Am infiintat acest topic pentru ca si eu consider ca Statutul actual al cadrelor militare este depasit/nu reflecta realitatea. Rugamintea este sa facem propuneri pertinente la fiecare articol pe care Asociatia Semperfidelis sa le poata inainta celor competenti spre a le lua in discutie(cred ca are acest obiect in Statutul Asociatiei)
Postez mai jos continutul legii 80/1995 Text în vigoare începând cu data de 29 iunie 2007
ART. 1 Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înţelege cetăţenii români cărora li s-a acordat grad de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, în raport cu pregătirea lor militară şi de specialitate, în condiţiile prevăzute de lege. Cadrele militare sunt în serviciul naţiunii. ART. 2 (1) Potrivit gradelor pe care le au, cadrele militare sunt constituite în corpul subofiţerilor, corpul maiştrilor militari şi corpul ofiţerilor. (2) Gradele cadrelor militare, în ordinea lor ierarhică, sunt: A. Subofiţeri: a) sergent major; b) plutonier; c) plutonier major; d) plutonier adjutant; e) plutonier adjutant şef. B. Maiştri militari: a) maistru militar clasa a IV-a; b) maistru militar clasa a III-a; c) maistru militar clasa a II-a; d) maistru militar clasa a I; e) maistru militar principal. C. Ofiţeri: a) ofiţeri cu grade inferioare: - sublocotenent, respectiv aspirant pentru cei din marina militară; - locotenent; - căpitan; b) ofiţeri cu grade superioare: - maior, respectiv locotenent-comandor pentru cei din aviaţia şi marina militară; - locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor pentru cei din aviaţia şi marina militară; - colonel, respectiv comandor pentru cei din aviaţia şi marina militară; c) generali şi amirali, prevăzuţi la alin. 2^1 paragraful B lit. c). (2^1) Gradele cadrelor militare în ordinea lor ierarhică în Ministerul Apărării Naţionale sunt: A. Maiştri militari şi subofiţeri: a) maistru militar clasa a V-a, respectiv sergent; b) maistru militar clasa a IV-a, respectiv sergent-major; c) maistru militar clasa a III-a, respectiv plutonier; d) maistru militar clasa a II-a, respectiv plutonier-major; e) maistru militar clasa I, respectiv plutonier adjutant; f) maistru militar principal, respectiv plutonier adjutant principal; B. Ofiţeri: a) ofiţeri cu grade inferioare: - sublocotenent, respectiv aspirant, pentru cei din arma marină; - locotenent; - căpitan; b) ofiţeri cu grade superioare: - maior, respectiv locotenent-comandor, pentru cei din arma aviaţie şi arma marină; - locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor, pentru cei din arma aviaţie şi arma marină; - colonel, respectiv comandor, pentru cei din arma aviaţie şi arma marină; c) generali şi amirali: - general de brigadă - cu o stea, respectiv general de flotilă aeriană - cu o stea, pentru cei din arma aviaţie şi contraamiral de flotilă - cu o stea, pentru cei din arma marină; 3 - general-maior - cu două stele, respectiv contraamiral - cu două stele, pentru cei din arma marină; - general-locotenent - cu trei stele, respectiv viceamiral - cu trei stele, pentru cei din arma marină; - general - cu patru stele, respectiv amiral - cu patru stele, pentru cei din arma marină. (3) În afara acestor grade, pentru merite militare excepţionale, în timp de război, Preşedintele României poate acorda generalilor de armată gradul de mareşal, care este cel mai înalt grad militar. ART. 3 Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. ART. 4 Cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situaţii: a) în activitate, când ocupă o funcţie militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menţine şi pe timpul cât acestea sunt eliberate din funcţii pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, precum şi atunci când sunt puse la dispoziţie: în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere; pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate. Pot fi ofiţeri, maiştri militari sau subofiţeri în activitate persoanele care au cetăţenie română şi domiciliul în ţară; b) în rezervă, când nu ocupă o funcţie militară, dar întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate; c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar. ART. 5 (1) Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate sunt militari profesionişti. Profesia de ofiţer, maistru militar sau subofiţer este o activitate menită să asigure funcţionarea, perfecţionarea şi conducerea organismului militar în timp de pace şi de război. (2) Accesul în profesie, precum şi evoluţia ulterioară pe treptele ierarhiei militare au la bază principiile şi normele cuprinse în prezenta lege. În aplicarea acestora, pentru cadrele militare ale Ministerului Apărării Naţionale se elaborează Ghidul carierei militare, aprobat prin hotărâre a Guvernului. ART. 6 În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii şi prevederilor regulamentelor militare, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice, bucurându-se de protecţie potrivit legii penale. CAP. 2 Îndatoririle şi drepturile cadrelor militare ART. 7 Îndatoririle, drepturile şi libertăţile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constituţia României, de legile ţării şi de prezentul statut. Profesia de ofiţer, maistru militar sau subofiţer în activitate incumbă îndatoriri suplimentare, precum şi interzicerea ori restrângerea exercitării unor drepturi şi libertăţi, potrivit legii. Secţiunea 1 Îndatoriri ART. 8 Cadrele militare au următoarele îndatoriri principale: a) să fie loiale şi devotate statului român şi forţelor sale armate, să lupte pentru apărarea României, la nevoie până la sacrificiul vieţii, să respecte şi să apere valorile democraţiei constituţionale; b) să respecte jurământul militar şi prevederile regulamentelor militare, să execute întocmai şi la timp ordinele comandanţilor şi ale şefilor, fiind responsabile de modul în care îndeplinesc 4 misiunile ce le sunt încredinţate. Cadrelor militare nu li se poate ordona şi le este interzis să execute acte contrare legii, obiceiurilor războiului şi convenţiilor internaţionale la care România este parte; neexecutarea ordinelor în aceste condiţii nu atrage răspunderea penală şi civilă a subordonaţilor; c) să preţuiască onoarea şi gloria de luptă ale forţelor armate ale României, ale armei şi unităţii din care fac parte, precum şi demnitatea gradului şi a uniformei militare pe care le poartă; d) să-şi perfecţioneze pregătirea profesională, să asigure instruirea temeinică şi educarea subordonaţilor şi să apere drepturile acestora; e) să acţioneze pentru întreţinerea regulamentară şi menţinerea în stare de operativitate a tehnicii şi armamentului şi pentru folosirea şi administrarea eficientă a bunurilor din dotare; f) să păstreze cu stricteţe secretul militar, de stat şi de serviciu, precum şi caracterul confidenţial al unor activităţi şi documente. Secţiunea a 2-a Drepturi ART. 9*) Cadrele militare în activitate au dreptul la: a) solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi la prime, premii, sporuri şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului; b) echipament, hrană, asistenţă medicală, medicamente, locuinţă de serviciu, gratuite, concedii şi scutiri medicale plătite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului; c) reduceri sau scutiri de impozit pe venit şi ale cuantumului chiriei, ajutoare şi alte drepturi, potrivit reglementărilor în vigoare; d) documente de transport gratuit pentru efectuarea concediului de odihnă sau în cazul mutării dintr-o garnizoană în alta, potrivit reglementărilor în vigoare. ------------ *) Prevederile art. 9 lit. c) au fost abrogate prin Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 şi respinsă prin Legea nr. 206/2002. ART. 10*) Cadrele militare în activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de reducere a impozitului pe venit cu 30%, 40% şi, respectiv, 50% . ------------ *) Prevederile art. 10 au fost abrogate prin Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2001 şi respinsă prin Legea nr. 206/2002. Conform art. 87 din Legea nr. 29/2000, denumirea Ordinul "Meritul Militar" se înlocuieşte cu denumirea "Semnul onorific". ART. 11 Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii. Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate. Pensionarii militari decoraţi cu ordinul "Meritul Militar"*) clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei. ------------ *) Conform art. 87 din Legea nr. 29/2000, denumirea Ordinul "Meritul Militar" se înlocuieşte cu denumirea "Semnul onorific". ART. 12 Cadrele militare în activitate au dreptul să urmeze învăţământul superior militar sau civil, postuniversitar, doctoratul sau alte forme de perfecţionare a pregătirii, cu respectarea normelor legale. ART. 13 Cadrele militare în activitate pot fi trimise la studii în străinătate, prin concurs, cu aprobarea ministrului apărării naţionale. 5 Cadrele militare în activitate care au absolvit şcoli şi academii militare, cursuri sau alte forme de pregătire în străinătate beneficiază de drepturi depline la încadrarea şi promovarea în funcţii corespunzătoare studiilor din ţară cu care le-au fost echivalate diplomele dobândite, în condiţiile legii şi ale reglementărilor militare. ART. 14 În timp de pace, cadrele militare în activitate au dreptul la concediu de odihnă, concediu de odihnă suplimentar pentru activitate în locuri de muncă cu condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase - şi la concediu de studii. Regulile privind durata şi acordarea concediului de odihnă, concediului de odihnă suplimentar şi a concediului de studii, precum şi compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. ART. 15 Femeile, cadre militare în activitate, au dreptul la concediu de maternitate şi beneficiază de pauze pentru alimentarea şi îngrijirea copilului, precum şi de alte drepturi prevăzute de lege pentru femeile salariate din administraţia publică. Cadrele militare în activitate, femei şi bărbaţi, au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare. ART. 16 Cadrele militare în activitate care urmează cursurile de zi ale instituţiilor de învăţământ superior beneficiază, în locul concediilor de odihnă, de vacanţe, conform programelor de învăţământ ale instituţiilor respective şi ordinului ministrului apărării naţionale. ART. 17 Pentru rezolvarea unor situaţii personale sau familiale deosebite, cadrelor militare în activitate, precum şi celor în rezervă, pe timpul cât sunt concentrate sau mobilizate în unităţi militare, li se pot acorda permisii. Durata permisiilor şi comandanţii care au dreptul să le aprobe se stabilesc prin regulamentele militare. ART. 18 Timpul acordat pentru permisii, scutiri şi concedii medicale nu se scade din durata concediului anual de odihnă sau a concediului de odihnă suplimentar. ART. 19 La declararea stării de război sau a mobilizării, precum şi în situaţii deosebite stabilite de ministrul apărării naţionale, concediile de odihnă, de studii, vacanţele şi permisiile se suspendă, cadrele militare în activitate fiind obligate să se prezinte de îndată la unităţile militare de care aparţin. Pe timpul cât durează stările de război sau de mobilizare, cadrelor militare în activitate şi celor în rezervă, concentrate sau mobilizate, li se pot acorda permisii şi concedii potrivit ordinului ministrului apărării naţionale. ART. 20 *** Abrogat ART. 20^1 Cadrele militare în activitate numite în prima funcţie sau mutate în interesul serviciului într-o altă garnizoană decât cea în care îşi au domiciliul şi care nu deţin locuinţă proprietate personală în acea garnizoană, nici ei şi nici soţiile sau soţii acestora, în situaţia în care nu li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, au dreptul la o compensaţie lunară pentru chirie de până la 50% din solda lunară. Cadrele militare în activitate numite în prima funcţie sau mutate în interesul serviciului într-o garnizoană în care îşi au domiciliul, dar care nu deţin locuinţă proprietate personală, nici ei şi nici soţiile sau soţii acestora, în situaţia în care nu li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, pot beneficia, în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului apărării naţionale, de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. 