Vina părinților, dacă vrei tu neapărat să-i găsești vinovați pe dânșii pentru că tu citești Sartre și "anchiesezi", este aceea de a fi trăit într-o societate care interzicea contracepția.
Aha...si,altceva despre ce am spus poti comenta sau doar despre un biet ,,n,,? Ah,am uitat.Neavand copii,nu ai de unde sa stii daca e act sexual sau nu schimbatul de scutece. Te-ai repezit la un n.
,,Aha...si,altceva despre ce am spus poti cometa sau doar despre u biet ,, ,,? Ah,am uitat.eavad copii,u ai de ude sa stii daca e act sexual sau u schimbatul de scutece. Te-ai repezit la u ."
Cam asta este importanta existentei sau absentei unei litere, la locul potrivit!
asa e. Dar ce sa zic...pe vremea mea,nu exista cuvantul asta.Deci nu il pot imputa profei de romana. Dealfel, a fost chiar un ministru care avea un n in plus...se numea ministrul braNconier..:)) Nu aspir la functia asta,dar iertati si voi o greseala de tastare. Sau nu.Egal. Acum ca ati facut analiza pe text,si m-ati judecat cat sunt de prost pentru un ,,n,, extrem de important-aflu acum- putem avea o discutie despre sau si despre treaba cu schimbatul scutecelor devenite brusc(pentru mine ce-i drept) act sexual? Sau o dam pe aratura in speranta ca abatem atentia de la nedumerirea mea?
Promit sa mai fac greseli voite sau nu,astfel incat sa puneti inchizitia pe mine,dar daca putem avea si un dialog,eu ma declar multumit ca mai dau pe forumul asta.
Ca sa nu mai ai dureri de cap legate de afirmatiile lui Parvu, ca sa nu te intrebi cate persoane ai imbratisat sau cate scutece ai schimbat, ca sa nu tragi linie si sa calculezi de cate ori s-ar spune ca ai facut sex, ia in calcul explicatia pe care ti-o da un Dex asupra acestui termen:SEX, sexe, s. n. 1. Totalitatea caracteristicilor morfologice și fiziologice care deosebesc animalele și plantele în două categorii distincte, masculi și femele. 2. Fiecare dintre cele două categorii de viețuitoare diferențiate după organele genitale; bărbați sau femei, masculi sau femele. ◊ Sexul tare (sau viril) = bărbații. Sexul slab (sau frumos) = femeile. [Pl. și: sexuri] – Din fr. sexe, lat. sexus.. Asadar, cum o fi?!
1.Daca ai lansat un subiect( manuale/auxiliare nepotrivite) asteptand o disputa, incearca sa sustii dialogul in mod constructiv...altfel, vei ajunge la monolog. 2.Ti-am oferit o alta varianta de folosire si abordare a unui termen...n-ai acceptat-o nici pe ea; am explicat dupa modelul manual-auxiliar, dar pare ca pe tine nu te multumeste nimic...nici manualul, nici auxiliarul, nici dictionarul, nici avatarul, nici calendarul, nici samsarul, nici oriceofi...doar logomahia! A! Sa stii, ala de-l prezentasi insistent( cu taine si texte) tot un auxiliar oarecare ramane si tot optional poate fi folosit! Manualele pot fi alternative si profesorul stie ce sa aleaga; piata e deschisa tuturor celor care vor sa scrie,cu riscul de a nu le fi deschisa vreodata cartea! A! Sa stii, (ne)putinta de a intelege niste lucruri duce la apecieri defectuoase si nocive (transmise si de la parinti la copii). 10. Nu ma astept sa intelegi!
Intrebarea mea a fost alta.Cu manualul ,am inteles ca e un manual auxiliar. Si ca este ales sau nu de catre profesorul competent. Este la fel ca si manualul de istorie auxiliar in care apare ca personalitate in istoria moderna Andreea Esca si altii ca si ei.SI ala era auxiliar,si totusi se preda.
