Eu il folosesc pe Linux. Mi se pare foarte bună însă pe unele site-uri nu pot întra, de exemplu SemperFidelis. În Pidgin la conectare prin protocol Yahoo nu îmi arată numele celor din listă, doar ID-urile. Şi încă nişte hibe. În rest e ok, deşi paginile se încarcă destul de greu în Mozilla.
PS În unele activităţi gen IRC, BitTorrent, şi P2P este interzis sau limitat la folosire.
Merge si pe Semper... drept dovada.. eu folosesc opera pe windoze sau bsd si nu face fitze.. pana la proba contrarie incercarea moarte n'are. moare numai cine'ncearca...
"Asociaţia Comisariatul pentru Societate Civilă i-a cerut să nu stocheze datele despre apelurile telefonice, aşa cum cere Legea 298 din 2008. În instanţă, operatorul s-a apărat spunând că este obligat să respecte legea. Tribunalul Bucureşti a decis astfel să mute dosarul la Curtea Constituţională, care urmează să decidă dacă prevederile din controversata lege încalcă sau nu Constituţia.
Acesta este primul demers juridic împotriva legii 298, care obligă firmele de telefonie sau de internet să păstreze datele cu privire la convorbiri. Legea încurcă şi poliţia sau parchetul pentru că în cazurile de dispariţie sau infracţiuni minore, doar preşedintele Tribunalului poate să îşi de acordul ca datele să ajungă la anchetatori."
Sursa:Realitatea.net Data: 06.02.2009.
Sa vedem acum pozitia CC... vre-un pronostic ceva?
decizie rabinica in coda romaneasca: am bifat alinierea la coana europa, caci am dat legea, dar e mai greu sa o implementam pen ca, deh, norme metodologice neclare, neconstitutionale, drepturile omului... daca se iau de surtucul nostru zicem ca si la ei e varza etc. treaba controversata, mai vorbim, mai ne imprietenim... vedem..
bottom line: detalii tehnice sa le rezolve specialistii cand si daca pot, ca e criza (poate ne dau multi bani sa facem ceva),
Aici nu ma pricep: exista vreo directiva a UE ce ne obliga sa avem o astfel de reglementare?... Eu nu stiu sa fie asa ceva in alte state. Cei doxa in drept comunitar va rog sa ma lamuriti si pe mine.
UPDATE: Azi Dinu Patricu a castigat procesul intentat SRI pt interceptari ilegale. Revenind: Trebuie si baietii astia sa priceapa odata ca nu mai merge cu interceptatu' ilegal. Nu mai merge pur si simplu, asa zice Ue-ul, asa zice Constitutia... si asa zic si magistratii. Si din cauza asta un "sfant" si in "nevinovat" ca Patriciu este achitat.
LINK Este directiva 2006/24. Atacata fiind de Irlanda si Slovacia la CEJ: "In comunicatul sau pentru presa, CEJ constata ca dispozitiile directivei sunt limitate in cea mai mare parte la activitatile furnizorilor de servicii si nu reglementeaza accesul la datele stocate, nici exploatarea acestora de care politie sau autoritatile judiciare ale tarilor membre. Astfel, baza juridica a adoptarii directivei a fost cea adecvata."
Deci, directiva europeana reglementeaza partea economica si nu ce prevede legea romaneasca pentru accesul la aceste informatii de catre servicii... Fonfleuri!