1, la propunerea comandanţilor sau a şefilor cadrelor militare respective. Cuantumul concret al compensaţiei şi condiţiile de acordare a acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului apărării naţionale*). 6 Soţiile sau soţii cadrelor militare mutate în interesul serviciului într-o altă garnizoană, care au fost încadrate în muncă şi au întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţii sau soţiile, au dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din solda lunară a cadrelor militare pe care le-au urmat, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei activităţi autorizate aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni de la data mutării cadrului militar. De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. 4 beneficiază şi soţii sau soţiile care, la data mutării cadrelor militare pe care le-au urmat, erau înscrise ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, dar numai după expirarea, potrivit legii, a termenului de plată a indemnizaţiei de şomaj. ------------ *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1867/2005 şi Hotărârea Guvernului nr. 561/2006. ART. 21 Ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate şi celor în rezervă, concentraţi sau mobilizaţi în unităţile militare, li se acordă despăgubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor acţiuni militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului militar sau a unor misiuni în cadrul forţelor internaţionale destinate menţinerii păcii ori constituite în scopuri umanitare. Cuantumul despăgubirilor ce se acordă cadrelor devenite invalide, respectiv urmaşilor celor decedate, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Pensia pentru invaliditate permanentă, survenită în condiţiile alin. 1, este egală cu solda lunară avută la data respectivă şi se actualizează potrivit art. 11. Cadrele militare în rezervă sau în retragere pot opta pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat. ART. 22 Cadrele militare în activitate şi familiile acestora beneficiază, ca măsură de protecţie socială, de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, în folosirea caselor de odihnă, sanatoriilor, căminelor de garnizoană şi a altor amenajări recreative şi sportive. Cheltuielile ce decurg din aplicarea acestor măsuri vor fi suportate din bugetul Ministerului Apărării Naţionale. ART. 23 Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază gratuit de: a) asistenţă medicală şi medicamente în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Apărării Naţionale sau în alte reţele sanitare, cu decontarea cheltuielilor de către acest minister; b) documente de transport, atunci când ofiţerii, maiştrii militari sau subofiţerii sunt mutaţi în interes de serviciu dintr-o garnizoană în alta. Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază şi de pensie de urmaş, precum şi de alte drepturi în conformitate cu prevederile legale. La decesul unui cadru militar în activitate, Ministerul Apărării Naţionale acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar în cuantum de două solde lunare neimpozabile. ART. 24 Urmaşii cadrelor militare în activitate şi ai celor în rezervă, mobilizate sau concentrate în unităţi militare, decedate în timpul şi din cauza serviciului ca urmare a unor acţiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepţional ori a unor misiuni în cadrul forţelor internaţionale destinate menţinerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, au dreptul la o pensie egală cu solda lunară pe care cadrele militare au avut-o la data decesului, care se actualizează potrivit prevederilor art. 11. În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. 1. Urmaşii cadrelor militare în rezervă pot opta pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat. ART. 25 Copiii cadrelor militare în activitate, decedate în timpul şi din cauza serviciului, ca urmare a unor acţiuni militare, accidente, catastrofe sau a unor acte de devotament excepţional ori a unor misiuni în cadrul forţelor internaţionale destinate menţinerii păcii ori constituite în scopuri umanitare, pot fi transferaţi la liceele militare sau în instituţiile militare de învăţământ care formează maiştri militari şi subofiţeri, pe baza unui test de aptitudini, a rezultatelor la învăţătură 7 obţinute în instituţiile civile de învăţământ şi potrivit normelor aprobate de ministrul apărării naţionale. ART. 26 Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă şi în retragere, pensionari militari, au dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente în condiţiile art. 23 alin. 1 lit. a) şi au acces la cercurile militare, casele de odihnă, sanatoriile, căminele de garnizoană şi alte amenajări recreative sau sportive, beneficiind de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale. De aceleaşi drepturi beneficiază şi ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă şi în retragere, foşti pensionari militari de invaliditate datorită unor accidente în serviciu ori unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat. Membrii familiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere, pensionari militari, beneficiază gratuit de asistenţă medicală în condiţiile art. 23 alin. 1 lit. a). ART. 27 La trecerea în rezervă sau direct în retragere, ofiţerilor care au cel puţin 20 de ani de serviciu militar şi s-au distins prin activitatea desfăşurată, precum şi celor care au adus patriei servicii deosebite, chiar dacă nu au o vechime de 20 de ani de serviciu militar, li se poate acorda dreptul de a purta uniforma militară. Criteriile de acordare şi de retragere a acestui drept, precum şi situaţiile în care ofiţerii prevăzuţi la alin. 1 pot purta uniforma militară se stabilesc prin regulamente militare. Secţiunea a 3-a Interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi ART. 28 Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi: a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice; b) să candideze pentru a fi alese în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României; c) să declare sau să participe la grevă. ART. 29 Cadrelor militare în activitate le este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel: a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului; b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României şi forţelor armate nu este permisă; c) condiţiile în care cadrele militare în activitate vor putea să prezinte public informaţii militare se vor stabili prin ordin al ministrului apărării naţionale; d) aderarea la culte religioase este liberă, mai puţin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei; e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural, sportiv-recreativ sau caritabil, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare. f) *** Abrogată g) participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă, cu excepţia activităţilor la care se participă în misiune; h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale. ART. 30 Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate au obligaţia de a nu efectua activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare. Cadrelor militare în activitate le este interzis: 8 a) să îndeplinească alte funcţii decât cele în care sunt încadrate, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale; b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta. ART. 31 Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă, pe timpul cât sunt concentraţi sau mobilizaţi în unităţi militare, pot rămâne membri ai partidelor, formaţiunilor sau organizaţiilor politice, precum şi ai sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi cu caracter politic sau sindical, în unităţi militare. Secţiunea a 4-a Recompense şi sancţiuni ART. 32 Pentru acte de eroism, curaj şi devotament în executarea unor misiuni, precum şi pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot conferi decoraţii şi titluri de onoare. Pentru vechime în activitate şi rezultate meritorii, cadrelor militare li se conferă medalii şi ordine militare. Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot acorda recompense morale şi materiale. ART. 33 Pentru abateri de la disciplina militară, neîndeplinirea îndatoririlor, încălcarea normelor de conduită militară, a regulilor de convieţuire socială, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisă; consemnare; retrogradare în funcţie; amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1 - 2 ani. ART. 34 Recompensele se acordă, iar sancţiunile disciplinare se aplică potrivit regulamentelor militare. ART. 35 Pentru apărarea onoarei cadrelor militare şi evitarea abuzurilor, cercetarea şi judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeaşi natură săvârşite de acestea, în armată, se înfiinţează consilii de onoare şi consilii de judecată. Consiliile de onoare se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele de armă, de armată şi de corp de armată, precum şi la alte eşaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale. Organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare. CAP. 3 Provenienţa ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor ART. 36 (1) Ofiţerii în activitate provin din: a) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 37 lit. c); b) absolvenţi ai anului IV din instituţiile militare de învăţământ superior cu durata studiilor mai mare de 4 ani; c) absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ din alte state, similare celor prevăzute la lit. a), trimişi la studii de către Ministerul Apărării Naţionale; d) ofiţeri în rezervă care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau al şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, în vederea chemării sau rechemării în activitate; 9 e) maiştri militari şi subofiţeri în activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior, cu profil corespunzător specialităţilor militare, care au vârsta de cel mult 35 de ani; f) maiştri militari şi subofiţeri care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare; g) persoane care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale şi care sunt absolvente cu diplomă de licenţă ale unei instituţii de învăţământ superior. Pentru chemarea în activitate, în anumite arme sau servicii şi specialităţi militare, stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor în cauză, bărbaţii trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit; h) maiştri militari şi subofiţeri în activitate, absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor militare de învăţământ superior. (2) În Ministerul Administraţiei şi Internelor persoanele prevăzute la alin. 1 lit. e) pot fi trecute în corpul ofiţerilor indiferent de vârstă. ART. 37 Ofiţerii în rezervă provin din: a) ofiţeri trecuţi din activitate în rezervă; b) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior care au îndeplinit serviciul militar cu termen redus, în raport cu nevoile forţelor armate şi cu rezultatele obţinute la examenul-concurs susţinut la terminarea pregătirii militare; c) absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, şcolarizaţi la solicitarea aviaţiei şi marinei civile sau a altor beneficiari; d) maiştri militari şi subofiţeri în rezervă, care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate foarte bune şi bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare; e) absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior sau, la nevoie, ai liceelor, cu diplomă de bacalaureat ori ai şcolilor echivalente, cu diplomă, cu profil corespunzător specialităţilor militare deficitare în Ministerul Apărării Naţionale, care au vârsta de cel mult 35 de ani. Bărbaţii trebuie să aibă stagiul militar îndeplinit; f) studenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor care au promovat penultimul an de studii, în situaţia în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apţi pentru serviciul militar. Nu se acordă grad de ofiţer studenţilor exmatriculaţi. ART. 38 Maiştrii militari în activitate provin din: a) absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor de învăţământ pentru formarea maiştrilor militari, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 39 lit. b); b) subofiţeri în activitate, în vârstă de cel mult 45 de ani, care au un stagiu neîntrerupt de cel puţin 5 ani, în funcţii de exploatare, întreţinere şi reparare a tehnicii militare, au promovat examenul de trecere în corpul maiştrilor militari şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General; c) maiştri militari în rezervă care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, în vederea chemării sau rechemării în activitate. ART. 39 Maiştrii militari în rezervă provin din: a) maiştri militari trecuţi din activitate în rezervă; b) absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea maiştrilor militari, şcolarizaţi la solicitarea aviaţiei şi marinei civile sau a altor beneficiari; c) persoane în vârstă de cel mult 45 de ani, care au o pregătire tehnică de nivel liceal sau postliceal în specialităţi militare deficitare; d) subofiţeri în rezervă care au absolvit şcoli de maiştri în specialităţi necesare forţelor armate. 