Si da,dialogul este cand iti raspecti partenerul de dialog.Nu cand adoptam o pozitie superioara si partinica,si de acolo scuipam cuvintele. Ti se poate intampla sa ti se raspunda cu aceeasi moneda. Forum.Stiam ca aice e un forum in adevaratul inteles.Sau era un forum cand am intrat eu aici prin 2007. De cativa ani insa,cativa useri au rechizitionat acest forum in propriul interes care serveste alte interese. Si mai sunt vreo 2 ,printre care si domnia voastra,care le tine isonul dar cu bune intentii. Daca va uitati in arhiva,puteti constata ca majoritatea userilor au cam disparut.Oare de ce?
Eu credeam că dispăruții ăia te-au desemnat pe tine să vorbești în locul lor, așa cum o și faci, folosind pluralul. De aia mă și miram, cum de-o fi posibil să nu-ți dea nimeni o mână de ajutor și să te lase să scrii toate tâmpeniile pe care le scrii, așa, de unu singur.
Un Mihai Maci impecabil, ca de obicei: Mihai Maci - Cum Produce Școala Plagiatori Fabuloase referirile, foarte consistente, la plagiatul din instituțiile "dă forță" ale statului român. LINK
mihai_maci_-_cum_produce_coala_plagiatori.doc Iar dacă vi se pare că autorul (pe care io îl tot recomand pe aici, și nu numai) este subiectiv și resentimentar, să știți că așa este, dar într-o mică măsură. Și e conștient de asta - spune la un moment dat: "cei dintâi înduraseră toate umilinţele cu putinţă (cine-a făcut armata are o idee despre ce e vorba)...". Cine știe ce experimente din alea "formatoarele" o fi avut omul parte în cele 6 luni de stagiu militar....
Într-o scrisoare deschisă adresată premierul şi ministrului Educaţiei, Asociaţia Human Catalyst atrage atenţia că există şcoli în care elevilor slabi le este interzis să se înscrie la Evaluarea Naţională, solicitând sancţionarea cadrelor didactice care fac acest lucru, informează Mediafax.....
Asta era anul trecut pe la jumătatea lui Mai.Între timp: Fenomenul Brăila: ”Elevii sunt duși până în clasa a VIII-a, iar în semestrul 2 sunt anunțați că vor fi lăsați corigenți” Organizația Human Catalyst trage un nou semnal de alarmă în privința Fenomenului Brăila. Aceasta publică mai multe mărturii care confirmă excluderea premeditată a elevilor cu probleme din examenul de Evaluare Națională, pentru a nu compromite media generală a unității de învățământ.
Rezultatele preliminare ale studiului Diagnoza echității sistemului de educație 2015 – 2018 (Human Catalyst, 2019) au scos în evidență faptul că rezultatele la Evaluarea Națională (procentul de promovabilitate și media notelor pe unitate școlară) sunt ridicate artificial în multe școli din țară, prin împiedicarea înscrierii la examen a elevilor cu rezultate școlare slabe. Cel mai elocvent este județul Brăila, unde, în anul școlar 2016-2017, 36,5% dintre elevii de clasa a VIIIa nu s-au înscris la Evaluarea Națională (EN), înregistrând cea mai mare pondere din țară, însă media notelor a fost surprinzător de mare: 7,29 – a doua cea mai mare din țară, după municipiul București. Printre mărturiile care atestă fenomenul se află și cea a unui fost cadru didactic din Botoșani, a cărui declarație a fost postată de Human Catalyst pe canalul său de YouTube. Fenomenul Brăila cadru didactic testimonial BT 2019LINK Pe pagina sa de Facebook, organizația face publică și o declarație a Semiramidei Balan, reprezentant al romilor din Botoșani:“Elevii sunt duși până în clasa a VIII-a, iar când ajung aici, în semestrul 2 sunt anunțați că vor fi lăsați corigenți. Dintre elevii romi, peste 50% sunt lăsați la o materie sau două. Dacă sunt slabi la învățătură, de ce sunt lăsați corigenți/repetenți pe ultima sută de metri? Ca să-și facă profesorii