state membre ale ONU şi alte ONG-uri.
Un reprezentant al Serviciului Internaţional pentru Drepturile Omului a cerut un moment de reculegere în memoria lui Cao în timpul discursului său de la UNHRC. Cu toate acestea, momentul de reculegere a fost întrerupt după o obiecţie a Chinei, care a susţinut că vorbitorii de la ONG-uri nu au voie să rămână tăcuţi în timpul alocat discursurilor lor.
Delegaţiei Chinei la UNHRC, susţinută de alte state membre, de multe ori încearcă să deraieze discuţiile ONG-urilor cu privire la situaţia drepturilor omului. Anul trecut, delegaţia chineză a încercat, în mod repetat, să întrerupă un discurs al cercetătorului Chen Shizhong privind persecuţia PCC împotriva Falun Gong.
Forums