10 ART. 40 Subofiţerii în activitate provin din: a) absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea subofiţerilor; b) militari angajaţi pe bază de contract care au promovat testele de aptitudini şi concursul sau examenul susţinut în acest scop şi îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale; c) subofiţeri în rezervă care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, în vederea chemării sau rechemării în activitate; d) gradaţi care, în timp de război, îndeplinesc cu rezultate bune, cel puţin 3 luni, funcţii prevăzute a fi încadrate cu subofiţeri în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare; e) militari angajaţi pe bază de contract care au absolvit cursul de formare subofiţeri în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale; f) militari angajaţi pe bază de contract, absolvenţi ai şcolilor postliceale de specialitate corespunzătoare specialităţilor militare, pentru care nu sunt organizate cursuri de formare pe filieră directă şi indirectă; g) persoane care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale şi care au pregătire de nivel liceal, postliceal sau superior. Pentru chemarea în activitate, în anumite arme sau servicii şi specialităţi militare, stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor în cauză, bărbaţii trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit. ART. 41 Subofiţerii în rezervă provin din: a) absolvenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea subofiţerilor în rezervă; b) subofiţeri trecuţi din activitate în rezervă; c) absolvenţi ai instituţiilor civile de învăţământ superior care au îndeplinit serviciul militar cu termen redus, în raport cu nevoile forţelor armate şi cu rezultatele obţinute la examenul-concurs susţinut la terminarea pregătirii militare; d) studenţi ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea ofiţerilor care au promovat cel puţin anul I de studii, în situaţia în care nu mai pot continua pregătirea, dar sunt apţi pentru serviciul militar. Nu se acordă gradul de subofiţer studenţilor exmatriculaţi; e) gradaţi în rezervă care, în urma unei concentrări de instrucţie, au fost calificaţi în specialităţi militare necesare forţelor armate, pentru funcţii de subofiţeri; f) sergenţi în rezervă care, în ultimele 6 luni ale serviciului militar în termen, au îndeplinit cu rezultate bune şi foarte bune funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri sau subofiţeri; g) gradaţi care, în timp de război, îndeplinesc cel puţin 3 luni, cu rezultate bune şi foarte bune, funcţii prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri sau subofiţeri, în unităţile militare aflate în zona acţiunilor militare; h) absolvenţi ai liceelor, şcolilor profesionale ori ai unei şcoli echivalente, în raport cu nevoile forţelor armate. Bărbaţii trebuie să aibă serviciul militar îndeplinit. ART. 41^1 Persoanele care urmează să devină cadre militare în condiţiile art. 36 alin. 1 lit. a) - c), ale art. 38 lit. a) şi ale art. 40 alin. 1 lit. a), la admiterea într-o instituţie militară de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, maiştrilor militari sau subofiţerilor în activitate, încheie cu Ministerul Apărării Naţionale contracte cu durata de 8 ani de la numirea lor în prima funcţie. În condiţiile prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. d) şi e), art. 38 lit. b) şi c), precum şi la art. 40 alin. 1 lit. b) şi c) persoanele în cauză, înainte de a urma cursul de formare ofiţeri, maiştri militari sau subofiţeri în activitate, în condiţiile Ghidului carierei militare, încheie cu Ministerul Apărării Naţionale contracte cu durata de 4 ani. După expirare contractele pot fi reînnoite, în funcţie de opţiunea părţilor, pe perioade succesive cu durata de până la 4 ani, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului apărării naţionale. Cadrele militare care au o vechime ca ofiţer, maistru militar sau subofiţer în activitate de cel puţin 15 ani pot încheia cu Ministerul Apărării Naţionale contracte până la împlinirea limitei de vârstă în grad. 11 Cu 6 luni înainte de expirarea contractului părţile sunt obligate să se încunoştinţeze reciproc asupra intenţiei de reînnoire a acestuia. În situaţia în care înainte de expirarea duratei stabilite cadrele militare reziliază contractul potrivit art. 85 alin. 1 lit. h), ele sunt obligate să anunţe Ministerul Apărării Naţionale cu cel puţin 30 de zile înainte, iar în cazul primului contract cadrele militare sunt obligate şi să restituie cheltuielile de întreţinere pe timpul şcolarizării, proporţional cu perioada de contract rămasă neexecutată. Aceeaşi obligaţie de restituire a cheltuielilor de întreţinere pe timpul şcolarizării revine cadrelor militare, dacă sunt trecute în rezervă de către Ministerul Apărării Naţionale, potrivit art. 85 alin. 1 lit. i) - l), art. 87 şi art. 88, înainte de expirarea primului contract. În situaţia în care Ministerul Apărării Naţionale trece în rezervă cadrele militare înainte de expirarea contractelor, potrivit art. 85 alin. 1 lit. e), sau la expirarea contractelor, potrivit art. 85 alin. 1 lit. e^1), din iniţiativa Ministerului Apărării Naţionale, acestea beneficiază de măsuri de protecţie socială conform prevederilor legale. Contractele pot fi reziliate prin acordul ambelor părţi în situaţia în care trecerea în rezervă a cadrelor militare se face potrivit art. 85 alin. 1 lit. f) şi g). În aceste cazuri părţile nu au obligaţii una faţă de cealaltă. ART. 42 Cadrele militare în retragere provin din: a) ofiţeri în activitate sau în rezervă, precum şi maiştri militari şi subofiţeri în rezervă, care au depăşit limita de vârstă în grad pentru clasa a III-a în rezervă, prevăzută la art. 92 şi 93; b) ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în activitate sau în rezervă, clasaţi de către comisiile de expertiză medico-militară "inapt pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă". ART. 43 Trecerea cadrelor militare din activitate în rezervă sau direct în retragere, precum şi chemarea din rezervă în activitate se fac după cum urmează: a) generalii şi amiralii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului apărării naţionale; b) ceilalţi ofiţeri, prin ordin al ministrului apărării naţionale; c) maiştrii militari şi subofiţerii, prin ordin al comandanţilor stabiliţi de ministrul apărării naţionale. Nu pot fi chemate în activitate cadrele militare cărora li s-au acordat grade în rezervă în baza art. 37 lit. e) şi nu au absolvit o instituţie civilă de învăţământ superior, precum şi în baza art. 39 lit. c). Subofiţerii cărora li s-a acordat grad în rezervă în baza art. 41 lit. e), f) şi h) pot fi chemaţi în activitate, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, dacă nu au împlinit vârsta de 45 de ani. ART. 44 Scoaterea din evidenţa militară a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în rezervă şi trecerea lor în retragere se fac după cum urmează: a) generalii şi amiralii, prin ordin al şefului Statului Major General; b) ceilalţi ofiţeri, prin ordin al comandanţilor stabiliţi de şeful Statului Major General; c) maiştrii militari şi subofiţerii, prin ordin al comandanţilor centrelor militare judeţene, municipale sau de sector. CAP. 4 Acordarea gradelor şi înaintarea cadrelor militare în gradele următoare ART. 45 Acordarea gradelor şi înaintarea în gradele următoare se fac după cum urmează: a) gradele de general şi amiral în activitate şi în rezervă, în timp de pace şi în timp de război, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea colegiului ministerului; b) gradele de ofiţeri în activitate, cu excepţia celor prevăzute la lit. a), în timp de pace, prin ordin al ministrului apărării naţionale; 12 c) gradele de ofiţeri în rezervă, cu excepţia celor prevăzute la lit. a), în timp de pace, prin ordin al şefului Statului Major General; d) în timp de război, acordarea gradului de sublocotenent şi înaintarea în gradele de locotenent şi căpitan în activitate sau în rezervă se fac de către comandanţii stabiliţi de şeful Marelui Cartier General, iar în cele de ofiţeri cu grade superioare, de şeful Marelui Cartier General; e) gradele de maiştri militari şi subofiţeri în activitate, în timp de pace şi în timp de război, prin ordin al ministrului apărării naţionale sau al comandanţilor stabiliţi de acesta; f) gradele de maiştri militari şi subofiţeri în rezervă, în timp de pace şi în timp de război, prin ordin al comandanţilor stabiliţi de ministrul apărării naţionale. ART. 46 Acordarea gradelor de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în activitate, precum şi înaintarea în gradele următoare a acestora se fac, de regulă, o dată pe an, la data stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale. Acordarea gradelor celor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. c), e), f) şi g), art. 38 lit. b) şi art. 40 alin. 1 lit. b), d) şi g) se poate face în tot cursul anului. Înaintarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate în gradele următoare, în condiţiile prevăzute la art. 63, se face la datele stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, iar în cele prevăzute la art. 64, precum şi la chemarea sau rechemarea în activitate a cadrelor militare în rezervă se poate face în tot cursul anului. ART. 47 Gradele de ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri în rezervă se acordă după cum urmează: a) o dată pe an - celor prevăzuţi la art. 37 lit. c) şi e), art. 39 lit. b), c) şi d) şi art. 41 lit. e) şi f); b) la data terminării pregătirii militare sau a trecerii în rezervă - celor prevăzuţi la art. 37 lit. b) şi f) şi art. 41 lit. a), c) şi d); c) în tot cursul anului - celor prevăzuţi la art. 37 lit. d) şi art. 41 lit. g) şi h). Înaintarea în gradele următoare a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în rezervă se face, de regulă, o dată pe an, la data stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale, iar în condiţiile prevăzute la art. 64, în tot cursul anului. ART. 48 Gradele de sublocotenent şi aspirant se acordă celor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. a), b), c) şi f) şi art. 37 lit. b), c), d) şi f). ART. 49 Gradul de locotenent se acordă maiştrilor militari şi subofiţerilor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. e). ART. 50 (1) Gradul de maistru militar clasa a IV-a se acordă celor prevăzuţi la art. 38 lit. a) şi art. 39 lit. b). (2) La trecerea în corpul maiştrilor militari, celor prevăzuţi la art. 38 lit. b) şi art. 39 lit. d) li se acordă grade de maistru militar, în raport cu gradele de subofiţer pe care le au, astfel: a) gradul de maistru militar clasa a III-a, plutonierilor; b) gradul de maistru militar clasa a II-a, plutonierilor majori; c) gradul de maistru militar clasa I, plutonierilor adjutanţi; d) gradul de maistru militar principal, plutonierilor adjutanţi şefi. (3) Pentru a li se acorda gradele de maistru militar clasa I, respectiv maistru militar principal, subofiţerii prevăzuţi la alin. 2 lit. c) şi d) trebuie să promoveze şi examenul pentru maistru militar clasa I. Celor care nu promovează acest examen li se poate acorda gradul de maistru militar clasa a II-a sau pot rămâne cu gradul de subofiţer avut. (4) Maiştrilor militari proveniţi din corpul subofiţerilor şi cărora li s-au acordat grade în condiţiile prevăzute la alin. 2, la înaintarea în gradul următor, li se ia în considerare stagiul avut în ultimul grad de subofiţer. (5) În Ministerul Apărării Naţionale celor prevăzuţi la art. 38 lit. a) şi art. 39 lit. b) li se acordă gradul de maistru militar clasa a V-a. ART. 51 (1) Gradul de sergent major se acordă celor prevăzuţi la art. 40 alin. 1 lit. a), b) şi d) şi art. 41 lit. a), c), d) şi f). 