catedrele 8 ani? Și după ce că nu și-au făcut treaba cu ei, le spun că oricum n-o să facă față la liceu și nu au de ce să participe la capacitate. Iar dacă nu vor ca acești elevi să le scadă media pe școală la capacitate, de ce nu se ocupă profesorii de ei în cei 8 ani, ca să facă față examenelor? Aceștia sunt copii care nu pot primi ajutor la teme de la părinți și nici bani de meditații nu au. Ce ne facem cu ei dacă nici profesorii nu își fac treaba pentru care sunt plătiți, îi ascundem sub preș să nu ne scadă media la evaluări? Sunt zeci, sute de copii în situația asta în Botoșani, dar părinților le e frică să vorbească sau să facă sesizari. Mai au copii în școală, mai speră să nu-i lase totuși corigenți dacă nu fac plângeri…Aici nu ne ajută nimeni” LINK Mai multe date despre Fenomenul Brăila în toată țara, în documentul alăturat:
Ridică-te, Gheorghe! Ridică-te, Ioane! Ridicați-vă, spălați-vă și mergeți la școală! LINK
Atunci când Banca Mondială s-a decis să măsoare Indexul Capitalului Uman s-a decis, de fapt, să măsoare viitorul unei națiuni.
Indexul respectiv este definit astfel: capitalul uman pe care un copil născut astăzi îl poate avea peste 18 ani, atunci când va deveni adult. Practic, indexul determină corelația dintre rezultatul pe care îl avem astăzi în educație și sănătate și productivitatea generației următoare.
„The Human Capital Index (HCI) is an international metric that benchmarks key components of human capital across countries. Measuring the human capital that a child born today can expect to attain by her 18th birthday, the HCI highlights how current health and education outcomes shape the productivity of the next generation of workers.
In this way, it underscores the importance for governments and societies of investing in the human capital of their citizens. The HCI was launched in 2018 as part of the Human Capital Project (HCP), a global effort to accelerate progress towards a world where all children can achieve their full potential”.
Oare unde ne vom afla noi, românii, peste 18 ani, cu resursa cea mai importantă pe care o țară o poate avea?
O să vă spun, dar n-o să vă placă. România are un index de doar 0,58, cel mai mic de pe continent, egal cu cel al unor state mult mai puțin dezvoltate economic și social: Republica Moldova, Armenia, Azerbaijean, Bosnia- Herțegovina și Gaza și Cisiordania (Iudeea și Samaria)!
Deasupra noastră se află toți europenii – de la Bulgaria (scor 0,61), Ucraina și Albania (scor 0,63) până la Ungaria (scor 0,68), Polonia (scor 0,75) și până în vârf de tot, la Singapore, Hong Kong și Japonia (scor 0,88, 0,81 și 0,8).
Așadar, din cauza sistemului de educație și de sănătate de astăzi, un român născut în 2020 va ajunge să aibă în 2038 o productivitate de 0,58 pe o scară de la 0 la 1, pe când un ungur va avea o productivitate de 0,68 și un polonez una de 0,75.
Din 174 de state cercetate de Banca Mondială, ne situăm pe locul 78. Avem a 41-a cea mai mare economie a lumii, a 53-a cea mai performantă și vom deține abia al 78-lea cel mai productiv capital uman.
Credem oare că peste o generație vom compensa calitatea capitalului uman cu rezervele de gaze, de sare sau cu pelicanii și sturionii din Delta Dunării?
Clasamentul viitorului națiunilor este dominat de Singapore (scor 0,89), Hong Kong (scor 0,82), Coreea de Sud, Japonia și Canada (0,81). Finlanda este prima țară europeană (locul 7 mondial), urmată de Suedia, Irlanda și Olanda. Pe locul 13 și pe locul 15 se găsesc Estonia și Slovenia, Polonia este pe 24, Cehia pe 25, chiar înaintea Israelului (locul 28), iar Ungaria pe poziția a 40-a, lângă Rusia (poziția a 41-a).