Avocatul Poporului lauda "Legea ochiul si timpanul" -- Avocatul Poporului nu va sesiza Curtea Constitutionala in privinta Legii 298/2008 referitoare la obligarea operatorilor de telefonie si servicii de Internet de a inregistra automat toate datele despre comunicatiile si localizarea geograficaa cetatenilor. Institutia pretinde ca legea respecta Constitutia si Conventia Europeana a Drepturilor Omului si arunca astfel la cos sesizarea ziarului ZIUA si a altor ONG-uri care au criticat neconstitutionalitatea acestei legi, care incalca dreptul la viata privata si secretul corespondentei si nu ofera garantii in privinta folosirii ei abuzive. Culmea, Avocatul Poporului sustine ca o asemenea lege ar fi necesara, deoarece "societatile democratice sunt amenintate de un fenomen infractional tot mai complex", dar recunoaste ca sintagma din lege - "in scopul prevenirii si contracararii amenintarilor la adresa securitatii nationale - este susceptibila a da nastere la abuzuri si reprezinta o omisiune legislativa. Pe rolul Curtii Europene de Justitie se afla un caz deschis de Irlanda impotriva UE, contra Directivei 2006/24/CE de la care se inspira legea 298. Astazi, CEJ se va pronunta asupra acestui aspect. Peste 40 de organizatii neguvernamentale din statele membre UE au trimis, anul trecut, o scrisoare Curtii pe tema incalcarii dreptului la viata privata. In Romania a intrat in vigoare la inceputul acestui an Legea 298/2008, care transpune directiva europeana respectiva in legislatia romaneasca. Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) a intocmit proiectul normelor de aplicare a Legii 298/2008. ZIUA a criticat proiectul respectiv, care nu ofera nicio garantie sau control civil, ori parlamentar privind auditarea softurilor, procedurilor si personalului care va aplica prevederile legii respective. Din aceasta cauza, ZIUA, in temeiul Legii 52/2003, a solicitat MCSI, fara sa primeasca raspuns, sa organizeze sedinta publica pentru dezbaterea normelor de aplicare. Daca normele se adopta prin incalcarea legii 52, fara dezbatere publica, vor putea fi anulate in instanta de Contencios Administrativ. Doru DRAGOMIR, George SCARLAT
Serios acuma... cat o primit Avocatul Poporului sa zica "minunile astea". De fapt nu ma mai mira nimic daca Ponta zice ca o lege este contitutionala daca Curtea Constitutionala a declarat-o neconstitutionala pe forma si nu pe fond. Au inebunit toti... altceva nu stiu ce sa mai zic.
"Urmare a unui artificiu juridic, Legea interceptării comunicaţiilor ar putea deveni „neeuropeană” peste 3 săptămâni, la nici o lună de la intrarea în vigoare, odată cu posibila invalidare a Directivei Europene 24 din 2006 privind „păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului”.
Pe 10 februarie, Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), din Luxemburg, se va pronunţa definitiv în privinţa Directivei 24, în baza căreia a fost adoptată Legea românească 298 din 2008, ce a intrat în vigoare marţi. Directiva 24 a fost contestată de Irlanda încă din septembrie 2006 şi există şanse reale ca verdictul să fie favorabil contestatorului. Culmea, Irlanda are, din 2002, o legislaţie mai dură în domeniu, din punctul de vedere al încălcării drepturilor omului, datele personale fiind păstrate pentru 3 ani şi fiind permisă, de pildă, accesarea acestora pentru a fi utilizate în procesele civile.
Dar vecinul Marii Britanii, adică al statului care a iniţiat Directiva 24 după atentatele de la Londra din 7 iulie 2005, nu contestă încălcarea drepturilor omului, ci fundamentarea greşită a normativului european. Astfel, Irlanda arată că alegerea articolului 95 al Tratatului European, ca bază legală a Directivei 24 este totalmente greşită, întrucât acesta (art. 95) se referă la adoptarea legislaţiilor naţionale în concordanţă cu pieţele interne. Or, Directiva 24 este dedicată combaterii terorismului şi criminalităţii organizate, acestea fiind acte cu răspândire şi conexiuni internaţionale.
Un val de abrogări
Dacă CEJ va da dreptate Irlandei, este de aşteptat un val de abrogări în toate statele europene (cel puţin 16 la număr, conform unor date publice), care, ca şi România, şi-au adaptat legislaţiile în conformitate cu prevederile Directivei 24/2006. Iar Comisia Europeană va fi nevoită să iniţieze un nou proiect de directivă.
Contestarea Deciziei 24/2006 este susţinută (printr-o intervenţie scrisă) de 43 de organizaţii europene, printre care şi Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (APTI), din România. Juristul Bogdan Manolea, directorul executiv al APTI şi editorul unei publicaţii bilunare dedicată drepturilor civile europene, spune că legislaţia românească este „aproape bună, raportat la Directiva 24”. „România avea de ales: fie îşi modifica legislaţia în concordanţă cu directiva, fie contesta normativul european, ca şi Irlanda, la CEJ.
S-a ales soluţia unei legi în care se regăsesc, în general, prevederile minimale ale directivei. De pildă, Directiva 24 prevede că datele înregistrate pot fi păstrate între 6 luni şi 2 ani. Majoritatea statelor europene au ales un termen mediu, de un an, România a mers pe termenul de 6 luni. Dar spuneam că legea este aproape bună, fiindcă există şi neajunsuri. De pildă, articolul privind accesul la informaţiile respective este vag formulat. Care este legislaţia organismelor cu atribuţii în domeniul securităţii statului, legislaţie la care se face trimitere?”, comentează Manolea.