13 (2) În Ministerul Apărării Naţionale celor prevăzuţi la art. 40 alin. 1 lit. a), b) şi d) şi la art. 41 lit. a), c) şi f) li se acordă gradul de sergent. (3) În Ministerul Administraţiei şi Internelor, persoanelor care devin cadre militare în condiţiile art. 40 lit. b) li se acordă grade militare în funcţie de pregătire, de vechimea în specialitate, de stagiile minime în grad şi de vârsta acestora. ART. 52 Persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. g) şi h), art. 36 alin. 2, art. 37 lit. e), art. 39 lit. c), art. 40 lit. g) şi la art. 41 lit. e), g) şi h) li se acordă grade militare în funcţie de pregătirea lor, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum şi de vârsta acestora. ART. 53 Înaintarea în grad a cadrelor militare se poate face la termen, înainte de termen sau în mod excepţional, iar a celor în rezervă, la termen sau în mod excepţional. Înaintarea în grad a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate şi în rezervă se face în ordinea ierarhică a gradelor, în raport cu nevoile şi posibilităţile forţelor armate, pe baza competenţei profesionale şi conduitei morale, consemnate în aprecierile de serviciu. La înaintarea în grad a ofiţerilor, se va acorda prioritate celor care prin profesionalism şi rezultate deosebite obţinute în muncă, prin cultură, personalitate, spirit de organizare şi iniţiativă au perspective de a îndeplini funcţii superioare şi au stagiu în grad mai mare. ART. 54 (1) În timp de pace, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate vor fi înaintaţi în grad, la termen, cu respectarea prevederilor art. 53, dacă îndeplinesc şi următoarele condiţii: a) au împlinit stagiul minim în grad prevăzut la art. 94 şi 95 sau împlinesc acest stagiu în cursul anului calendaristic respectiv; b) au fost apreciaţi pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad, iar cei care au depăşit acest stagiu, şi în anul premergător înaintării în grad, cel puţin cu calificativul "corespunzător"; anii în care li s-au acordat calificative inferioare acestuia nu se socotesc la calculul stagiului minim în grad. (2) Numărul cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale care urmează să fie înaintate în gradul următor în cursul unui an calendaristic se va stabili anual de către ministrul apărării naţionale, în raport cu numărul funcţiilor cu acest grad ce urmează să fie încadrate, în limitele prevăzute în lege. ART. 55*) Pentru a fi propuşi la înaintarea în grad, la termen, ofiţerii în activitate trebuie să fie încadraţi cu cel puţin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au. Ofiţerii studenţi la cursurile de zi ale instituţiilor de învăţământ superior se consideră încadraţi în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade superioare celor pe care le au. ------------ *) Conform art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 652/2001, dispoziţiile art. 55 nu se aplică în Ministerul Apărării Naţionale. ART. 56 În timp de pace, pentru înaintarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în activitate în unele grade superioare, pe lângă condiţiile prevăzute la art. 54 şi 55, se mai cer următoarele: A. În gradele de maistru militar clasa I şi plutonier adjutant - să fi promovat examenul de grad; B. În gradele de maior şi locotenent-comandor: a) să fi absolvit un curs de perfecţionare în specialitate, stabilit prin ordin al ministrului apărării naţionale. Se exceptează de la această condiţie: - absolvenţii cu diplomă de licenţă ai Academiei de Înalte Studii Militare ori ai altor instituţii militare de învăţământ superior de acelaşi nivel, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, ai instituţiilor militare de învăţământ echivalente acestora din alte state, precum şi ai instituţiilor civile de învăţământ superior; - ofiţerii studenţi care au promovat cel puţin anul I de studii la Academia de Înalte Studii Militare sau anii I - III de studii la alte instituţii militare de învăţământ superior, conform celor 14 stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, precum şi ofiţerii studenţi care au promovat aceiaşi ani de studii la instituţii militare de învăţământ similare din alte state; b) să aibă un stagiu, diferenţiat pe arme şi specialităţi militare, de cel puţin 3 - 5 ani în funcţii la unităţi, până la eşalonul regiment (similar), inclusiv sau la instituţii şi formaţiuni militare ori la unităţi productive. Durata stagiului pentru fiecare armă şi specialitate militară şi eşaloanele similare regimentului se stabilesc prin dispoziţie a şefului Statului Major General. Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unităţi militare căpitanii care îndeplinesc funcţii în alte specialităţi militare decât cele de comandă şi stat major, stabilite prin dispoziţia şefului Statului Major General. C. În gradele de colonel şi comandor, să îndeplinească cumulativ condiţiile de studii, precum şi pe cea privind stagiul minim la unităţi, prevăzute la lit. a), b) şi respectiv c): a) să fi absolvit, cu diplomă de licenţă, Academia de Înalte Studii Militare ori alte instituţii militare de învăţământ superior de acelaşi nivel din ţară sau din străinătate, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, sau o instituţie civilă de învăţământ superior; b) să fi absolvit cursuri de capacitate pentru gradul de colonel sau comandor. Admiterea la acest curs se face pe bază de examen. Se exceptează de la această condiţie locotenentcoloneii şi căpitan-comandorii care deţin titlul de doctor ori au absolvit o formă de învăţământ postacademic sau postuniversitar în ţară sau în străinătate, stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale; c) să aibă un stagiu, corespunzător pe arme şi specialităţi militare, de 6 - 8 ani la unităţi şi mari unităţi până la corp de armată sau similare inclusiv. Durata stagiului pentru fiecare armă şi specialitate militară şi eşaloanele similare marilor unităţi până la eşalonul corp de armată se stabilesc prin dispoziţie a şefului Statului Major General. Se exceptează de la obligativitatea stagiului la unităţi militare locotenent-coloneii şi căpitancomandorii care îndeplinesc funcţii în alte specialităţi militare decât cele de comandă şi stat major, stabilite prin dispoziţie a şefului Statului Major General. ART. 57 Profilurile corespunzătoare din instituţiile civile de învăţământ superior care dau dreptul ofiţerilor absolvenţi ai acestor instituţii să fie înaintaţi în gradele prevăzute la art. 56 paragrafele B şi C se stabilesc în raport cu specialităţile militare ale ofiţerilor sau cu funcţiile pe care le îndeplinesc, prin ordin al ministrului apărării naţionale. Durata studiilor în aceste instituţii trebuie să fie de minimum 4 ani. ART. 58*) (1) În timp de pace, pentru acordarea gradelor de general de brigadă, general de flotilă aeriană şi contraamiral, pe lângă condiţiile prevăzute la art. 55 alin. 1, coloneii şi comandorii trebuie să promoveze examenul prevăzut în acest scop. (2) Pot participa la examenul pentru acordarea gradului de general coloneii şi comandorii care îndeplinesc următoarele condiţii: a) au fost apreciaţi în ultimii 5 ani cu calificativul de cel puţin "foarte bun"; b) au o vechime în grad de cel puţin 2 ani; c) sunt încadraţi în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade de general de brigadă, similare sau superioare. (2^1) *** Abrogat (3) Pentru a fi înaintaţi în gradul următor, generalii şi amiralii trebuie să se distingă printr-o înaltă competenţă profesională, rezultate remarcabile în îndeplinirea atribuţiilor şi să fie încadraţi cu cel puţin un an înainte de data la care se fac înaintările în grad, în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au. (4) Candidaţii la examenul pentru acordarea gradului de general, precum şi generalii care se propun pentru înaintarea în gradul următor se supun aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de către ministrul apărării naţionale, cu consultarea prealabilă a colegiului ministerului. ------------- *) Conform art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 652/2001, dispoziţiile art. 58 nu se aplică în Ministerul Apărării Naţionale. 15 ART. 59 Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii pot fi detaşaţi la cursul de capacitate pentru gradul de colonel sau comandor începând din primul an al stagiului minim în grad, de regulă, în ordinea promoţiilor, având prioritate cei cărora le expiră stagiul în grad. În caz de nepromovare, examenul de absolvire a cursului se poate susţine încă o dată, după cel puţin un an. Maiştrii militari clasa a II-a şi plutonierii majori pot susţine examenul de grad începând cu ultimii doi ani de stagiu minim în grad şi, în caz de nepromovare, îl pot susţine încă o dată, după cel puţin un an. Sunt scutiţi de examen plutonierii majori care l-au promovat până la intrarea în vigoare a prezentei legi. Normele privind participarea coloneilor şi comandorilor la examenul pentru gradul de general, locotenent-coloneilor şi căpitan-comandorilor la cursul de capacitate, precum şi a maiştrilor militari clasa a II-a şi a plutonierilor majori la examenul de grad, organizarea şi desfăşurarea acestora se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale. ART. 60 În timp de război, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate, precum şi cei în rezervă mobilizaţi în unităţi militare, pot fi înaintaţi în gradul următor dacă au împlinit stagiul minim în grad, au îndeplinit atribuţiile şi au executat misiunile ce li s-au încredinţat, fără a se impune respectarea celorlalte condiţii prevăzute pentru timp de pace. Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii prevăzuţi la alin. 1, care se disting în îndeplinirea misiunilor, pot fi înaintaţi în gradul următor şi înaintea împlinirii stagiului minim în grad. Înaintarea în grad a ofiţerilor în condiţiile alin. 1 şi 2 se face în limita necesarului prevăzut în statele de organizare. ART. 61 În timp de pace, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă pot fi înaintaţi în gradul următor, în raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, dacă au o comportare demnă, au obţinut rezultate bune şi foarte bune pe timpul concentrării şi au fost propuşi prin aprecierile de serviciu. ART. 62 În timp de pace, pentru înaintarea în gradele de colonel şi comandor, în afara condiţiilor prevăzute la art. 61, ofiţerii în rezervă trebuie să fi absolvit, cu diplomă de licenţă, o instituţie militară de învăţământ superior. Se exceptează de la prevederile alin. 1 absolvenţii instituţiilor civile de învăţământ superior care, la mobilizare, sunt încadraţi pe funcţii prevăzute cu studii corespunzătoare specialităţii în care sunt pregătiţi. ART. 63*) Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate care se disting prin modul de îndeplinire a atribuţiilor, pregătire profesională şi comportare demnă pot fi înaintaţi în gradul următor şi înaintea expirării stagiului minim în grad, dacă până la data când se fac astfel de înaintări au împlinit cel puţin jumătate de stagiul respectiv, cu respectarea strictă a celorlalte condiţii, mai puţin a celor prevăzute la art. 56 alin. 1 paragrafele A, B şi C lit. c). Nu fac obiectul înaintării în grad, în condiţiile alin. 1: a) sublocotenenţii şi aspiranţii; b) ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii care au fost condamnaţi penal sau care, de la ultima lor înaintare în grad, au fost sancţionaţi ca urmare a hotărârii consiliilor de onoare sau a consiliilor de judecată. ------------- *) Conform art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 652/2001, dispoziţiile art. 63 nu se aplică în Ministerul Apărării Naţionale. ART. 64*) Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate şi în rezervă care, în executarea misiunilor sau în alte situaţii, săvârşesc fapte de eroism şi acte exemplare de curaj pot fi înaintaţi în gradul următor, în mod excepţional, atât în timp de pace cât şi în timp de război, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 54 - 56 şi 61. ------------- 16 *) Conform art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 652/2001, dispoziţiile art. 64 nu se aplică în Ministerul Apărării Naţionale. ART. 65 Locotenent-coloneii şi căpitan-comandorii în activitate cărora le-a expirat stagiul minim în grad, dar nu au putut fi înaintaţi în grad pe timpul cât s-au aflat în activitate întrucât nu au fost încadraţi pe funcţii prevăzute cu grade corespunzătoare celor la care urmau să fie avansaţi, la trecerea în rezervă sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. a) - e) vor fi înaintaţi în gradul următor şi trecuţi în rezervă sau direct în retragere cu noul grad, dacă îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute în prezenta lege. ART. 66 (1) *** Abrogat (2) *** Abrogat (3) Coloneilor şi comandorilor în activitate, care au o vechime în grad de minimum 5 ani şi au fost încadraţi în această perioadă de cel puţin 3 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad de general sau similare şi care au fost apreciaţi în ultimii 3 ani cu calificativul "foarte bun", la trecerea în rezervă sau direct în retragere li se poate acorda gradul de general de brigadă cu o stea, respectiv de general de flotilă aeriană cu o stea sau contraamiral de flotilă cu o stea, şi vor fi trecuţi în rezervă sau direct în retragere cu noul grad. (4) Prevederile alin. 3 nu se aplică celor trecuţi în rezervă sau direct în retragere prin aplicarea art. 85 lit. e^1) - l), art. 87 şi art. 88. ART. 67 Cu prilejul evocării unor evenimente importante din istoria patriei şi forţelor armate ale României, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în retragere, în mod excepţional, pot fi înaintaţi la gradul următor; coloneilor şi comandorilor li se poate acorda gradul de general, iar maiştrilor militari principali şi plutonierilor adjutanţi şefi li se poate acorda gradul de sublocotenent. Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului celor prevăzuţi la alin. 1, se face prin: a) decret al Preşedintelui României, pentru generali şi amirali, la propunerea ministrului apărării naţionale, după consultarea de către acesta a colegiului ministerului; b) ordin al ministrului apărării naţionale pentru ceilalţi ofiţeri, pentru maiştri militari şi subofiţeri. ART. 68 Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii care şi-au sacrificat viaţa săvârşind acte de devotament excepţional vor fi înaintaţi post-mortem în gradul următor, iar coloneilor şi comandorilor li se va acorda post-mortem gradul de general. Maiştrilor militari, subofiţerilor, gradaţilor şi soldaţilor care şi-au sacrificat viaţa în aceleaşi condiţii li se poate acorda post-mortem gradul de sublocotenent. Înaintarea în grad, respectiv acordarea gradului în aceste situaţii, se face în tot cursul anului conform prevederilor art. 45. CAP. 5 Degradarea militară, scoaterea din şi reluarea în evidenţa militară a ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor ART. 69 Degradarea militară se aplică, în condiţiile prevăzute de legea penală, cadrelor militare în activitate, în rezervă şi în retragere, condamnate la pedeapsa complimentară a degradării militare prin hotărâre judecătorească. ART. 70 Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate, în rezervă şi în retragere, cărora li s-a aprobat renunţarea la cetăţenia română ori au dobândit şi o altă cetăţenie şi s-au stabilit în străinătate, se scot din evidenţa militară. ART. 71 Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii prevăzuţi la art. 69 şi 70 se scot din evidenţa militară, astfel: a) prin ordin al şefului Statului Major General, cei care au avut grade de generali şi amirali; 17 b) prin ordin al comandanţilor stabiliţi de şeful Statului Major General, cei care au avut grade de ofiţeri, maiştri militari sau subofiţeri. ART. 72 În cazul în care intervine o altă hotărâre judecătorească, prin care s-a pronunţat achitarea sau prin care nu se mai aplică pedeapsa complimentară a degradării militare, cei în cauză sunt reluaţi în evidenţa militară, cu gradul avut, prin ordinul celor care au dispus scoaterea din evidenţă. În această situaţie, timpul cât au fost degradaţi se include în calculul stagiului în grad, iar cadrele militare respective pot cere prin instanţa judecătorească reparaţii morale şi materiale pentru prejudiciile ce li s-au adus. Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii cărora li s-a aplicat degradarea militară şi care au fost amnistiaţi sau graţiaţi de pedeapsa complimentară a degradării militare, precum şi cei care au fost reabilitaţi se reiau în evidenţa militară şi, în raport cu nevoile forţelor armate, li se poate reda orice grad militar, până la gradul avut inclusiv. Cadrele militare în rezervă care au redobândit cetăţenia română şi anterior au fost scoase din evidenţa militară, pot fi reluate în evidenţă, la repatriere. Redarea gradului potrivit alin. 2 se face prin: a) decret al Preşedintelui României, pentru generali şi amirali; b) ordin al şefului Statului Major General, pentru ceilalţi ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri. Redarea gradului ca urmare a amnistierii, graţierii sau reabilitării nu atrage, de drept, rechemarea în activitate, iar timpul cât au fost degradaţi nu se ia în calculul stagiului în grad şi al vechimii de cadre militare în activitate. CAP. 6 Aprecierea, încadrarea şi promovarea în funcţie a cadrelor militare ART. 73 Cadrelor militare li se întocmesc aprecieri de serviciu. Aprecierea de serviciu constituie unicul document de valoare a competenţei profesionale, a calităţii morale, a perspectivelor de dezvoltare şi promovare, pe baza căruia ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt înaintaţi în gradul următor. Aprecierea de serviciu a cadrelor militare în activitate se face periodic, precum şi în cazurile stabilite de ministrul apărării naţionale. Cadrelor militare în rezervă li se întocmesc aprecieri de serviciu în anul în care sunt propuse la înaintarea în grad. Metodologia întocmirii aprecierilor de serviciu, în timp de pace, precum şi sistemul de apreciere în timp de război se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale. Aprecierea se exprimă prin unul din următoarele calificative: "excepţional", "foarte bun", "corespunzător", "mediocru" sau "necorespunzător". ART. 74 Încadrarea ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor în funcţii se face ţinând seama de nevoile forţelor armate, de competenţa şi conduita morală ale acestora. La numirea în funcţii se va respecta principiul potrivit căruia ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii să nu fie subordonaţi altora cu grade mai mici. Excepţie de la acest principiu pot face cadrele militare care nu au studii superioare de specialitate şi care se subordonează celor care au o astfel de pregătire, precum şi cadrele militare aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Ministerului Justiţiei şi Serviciului de Protecţie şi Pază. La încadrarea ofiţerilor în funcţii se va ţine seama şi de experienţa dobândită pe treptele ierarhiei militare, promovarea efectuându-se, de regulă, în funcţii sau la eşaloane imediat superioare. Pentru determinarea aptitudinilor şi cunoştinţelor ofiţerilor, necesare la încadrarea în anumite funcţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, se vor folosi teste ori se va organiza examen sau concurs. Condiţiile privind studiile, stagiul în funcţii şi alte criterii necesare pentru încadrarea şi promovarea ofiţerilor în unele funcţii se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale. ART. 75 18 (1) Ofiţerii se numesc, de regulă, în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade egale sau mai mari cu cel mult două trepte faţă de cele pe care le au. Numirea ofiţerilor în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade mai mari cu trei trepte faţă de cele pe care le au se poate face numai cu aprobarea ministrului apărării naţionale sau a comandanţilor stabiliţi de acesta. (2) În Ministerul Apărării Naţionale cadrele militare se numesc în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade egale sau mai mari cu cel mult o treaptă decât
1/gradele sa se acorde dupa vechimea,rezultatele si pregatirea militara si nu dupa vechimea civila respectiv varsta. 2/incadrarea functiilor militare sa se faca intai din sursa interna prin concurs si apoi din sursa externa/sa se limiteze incadrari din sursa externa 3/numirea in functii sa se faca atat la subofiteri cat si la ofiteri prin examen,dupa rezultate si pregatirea profesionala 4/sa dispara corpul subofiterilor si sa se formeze 2 corpuri...cel al ofiterilor cu studii medii si postliceale si cei al ofiterilor cu studii superioare 5/la ocuparea unor functii sa aibe prioritate absolventii de studii militare inaintea celor cu studii civile 6/cei incadrati pe functii de ofiter care nu au absolvit studii militare sa fie obligati sa le urmeze/sa fie desfiintate cursurile de ofiter de 2-3 saptamani...aceasta panarama nationala 7/la capitolul drepturi sa se specifice clar durata programului de munca de 8 ore/zi/durata incheierii contractului de munca si salarizarea...acestea sa fie in concordanta cu cele ale Statelor U.E. si N.A.T.O. 8/In conditiile in care venitul cadrelor militare s-a redus sa ni se permita efectuarea si a altor meserii/profesii pentru a ne asigura existenta tip detectiv particular,agent paza firma privata,bodyguard...sa ni se dea dreptul sa ne privatizam si sa efectuam activitati comerciale fara nici un fel de restrictie 9/Sa se reglementeze prin lege detaliat atributiile ce le avem in situatii de criza sau situatii deosebite(inundatii,cutremure)pentru a nu mai fi la cheremul unor primari ptr a efectua carat saci,indiguiri,sapat gropi.etc... 10/Sa se precizeze clar obligatiile militare ce le avem iar acestea sa fie in concordanta cu salarizarea,fisa postului si norme europene din domeniul militar 11/sa se permita asocierea militarilor si reprezentarea acestora de catre formatiuni sindicale pentru a li se reprezenta drepturile in raport cu Statul
Acum, ca a aparut Legea nr. 53 din 21.04.2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, ne putem da cu parerea, postfactum, despre ce am sperat si ce a iesit LINK
La o prima citire pe diagonala sunt si parti bune, si parti mai putin bune, dar si prevederi echivoce
... am mai scris despre asta - avand in vedere contextul legislativ actual generat de angajarea raspunderii excesiv, aceasta lege ca si toate celelalte referitoare la fostele institutii militare trebuie sa dispara si sa fie inlocuite cu "norme de aplicare a legislatiei in institutia militara". Cu parere de rau dar institutia militara a cam disparut de facto si a mai ramas doar de jure, pentru ca au disparut legile care defineau militarul de categorie sociala. Acum au mai ramas oarece prevederi in codul penal si cateva prevederi in Constitutie, normal toate cu obligatii, nice una cu oarece drepturi ... cele cu drepturi au fost desfiintate cu angajare de raspundere ... parerea mea ... ... cat despre modificarile mentionate in postarea anterioara, au iz politic ...