Acum, trebuie spus că indexul are trei componente: supraviețuirea (probabilitatea de supraviețuire la 5 ani), școala (anii de școală pe care îi vor urma copiii născuți în 2020 și media scorurilor la testele armonizate) și sănătatea (în primul rând, rata de supraviețuire a unul copil de 15 ani până la 60 ani). Să reținem că a doua componentă, școala, determină peste 60% din rezultat.
Spre rușinea noastră, Europa și Asia Centrală se află (ca regiune) la o medie mult superioară scorului nostru: 0,69, a doua cea mai înaltă din lume, după America de Nord (0,75).
Ați înțeles, oameni buni? Educația și sănătatea vor determina cât anume din maximul de productivitate va atinge un copil născut astăzi peste 18 ani.
Hai să vedem de unde plecăm:
În 2019 avem o productivitate medie de 72,5% din media UE (în prețuri comparabile, PPP), depășind Ungaria (70%), Letonia (68,7%), Croația (72,4%) și Bulgaria (50%).
Dar oare ce anume face ca un copil născut astăzi în România să nu ajungă să-și atingă decât 0,58% din productivitatea maximă peste 18 ani, la vârsta adultă?
Păi dacă vorbim despre educație, să nu uităm că statul român cheltuie cea mai mică pondere a PIB-ului său pentru educație din întreaga Uniune: 3,2% din PIB, față de 5,1% în Ungaria, 5% în Polonia și 4,65% în Cehia.
Iar dacă vorbim despre sănătate, să nu uităm că România este antepenultima țară din UE după ponderea în PIB a alocărilor guvernamentale pentru sănătate:
Hai să vedem și calitatea educației de la noi, să vedem cam ce produs final iese din școala noastră. Am ales cele trei categorii de cunoștințe (matematică, științe și citire/înțelegere), verificate armonizat în UE prin testele PISA și redau mai jos trei grafice privind procentajul de elevi cu nivel insuficient de cunoaștere a domeniului:
Dacă suprapunem acum indicele calității resursei umane (HCI), calculat de Banca Mondială, cu aceste trei clasamente din urmă vom vedea că locul nostru la coada viitorului european este pe deplin justificat de calitatea proastă a educației: cei mai slabi la matematică, penultimii la științe și antepenultimii la citire/înțelegere. Cine sunt în frunte: Estonia, Slovenia, țările nordice, Irlanda. Quod erat demonstrandum.
Cât privește procentajul de elevi care părăsesc școala prematur, și aici suntem „în frunte”, adică pe locul III din UE:
Așa arată, practic, în statistici, copiii din satele noastre, unde suplinitorii (nu profesorii sau învățătorii) se fac că predau unor clase mixte, clasa I plus clasa a II-a, de exemplu.
Și ca să înțelegeți că nimic nu e întâmplător pe lumea asta, mai mult de un sfert din populaţia României, respectiv 5,6 milioane de persoane, nu era conectată la sistemul public de alimentare cu apă în 2019.
Pe regiuni, ponderea cea mai mare a populaţiei conectate la sistemul public era în Bucureşti-Ilfov (87,7% din totalul populaţiei), urmată de regiunea Sud-Est (82,3%). La polul opus se află regiunea Nord-Est, în zona Moldovei doar jumătate din populaţie având acces la apă (50,1%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (59,3%). Păi cum să meargă copilul la școală când nu are sărmanul nici apă curentă?
Pe principiul „la omul sărac nici boii nu trag”, acolo unde nu e apă, nu se face nici școală și nu ajung nici investițiile străine.
Din cele 88,3 miliarde de euro stoc de investiții străine directe, cele mai multe s-au înregistrat în regiunea de dezvoltare BUCUREȘTI – ILFOV (55,349 miliarde euro sold la 31 decembrie 2019, reprezentând 62,7 la sută din total), urmată de regiunea CENTRU (7,648 miliarde euro), regiunea VEST (6,198 miliarde euro) și regiunea SUD – MUNTENIA (5, 671 miliarde euro).
În contrast, cele mai mici valori ale investițiilor se regăsesc în regiunea SUD‑VEST – OLTENIA (2,536 miliarde euro) și regiunea NORD-EST (1,765 miliarde euro). Tot Oltenia și Moldova sunt defavorizate…
Cei mai mulți dintre români cred că suntem o națiune binecuvântată de Dumnezeu cu multe resurse.
Aproape în toate clasamentele resurselor Uniunii Europene suntem pe locuri fruntașe: pe locul II la gaze, pe locul I la țiței, pe locul V la cărbune, pe locul VI la populație, avem cea mai mare deltă din Uniune, avem o treime din cel mai lung fluviu din Uniune, avem al doilea cel mai valoros și productiv teren agricol din Uniune, avem cel de-al treilea potențial hidroenergetic din Uniune, avem munți plini de aur și de alte minerale, avem sare, avem ieșire la mare, avem cam de toate.
Această bogăție de resurse ne-a făcut să credem în diverse scenarii de prosperitate, de la gazul care ne va face pe toți niște opulenți șeici arabi până la aurul de la Roșia Montană care va face din România un adevărat El Dorado.
Când privim, însă, în clasamentele economice, ale bunăstării și ale dezvoltării, ne situăm pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, ba chiar suntem întrecuți în regiunea noastră de națiuni mult mai sărace în resurse (Ungaria, Polonia, Slovenia, Cehia sau Slovacia).
Poate mulți ne întrebăm de ce suntem în această situație și dacă vom putea, în viitor, să ne schimbăm această soartă.
Ei bine, tot gazul și tot aurul din lume nu fac nici doi bani fără cineva care să le exploateze inteligent.
Brațele puternice și harnice nu mai valorează mare lucru în ziua de astăzi; ceea ce contează din ce în ce mai mult este inteligența minților, educația trupurilor și a creierelor. Mintea educată produce mai multă bogăție decât pot produce milioane de brațe puternice.
Educația produce mai multă bogăție decât mii de miliarde de metri cubi de gaze sau decât mii de milioane de tone de țiței. Un corp sănătos și o minte antrenată sunt resurse mai productive decât orice zăcământ mineral.
Da, plenitudinea de resurse poate aduce după sine prosperitate (precum în Qatar, Brunei, Emiratele Unite sau Arabia Saudită), dar să nu uităm că toate clasamentele prosperității și puterii economice sunt dominate de națiuni sărace în minerale: Macao, Luxemburg, Singapore, Irlanda, Elveția, Hong Kong, Taiwan, Olanda, țările nordice, Germania, Austria, Belgia.
Pentru că, de fapt, factorul esențial care contează în dezvoltarea unei națiuni este calitatea cetățenilor săi. Până la urmă, de calitatea oamenilor depinde orice industrie.
Aceasta este prima lecție pe care ar trebui s-o primească oricine: cu cât vom avea mai mulți români mai bine educați și mai sănătoși, cu atât vom fi o economie mai mare, mai productivă și mai performantă!
Prosperitatea și bogăția națiunilor s-a schimbat de multe ori în decursul istoriei: în perioada medievală, cea mai avansată națiune de pe continent era cea italiană (chiar dacă divizată în multe state), iar în perioada antică grecii, egiptenii sau perșii erau în centrul istoriei.
Privind acolo unde au ajuns aceste popoare, devine clar că nu există lucru mai înțelept pe care un popor îl poate face decât să își planifice un viitor cât mai prosper.