Lege Nr.53 din 21.04.2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare ACT EMIS DE: Parlamentul Romaniei ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 290 din 26 aprilie 2011
Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul I Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 6, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 2 , cu următorul cuprins: Cadrele militare prevăzute la art. 2 alin. 2 paragraful C lit. c) şi alin. 21 paragraful B lit. c) au rangul de demnitari ai statului român în exercitarea funcţiilor prevăzute cu grad de general/similar, fără a beneficia de drepturi suplimentare conferite de această calitate. 2 . La articolul 8, după alineatul 1 se introduc două noi alineate, alineatele 2 şi 3 , cu următorul cuprins: Cadrele militare în activitate au obligaţia să participe la misiuni în afara teritoriului statului român, în funcţie de cerinţele Ministerului Apărării Naţionale, pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de România prin convenţii şi tratate internaţionale. Poate face excepţie, la cerere, de la prevederile alin. 2 cadrul militar care întâmpină greutăţi familiale deosebite şi se încadrează în una dintre următoarele situaţii: a)formează o familie monoparentală; b)este întreţinător unic de familie, al copilului/fratelui/ părintelui; c)unul sau ambii părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă, şi nu mai are alţi fraţi sau surori majori, apţi de muncă, ori mai are fraţi sau surori, dar aceştia nu pot contribui la întreţinerea părinţilor deoarece sunt elevi sau studenţi la instituţiile militare de învăţământ ori sunt invalizi de gradul I sau II ori aceştia execută o pedeapsă privativă de libertate; d)soţul este grav bolnav, încadrat în gradul I sau II de invaliditate; e)ambii soţi sau fraţi ar urma să participe la misiune în aceeaşi perioadă şi nu îşi exprimă acordul în acest sens; f)în caz de calamităţi naturale. 3. La articolul 9, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e) , cu următorul cuprins: e)suportarea de către Ministerul Apărării Naţionale a sumelor necesare pentru asigurarea asistenţei juridice a cadrelor militare pentru fapte săvârşite de către acestea în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale. 4. După articolul 14 se introduce un nou articol , articolul 141, cu următorul cuprins: Articolul 141 În timp de pace, cadrele militare în activitate au dreptul la concedii fără plată, pe o durată de cel mult 4 ani, în următoarele situaţii: a)solicită să îşi urmeze soţia sau soţul trimis în străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe, de alte ministere, autorităţi administrative autonome, organe ori alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, pentru îndeplinirea unei misiuni permanente în străinătate la misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentanţe naţionale, structuri şi comandamente din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, pentru o perioadă mai mare de 6 luni; b)au fost selectate pentru a ocupa posturi de expert cu statut de angajat temporar în structurile din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, în baza aprobării ministrului apărării naţionale. Pentru alte cazuri, temeinic motivate, cadrele militare în activitate au dreptul la concedii fără plată, pe durată determinată, de cel mult un an. Concediile fără plată prevăzute la alin. 1 şi 2 se aprobă de către ministrul apărării naţionale sau de către comandanţii stabiliţi de acesta. Ministrul apărării naţionale poate prelungi durata concediilor fără plată prevăzute la alin. 1 şi 2 cu cel mult un an. În perioada concediului fără plată, acordat potrivit prevederilor alin. 1 sau 2, cadrele militare sunt suspendate din funcţie şi nu beneficiază de niciun drept din partea Ministerului Apărării Naţionale, cu excepţia celui privind folosirea locuinţei de serviciu, în cazul când se dispune de aceasta. Perioada concediului fără plată nu constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei, vechime în activitate pentru acordarea Semnului onorific În Serviciul Patriei şi/sau pentru acordarea gradaţiei următoare în condiţiile legii. În situaţia prevăzută la alin. 1 lit. a) şi alin. 2, la stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia în calcul o perioadă egală cu 3 pătrimi din durata concediului fără plată. În situaţia prevăzută la alin. 1 lit. b), la stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia în calcul întreaga durată a concediului fără plată. La încetarea concediului fără plată, instituţia are obligaţia de a numi cadrul militar pe o funcţie vacantă sau să îl pună la dispoziţie în vederea încadrării. 5. La articolul 15, alineatul 2 va avea următorul cuprins: Cadrele militare în activitate, femei şi bărbaţi, au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 7 ani, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare. 6. La articolul 19, alineatul 1 va avea următorul cuprins: Articolul 19 La declararea stării de război sau a mobilizării, precum şi în situaţii deosebite stabilite de ministrul apărării naţionale, concediile de odihnă, fără plată, de studii, vacanţele şi permisiile se suspendă, cadrele militare în activitate fiind obligate să se prezinte la unităţile militare de care aparţin, în cel mai scurt timp posibil. 7. Articolul 27 va avea următorul cuprins: Articolul 27 La trecerea în rezervă sau direct în retragere, cadrelor militare care au cel puţin 20 de ani de serviciu militar şi s-au distins prin activitatea desfăşurată, precum şi celor care au adus patriei servicii deosebite, chiar dacă nu au o vechime de 20 de ani de serviciu militar, li se poate acorda dreptul de a purta uniforma militară. Criteriile de acordare şi de retragere a acestui drept, precum şi situaţiile în care cadrele militare prevăzute la alin. 1 pot purta uniforma militară se stabilesc prin regulamente militare. 8. Articolul 33 va avea următorul cuprins: Articolul 33 Pentru abateri de la disciplina militară, neîndeplinirea îndatoririlor, încălcarea normelor de conduită militară, a regulilor de convieţuire socială, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisă; retrogradare în funcţie; amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1-2 ani. 9. La articolul 411, alineatele 6 şi 7 vor avea următorul cuprins: În situaţia în care înainte de expirarea duratei stabilite cadrele militare reziliază contractul potrivit art. 85 alin. 1 lit. h), acestea sunt obligate să anunţe Ministerul Apărării Naţionale cu cel puţin 30 de zile înainte, iar în cazul primului contract cadrele militare sunt obligate şi să restituie cheltuielile de întreţinere şi de instruire pe timpul şcolarizării, proporţional cu perioada de contract rămasă neexecutată. Aceeaşi obligaţie de restituire a cheltuielilor de întreţinere şi de instruire pe timpul şcolarizării revine cadrelor militare, dacă sunt trecute în rezervă de către Ministerul Apărării Naţionale, potrivit art. 85 alin. 1 lit. i)-l), art. 87 şi 88, înainte de expirarea primului contract. 10 . La articolul 411, după alineatul 9 se introduc două noi alineate, alineatele 10 şi 11 , cu următorul cuprins: Prin excepţie de la prevederile alin. 1, personalul navigant de aviaţie încheie cu Ministerul Apărării Naţionale contracte cu durata de 12 ani de la numirea lor în prima funcţie. Normele de restituire a cheltuielilor de întreţinere şi de instruire pe timpul şcolarizării prevăzute la alin. 6 şi 7 vor fi aprobate prin ordin al ministrului apărării naţionale. 11. La articolul 42, litera a) va avea următorul cuprins: a)ofiţeri în activitate sau în rezervă, precum şi maiştri militari şi subofiţeri în rezervă, care au depăşit limita de vârstă în grad pentru clasa a III-a în rezervă prevăzută la art. 86 alin. 4; 12. La articolul 52, după alineatul 1 se introduc două noi alineate, alineatele 2 şi 3 , cu următorul cuprins: În Ministerul Administraţiei şi Internelor, persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. e), g) şi h) li se acordă gradul de sublocotenent. Prin excepţie de la prevederile alin. 2, gradele se pot acorda în funcţie de vechimea în specialitate corespunzătoare studiilor absolvite, raportat la atribuţiile din fişa postului. 13. La articolul 53, după alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 4 , cu următorul cuprins: Pe parcursul întregii cariere militare, cadrele militare în activitate pot beneficia de cel mult două înaintări în grad înainte de termen şi/sau în mod excepţional, cu excepţia celor care execută misiuni speciale sau în afara teritoriului naţional. 14. La articolul 54, alineatul 2 se abrogă. 15. Articolul 57 va avea următorul cuprins: Articolul 57 Profilurile corespunzătoare studiilor universitare de licenţă din instituţiile civile de învăţământ superior care dau dreptul ofiţerilor absolvenţi ai acestor instituţii să fie înaintaţi în gradele prevăzute la art. 56 alin. 1 paragrafele B şi C se stabilesc în raport cu specialităţile militare ale ofiţerilor sau cu funcţiile pe care le îndeplinesc, prin ordin al ministrului apărării naţionale. 16. Articolul 75 va avea următorul cuprins: Articolul 75 Cadrele militare se numesc în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grade egale sau mai mari faţă de cele pe care le au. Competenţele de numire se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale. 17. La articolul 751, alineatul 1 va avea următorul cuprins: Articolul 751 Selecţionarea cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale pentru numirea în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au se face de către comisiile de selecţie constituite în acest scop, potrivit Ghidului carierei militare, iar în situaţii care impun adoptarea de măsuri urgente, cadrele militare pot fi numite în funcţii similare celor deţinute sau superioare acestora prin ordin al ministrului apărării naţionale. 18. După articolul 77 se introduce un nou articol , articolul 771, cu următorul cuprins: Articolul 771 Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale pot îndeplini, temporar, prin împuternicire, atribuţiile unei alte funcţii vacante sau al cărei titular lipseşte o perioadă mai mare de o lună, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, pentru o perioadă de până la 6 luni, interval care poate fi prelungit cu aprobarea ministrului apărării naţionale până la cel mult un an. Pe timpul exercitării atribuţiilor funcţiilor în care au fost împuternicite, cadrele militare au obligaţiile şi drepturile corespunzătoare funcţiilor respective. 19. La articolul 78, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3 , cu următorul cuprins: Împuternicirea sau încetarea împuternicirii cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale se efectuează conform competenţelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale. 20. La articolul 85 alineatul 1, litera a) va avea următorul cuprins: a)la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă; 21. La articolul 85 alineatul 1, după litera l) se introduc două noi litere, literele m) şi n) , cu următorul cuprins: m)în cazul neavizării în vederea acordării autorizaţiei de acces la informaţii clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori în cazul în care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar în condiţiile legii; n)după punerea la dispoziţie, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informaţii clasificate, atunci când nu se identifică o funcţie corespunzătoare gradului deţinut cu o prevedere a nivelului de acces la informaţii clasificate înscrisă în fişa postului, la nivelul acordat după limitare. 