Așa că, oameni buni, hai să fim realiști: nu gazul din Marea Neagră sau lignitul din Oltenia ne vor face bogați, ci copiii noștri, dacă vor fi sănătoși și bine educați, căci ei vor aduce salarii mari, din care ni se vor plăti și nouă pensiile. Dacă vreți să dăm o șansă acestei națiuni, hai s-a ajutăm să se spele, să se ducă la școală, să nu se îmbolnăvească și să învețe ceea ce are nevoie pentru a trece examenele.
Nivelul și calitatea educației trag în jos capacitatea românilor de a rezista la dezinformare / România, spre coada clasamentului european de media literacy – studiu
Calitatea educației este un factor-cheie luat în calcul într-un nou studiu privind rezistența populațiilor la dezinformare, informații false și alte abuzuri media, iar România figurează, în clasamentul european din acest studiu, spre coada clasamentului, alături de țările balcanice și departe de liderii alfabetizării media – țările din nordul și vestul-continentului. Situația este cu atât mai serioasă cu cât studiul pune în evidență această rezistență la dezinformare în contextul pandemiei Covid-19 și al tuturor falsurilor care agravează problemele sociale și epidemiologice.
Raportul, numit “Media Literacy Index 2021 – O dublă problemă: Rezistența la știri false în vremea infodemiei Covid-19”, este realizat de Open Society Institute din Sofia și a fost publicat săptămâna aceasta, după cum a semnalat Novinte.com. Analiza bulgară acoperă toate țările din UE și sud-estul Europei, rezistența la dezinformare fiind calculată pe baza mai multor indicatori.
Aceștia cuprind elemente evidente, precum scorurile înregistrate la capitolul libertatea presei de către țări, în rapoartele Freedom House și Reporteri fără Frontiere. Dar o greutate și mai mare o are scorul înregistrat de țări la ultima evaluare PISA, special la capitolul citire. Mai sunt luați în calcul parametri precum: procentul de populație cu studii universitare (Eurostat), nivelul de încredere al oamenilor în concetățeni (Eurostat), Indicele de e-participare (UN).
România figurează pe poziția 28 dintr-un total de 35 de state europene, într-un grup de țări cu trăsături similare, din care mai fac parte Grecia, Serbia, Bulgaria, Turcia și Muntenegru.
În cazul României, nu datele privind libertatea presei trag țara în josul clasamentului, ci educația și nivelul de încredere în cetățeni, după cum sugerează informațiile incluse în raport.
Astfel, România stă “binișor” la capitolul libertatea presei, cu scoruri în jumătatea superioară atât în clasamentul Freedom House (38 pe o scară de la 0-100, unde 0 e optim), cât și în cel al Reporteri fără Frontiere (25,91 pe o scară de la 0 la 100, unde 0 e optim).
Dar țara înregistrează rezultate slabe la studiul PISA al OECD, la toate cele trei capitole. Totodată, e luată în calcul o cotă de 15,5% din populație care a finalizat studii universitare, procent foarte slab comparativ cu celelalte state europene.
Iar dacă la indicele de participare scorul este de 0,8 dintr-un maxim de 1 posibil (comparativ cu alte țări din regiune), nivelul de încredere în alții este de doar 4,4, pe o scară de la 10 (maxim) la 0.
Spre comparație, țara europeană plasată cel mai sus în clasamentul din acest studiu, Estonia, ocupă poziții superioare nu doar în clasamentele libertății presei, ci mai ales la scorurile PISA (de altfel, cele mai bune din Europa), iar 35% din populație are studii universitare. Nivelul de e-participare e maxim (1, pe o scară de la 1 la 0). Singurul punct slab – încrederea în ceilalți (5, pe o scară de la 10 la 0).
Rankingul alfabetizării media în Europa, așa cum a fost calculat în acest raport, este dominat de țările nordice, primele locuri revenind Finlandei, Danemarcei, Estoniei și Suediei. Urmează Irlanda, Olanda, Belgia, Germania, Islanda, Marea Britanie.
Forums
asa e. Dar ce sa zic...pe vremea mea,nu exista cuvantul asta.Deci nu il pot imputa profei de romana.