22. La articolul 85, alineatul 2 va avea următorul cuprins: Trecerea în rezervă sau direct în retragere se face din oficiu, în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. a), b), d), e), f), l), m) şi n), la propunerea consiliilor de judecată, în condiţiile prevăzute la alin. 1 lit. i) şi j), iar în celelalte condiţii, la propunerea comandanţilor unităţilor din care fac parte, înaintată ierarhic. 23. La articolul 85, alineatul 5 va avea următorul cuprins: Ofiţerii în activitate care au împlinit limita de vârstă în grad pentru clasa a III-a în rezervă, prevăzută la art. 86 alin. 4, precum şi cadrele militare care au fost clasate medical «inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidenţă» se trec direct în retragere, prin aplicarea uneia dintre prevederile alin. 1, în raport cu motivele care determină schimbarea situaţiei militare. 24. La articolul 85, după alineatul 5 se introduce un nou alineat, alineatul 6 , cu următorul cuprins: Cadrele militare nu pot fi trecute în rezervă ca urmare a prezentării demisiei pe timpul executării misiunilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările ulterioare, precum şi pe timpul executării altor misiuni în străinătate. 25. Articolul 86 va avea următorul cuprins: Articolul 86 Limitele de vârstă în grad până la care cadrele militare pot fi menţinute în activitate sunt vârstele standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de legislaţia asigurărilor sociale şi pensiilor care reglementează sistemul public de pensii pentru instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Generalii şi amiralii sunt menţinuţi în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani sau sunt trecuţi în rezervă, la cerere, în condiţiile prevederilor legale în vigoare. În raport cu nevoile de încadrare, cadrele militare, altele decât cele prevăzute la alin. 2, pot fi menţinute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituţiei. Limitele de vârstă în grad până la care cadrele militare în rezervă pot fi menţinute în evidenţă sunt de 55 de ani pentru clasa I, 60 de ani pentru clasa a II-a şi 63 de ani pentru clasa a III-a. 2 6. La articolul 87, după alineatul 1 se introduc două noi alineate, alineatele 2 şi 3 , cu următorul cuprins: Cadrele militare în activitate condamnate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia se trec în rezervă sau direct în retragere din oficiu. Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie la pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu suspendarea executării ori graţiate înainte de începerea executării pedepsei, pot fi trecute în rezervă sau direct în retragere ori pot fi menţinute în activitate, pe baza propunerilor înaintate ierarhic comandanţilor/şefilor care au stabilite competenţe în acest sens, prin ordin al ministrului apărării naţionale. 27. Articolul 89 va avea următorul cuprins: Articolul 89 Hotărârea privind menţinerea în activitate a cadrelor militare trimise în judecată pentru săvârşirea de infracţiuni se ia după soluţionarea definitivă a cauzei. Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale se suspendă din funcţie pe perioada în care, fiind în stare de arest preventiv, sunt urmărite penal, trimise în judecată ori sunt judecate de către instanţele judecătoreşti. Pe perioada suspendării din funcţie, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii nu beneficiază de niciun drept din partea Ministerului Apărării Naţionale. Prin excepţie de la prevederile alin. 2, cadrele militare, pe perioada suspendării din funcţie, pot beneficia de dreptul prevăzut la art. 9 lit. e) şi de dreptul de folosinţă a locuinţei de serviciu. Cadrele militare în activitate din Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază se pun la dispoziţie când sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiilor în care sunt încadrate. În Ministerul Apărării Naţionale, cadrele militare în activitate se pun la dispoziţie când sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiilor în care sunt încadrate, numai la propunerea consiliilor de judecată şi a comandanţilor de unităţi. Cadrele militare puse la dispoziţie în condiţiile prevăzute la alin. 4 şi 5 îndeplinesc atribuţiile stabilite, în scris, de comandanţii unităţilor din care fac parte şi beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului pe care îl au, la minimum, precum şi de celelalte drepturi stabilite cadrelor militare în activitate conform dispoziţiilor legale. În cazul în care s-a dispus achitarea, precum şi în cazul scoaterii de sub urmărire penală, al încetării urmăririi penale ori a procesului penal, cadrele militare care au fost suspendate din funcţie în condiţiile alin. 2 şi care s-au aflat la dispoziţie în condiţiile alin. 4 şi 5 sunt repuse în drepturile avute la data suspendării din funcţie sau la data punerii la dispoziţie, după caz, inclusiv în funcţia deţinută anterior sau în una echivalentă, şi vor primi toate drepturile ce li s-ar fi acordat în perioada cât sau aflat suspendate, respectiv puse la dispoziţie, potrivit normelor legale în vigoare la data reîncadrării în funcţie. Cadrele militare condamnate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executarea acesteia care anterior au fost suspendate din funcţii se trec în rezervă începând cu data suspendării. Cadrelor militare care au comis fapte pentru care s-a început urmărirea penală sau pentru care au fost trimise în judecată li se pot aplica sancţiuni disciplinare numai după soluţionarea cauzei de către parchet ori de către instanţa de judecată. În acest timp procedura disciplinară se suspendă. 28. Articolele 92 , 921, 93 şi 931 se abrogă. 29. La articolul 94, alineatul 2 va avea următorul cuprins: Pentru gradele de colonel, comandor şi superioare acestora nu se stabilesc stagii în grad. 30. Articolul 95 va avea următorul cuprins: Articolul 95 La calculul stagiului minim în grad nu se ia în considerare timpul în care cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale au absentat de la program datorită incapacităţii temporare de muncă şi concediilor prevăzute la art. 15, dacă absenţele însumează 365 de zile pe parcursul a 2 ani calendaristici consecutivi. 31. La articolul 1081, alineatul 2 se abrogă. 32. La articolul 109, alineatul 3 va avea următorul cuprins: Dispoziţiile art. 2 alin. 21 paragraful A, paragraful B lit. a) şi b), art. 5 alin. 2, art. 411, art. 50 alin. 5, art. 51 alin. 2, art. 751, art. 85 alin. 1 lit. e1) şi art. 1081 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale. 33. La articolul 109, după alineatul 4 se introduc nouă noi alineate , alineatele 5 - 13 , cu următorul cuprins: Dispoziţiile art. 27 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul Român de Informaţii. Dispoziţiile art. 85 alin. 1 lit. n) se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Informaţii Externe. Dispoziţiile art. 771 şi art. 78 alin. 3 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Dispoziţiile art. 85 alin. 6 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Dispoziţiile art. 87 alin. 1 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul de Protecţie şi Pază. Dispoziţiile art. 87 alin. 2 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Dispoziţiile art. 87 alin. 3 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Dispoziţiile art. 89 alin. 5 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul de Informaţii Externe. Dispoziţiile art. 2 alin. 2, art. 55 alin. 1 şi art. 56-59, 62, 80 şi 81 nu se aplică ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor din Ministerul Apărării Naţionale. Articolul II Alineatul (2) al articolului II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 29 iunie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 652/2001, se abrogă. Articolul III Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ROBERTA ALMA ANASTASE p. PREŞEDINTELE SENATULUI, IOAN CHELARU
Ca sa revin la profesia mea coroborat cu ce am avut de lucru in ultimele zile, m-am gandit sa fac o radiografie la ultima propunere legislativa a Mapn-ului. Avem in dezbatere publica, un nou statut al personalului militar( denumirea de cadre militare devine insuficienta in contextul propunerii). Fiind ceva mai ampla m-am gandit sa o iau pe capitole. PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR SENATUL
L E G E PRIVIND STATUTUL CADRELOR MILITARE, GRADAŢILOR ŞI SOLDAŢILOR
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
Art. 1. – Prezentul statut reglementează exercitarea profesiei militare, provenienţa, formarea, cariera, îndatoririle, obligaţiile şi drepturile cadrelor militare, gradaţilor şi soldaţilor în activitate, denumiţi în continuare personal militar, din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, denumite în continuare instituţii militare, precum şi provenienţa, obligaţiile şi drepturile personalului militar în rezervă şi în retragere. Art. 2. – (1) Personalul militar se află în activitate, în rezervă sau în retragere. (2) Personalul militar în activitate este cel care se află în raporturi de serviciu cu instituţia militară. (3) Calitatea de militar în activitate se menţine până la trecerea în rezervă sau direct în retragere, inclusiv în situaţia eliberării din funcţie pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, punerii la dispoziţie sau suspendării din funcţie. (4) Personalul militar în rezervă este cel care întruneşte condiţiile pentru a îndeplini serviciul militar în rezervă, potrivit legii, şi este constituit din: a) rezervişti, respectiv personal militar care a încetat raporturile de serviciu cu instituţia militară şi poate fi utilizat pentru instruire, îndeplinirea unor misiuni sau completarea structurilor instituţiilor militare; b) rezervişti voluntari, respectiv persoane selecţionate pe bază de voluntariat, care consimt, pe bază de contract individual pe durată determinată, să încadreze funcţii în statele de organizare ale instituţiilor militare. (5) Personalul militar prevăzut la alin. (2) - (4) se supune regulilor privind conflictele armate, stabilite prin reglementările organismelor internaţionale la care România este parte. (6) Personalul militar în rezervă poate fi concentrat sau mobilizat în condiţiile legii. (7) Personalul militar în retragere este constituit din personalul care nu mai poate fi chemat pentru a îndeplini serviciul militar, potrivit legii. Art. 3. – (1) Personalul militar se află în serviciul poporului român, sub jurământul militar prevăzut de lege. (2) Jurământul militar reprezintă actul solemn, cu valoare juridică şi morală, prin care personalul militar îşi exprimă fidelitatea faţă de ţară şi angajamentul de a apăra valorile şi interesele României şi de a îndeplini cu credinţă obligaţiile ce îi revin, atât pe teritoriul statului român, cât şi în afara acestuia. Art. 4. – (1) Raporturile de serviciu se stabilesc, potrivit prezentului statut, în baza exerciţiului autorităţii publice şi au caracter special, determinat de natura şi riscurile pe care le implică îndeplinirea îndatoririlor profesionale ale personalului militar, de interzicerea şi restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, incompatibilităţi, precum şi de îndeplinirea obligaţiilor militare în serviciul poporului român. (2) În îndeplinirea îndatoririlor profesionale, personalul militar este supus riscurilor la adresa vieţii şi integrităţii fizice şi psihice şi se bucură de protecţia legii. (3) În funcţie de specificul instituţiei din care face parte, personalul militar îşi desfăşoară activitatea în cadrul armelor, serviciilor şi specialităţilor militare corespunzătoare acestora sau în cadrul domeniilor stabilite prin ordine ale conducătorilor instituţiilor militare, respectiv prin dispoziţie a şefului Statului Major General pentru Ministerul Apărării Naţionale. Art. 5. – Pot deveni personal militar în activitate persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: a) au cetăţenie română şi domiciliul în România; b) cunosc limba română; c) au vârsta de minimum 18 ani împliniţi; d) au capacitate deplină de exerciţiu; e) nu au antecedente penale, iar pentru încadrarea în Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale să nu fi fost condamnate penal; f) nu sunt în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni; g) nu au făcut şi nu fac parte din organizaţii interzise de legislaţia română sau care acţionează împotriva statului român; h) nu sunt membri ai unui partid politic sau ai unei organizaţii cu caracter politic; i) se încadrează în baremele medicale prevăzute de actele normative în vigoare, promovează evaluările psihologice, îndeplinesc condiţiile de studii, precum şi criteriile de recrutare şi selecţie, stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare; j) îndeplinesc condiţiile prevăzute de actele normative în vigoare pentru acces la informaţii clasificate. Art. 6. – (1) Gradul militar indică poziţia în ierarhia militară, reprezintă recunoaşterea socială şi profesională a calităţii de personal militar, este un drept al titularului şi se poate pierde numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de legea penală. (2) În funcţie de gradul deţinut, personalul militar se constituie în: a) corpul gradaţilor şi soldaţilor; b) corpul subofiţerilor; c) corpul maiştrilor militari; d) corpul ofiţerilor. (3) Personalul militar prevăzut la alin. (2) lit. b) - d) reprezintă cadrele militare. Art. 7. – (1) Gradele gradaţilor şi soldaţilor, în ordinea lor ierarhică, sunt: a) soldat; b) fruntaş; c) caporal; d) caporal şef. (2) Gradele subofiţerilor, în ordinea lor ierarhică, sunt: a) sergent; b) plutonier; c) plutonier major; d) plutonier adjutant; e) plutonier adjutant şef. (3) Gradele maiştrilor militari, în ordinea lor ierarhică, sunt: a) maistru militar clasa a IV-a; b) maistru militar clasa a III-a; c) maistru militar clasa a II-a; d) maistru militar clasa I; e) maistru militar şef. (4) Gradele ofiţerilor, în ordinea lor ierarhică, sunt: a) sublocotenent, respectiv aspirant pentru marină; b) locotenent; c) căpitan; d) maior, respectiv locotenent-comandor pentru aviaţie şi marină; e) locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor pentru aviaţie şi marină; f) colonel, respectiv comandor pentru aviaţie şi marină; g) general de brigadă – cu o stea, respectiv general de flotilă – cu o stea pentru aviaţie şi contraamiral de flotilă – cu o stea pentru marină; h) general-maior – cu două stele, respectiv contraamiral – cu două stele pentru marină; i) general-locotenent – cu trei stele, respectiv viceamiral – cu trei stele pentru marină; j) general – cu patru stele, respectiv amiral – cu patru stele pentru marină. (5) În timp de război, pentru merite militare excepţionale, Preşedintele României poate acorda generalilor, respectiv amiralilor gradul de mareşal, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (6) Ofiţerii prevăzuţi la alin. (4) lit. g)-j) au rangul de demnitari ai statului român în exercitarea funcţiilor şi nu beneficiază de drepturi suplimentare conferite de această calitate, cu excepţia celor prevăzute de legislaţia specifică. (7) Gradele maiştrilor militari, precum şi stagiile minime în grad sunt corespondente cu cele ale subofiţerilor, în ordinea ierarhică. (8) Pentru gradul deţinut, personalul militar beneficiază de soldă de grad, potrivit legii.
In prima parte a textului normativ regasim o unificare a personalului militar sub umbrela aceluiasi statut. Juridic vorbind acesta opeartiune trebuia facuta inca din 2007 odata cu trecerea la o armata profesionista. Mai mult se poate observa o similitudine cu vechea propunere de modificare a statului si prezenta cu toate ca au trecut ceva ani de la prima propunere. Acest lucru este relativ pagubos in raport cu statutul rezervistilor voluntari, lege ce aliniaza Romania la practicile NATO in materie. Asadar o reganire a notiunii de rezerva/retragere ar fi de bun augur. Ma bucura faptul ca exista o aboradre inter-ministeriala asupra proiectlului, este ultil ca institutile militare sa aplice statutul unitar astfel incat orice transfer/echivalare sa se faca relativ usor. Mai mult relatiile inter arme/inter ministeriale sunt mai usor de dezvoltat. Opinile discutabile incep insa chiar din enumerarea gradelor militare. Se observa o revenire la denumirle clasice, insa in acest context, legea este imposibil de corelat cu statutul soldatilor si gradatilor voluntari. Crearea unui corp separat pentru SGP, implementand astfel stagii minime in grad pentru SGP aduce practic in imposibilitatea de aplicare a prezentului proiect de lege chiar daca va fi votat asa cum este. Desigur exista posibilitatea trecerii sgp-ilor in corpul sof pe criteriul varstei. Acest aspect ar duce desigur la dispute, unele chiar de natura juridica. Mai mult revenirea la denumirile de “cpl/mm/plt.adj–sef” sunt criticabile din perspectiva ultimelor propuneri chiar din partea Mapn-ului.Legea actuala defineste aceste grade ca find m.m. principal respectiv plt. Adj. principal.Asadar fie acest proiect legislativ a fost de facto copiat dupa vechea forma, fie se doreste revenirea la aceste denumiri ceea ce ar fi incoerenta cel putin. Lipsa gradului de sergent – major iarasi atrage dificultati in aplicare.
Eu aș introduce următoarele elemente: 1. Cadru militar - persoană care urmează sau a urmat un curs de specializare sau instrucție militară , activează în cadrul instituțiilor militare sau de siguranță națională și civilă și intră sub incidența legilor, normelor și regulamentelor militare 2. Militar - persoană care urmează sau a urmat un curs de instructie sau specializare militară și este sau a fost angajat al unei instituții militare. În funcție de modul și durata de angajare cu instituția militară, militarul poate fi activ, în rezervă sau în retragere. 3. Gradul militar reprezinta pozitia militarului în cadrul ierarhiei profesionale militare si este acordat în funcție de aptitudinile, rezultatele, îndemânările, specializările, calificările, pregătirea și experiența militarului. Orice înaintare într'un grad poate fi făcută numai după ce militarul a obținut un grad imediat inferior. 4. As propune următoarele modificări pentru gradele militare: A. armata terestră: a. Soldați / gradați ( cătane,): recrut, soldat, fruntaș, vice-caporal, caporal b. subofițeri inferiori: sergent secund, sergent, sergent major c subofițeri superiori: adjutant, adjutant șef, B. marină: a soldați si gradați: Recrut, Matelot, Matelot major b. subofițeri inferiori: maistru matelot cls 2, maistru matelot cls 1, maistru matelot sef c. subofițeri superiori: adjutant , adjutant șef d. ofiteri subalterni inferiori: sublocotenent, locotenent, locotenent major e. ofiteri subalterni superiori: căpitan cls 3, capitan cls 2, capitan cls 1 f. ofiteri generali: comodor, contra amiral, vice amiral , amiral, C Aviație a. Soldați și gradați :recrut, soldat, fruntaș, vice-caporal, caporal b. subofițeri inferiori: sergent secund, sergent, sergent major c subofițeri superiori: adjutant, adjutant șef, d ofițeri generali: comodor de aviație , maior general, locotenent general, general
Si din pacate acel "edit" nu s-a mai intamplat, ca am imbataranit si eu si am uitat. Bine ati venit pe forum, ma bucur sa vad interes pentru acesta lege. Cu voia dvs, as dori sa adaug niste aspecte: La punctul 1: Trebuie sa apara sintagma "si carora li s-au acordat grade militare" . fara acesta sintagma personalul civil care urmeaza cursuri poate chiar de nautura civila in Academii se vor trezi cu titulatura de "militar" si de "cadru". La punctul 2: Nu inteleg prea bine lagatura dintre durata serviciului si ocuparea unei functii pe statul activ sau de rezerva, ori neocuparea unei functii pe nicun stat de organizare ergo, retragere. La punctul 3: Corect, este o formulare mult mai fericita decat cea actuala. Problema apare la ultima fraza, dupa constructia respectiva orice militar pleaca de la gardul de recrut inteleg nefind posibila obtinerea in mod direct de ofiteri respectiv subofiteri la finalizarea cursurilor unei academii respectiv scoli de profil. La punctul 4: Lit (A) - la soldati, am avut acesta structura insa la momentul respectiv existenta inca unui grad, cel de cpl cl I a asigurat faptul ca soldatii pot fi mentinuti mai mult in activitate fara a trece in corpul subofiterilor. Apoi 3 grade de sergent nu are o legatura istorica directa cu noi. Dispare deci gradul de plutonier cu totul? Lit (B) - mateloti ca terminologie mai rar se intalneste. Insa deisgur poate fi sia sta o varianta. Nu exista in terminologia militara romaneasca ofiteri subalterni inferiori ci doar ofiteri inferiori si nici subalterni superiori. In mod traditional primul grad de marinar militar ofiter este cel de aspirant, sublocotenentul este ori la aviatie ori la forte terestre. Vorbesc de practica de 170 de ani in materie, nu ma refer neaprat cum arata legea astazi. Varianta capitanilor de rang as exclude-o integral. Asta in Romania inseamna un pas catre epoca comunista, o epoca de care eu unul nu mai vreau sa aud cat traiesc. M-am nascut in comunism si sper sa mor in democratie.In perioada regala gradele de comandori de marina ocupau acest sector de grade militare si cred ca este bine asa. Ultimul punct, la marina nu exista ofiteri generali. Exista ofiteri amirali, iar comodorul a avut o istorie scurta in sistemul de grade militare romanesti. Contraamiralul de flotila ocupa in prezent acesta pozitie ierahica si cred ca este mai bine si actual asa. Lit (C) deci, as pastra aceleasi observatii ca si la lit (A). Nu stiu daca este vorba de o traducere din engleza insa in romana gradul de general se pune inaintea gradului ierahic din corpul generalilor. Adica nu avem maiori generali, ci generali maior.
Forums