Cum a ajuns „interceptarea” legală
O primă tentativă de adoptare a unei măsuri unitare, la nivel european, în privinţa înregistrării datelor generate de comunicaţiile electronice, s-a consumat în iulie 2002, în urma adoptării Patriot Act în Statele Unite ale Americii. Adoptarea proiectului propus de guvernul belgian a fost însă amânată datorită protestului susţinut al societăţii civile. Cu toate acestea, Belgia, Danemarca, Franţa şi Irlanda au adoptat legi în concordanţă cu măsurile propuse de Belgia, iar alte câteva state aveau în vedere măsuri similare.
Şeful APTI susţine că Directiva din 2006 este considerabil îmbunătăţită faţă de proiectul din 2002: „S-a renunţat, de pildă, la posibilitatea accesării informaţiilor stocate în scopul urmăririi celor suspectaţi de încălcarea legislaţiei referitoare la drepturile de autor”.
Cu toate acestea, organizaţiile care apără drepturile omului consideră că înregistrarea datelor personale nu trebuie să se producă generalizat, ci exclusiv la cererea organelor de anchetă şi în baza unui mandat judecătoresc. Arbeitskreis Vorratsdatenspeicherung, organizaţie germană care luptă împotriva înregistrării datelor, a strâns peste 30.000 de semnături şi a iniţiat, astfel, un proces la Curtea Constituţională din Germania, împotriva legii adoptate în baza Directivei 24. Pe 19 martie, curtea a emis o decizie preliminară, invalidând ca neconstituţionale câteva articole ale legii şi limitând, astfel, accesul autorităţilor la datele înregistrate. O decizie finală este aşteptată după 10 februarie, adică după luarea deciziei CEJ asupra Directivei 24/2006.
Specialiştii susţin că Directiva 24 nu este doar un abuz asupra drepturilor omului, ci şi un fiasco din punctul de vedere al atingerii scopului declarat. Astfel, membrii organizaţiilor teroriste şi ai grupărilor de criminalitate transfrontalieră se pot folosi, pentru a comunica în siguranţă, de servere internaţionale de poştă electronică, cum sunt cele furnizate de Google şi Yahoo, de programe de telefonie prin internet gen Skype, sau de alte programe gratuite dedicate protejării datelor personale.
Procurorii români vor mai mult
Ca şi când nu ar fi cunoscut aceste aspecte, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a cerut modificarea Legii 298 din 2008, pentru a facilita accesul procurorilor la înregistrările din bazele de date ale furnizorilor de comunicaţii electronice. Kovesi e nemulţumită că listingurile convorbirilor telefonice pot fi cerute de la companiile de telefonie mobilă doar în cazuri de infracţiuni grave şi doar dacă este începută urmărirea penală. De asemenea, se cere mărirea termenului de stocare a datelor, cele 6 luni prevăzute de lege fiind considerate insuficiente."
Daca Romania era stat cu macar un testicul in pantaloni...faceam si noi plangere la CEJ. Interesant este ca desi legea aceasta este NECONSTITUTIONALA(fapt ce prezinta o problema grava juridica) avocatul poporului tace ca hotul in lanul de porumb si ong-urile latra iar caravana trece. Scarbos este acest stat.
Argumentatia Irlandei se bazeaza pe Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Cred ca acest fapt intareste pozitia acestei asociatii si ii reconfirma dreptul moral de a contra institutile statului care dorm in fornt cu pusca in mana.
Daca verdicutul CEJ este in favoarea contestatorului si automat cere abrogarea acestei masuri, atunci dle avocat al poporului...DEMISIA!!!
Guvernul a hotarat amanarea aplicarii pana la data de 31.12.2009, a Legii 298/2008, cunoscuta si ca Legea "Ochiul si Timpanul", de stocare pe timp de sase luni a datelor privind comunicatiile telefonice, SMS si e-mail ale cetatenilor romani.
Cedarea guvernului constituie o victorie pentru democratie, pentru societatea civila si mai ales pentru ziarul ZIUA, care a dus o ofensiva sustinuta respectarea drepturilor constitutionale ale romanilor, puse in pericol de Legea 298/2008 si mai ales de proiectul de norme de aplicare a acesteia, elaborat de Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI). ZIUA a sesizat Avocatul Poporului, cerandu-i sa conteste Legea 298/2008 la Curtea Constitutionala, motivandu-si pertinent, impreuna cu juristii sai, aceasta sesizare si subliniind lacunele legii. Avocatul Poporului, in raspunsul sau, desi a respins cererea noastra, ne-a dat dreptate indirect, aratand ca nu se poate sesiza in privinta lipsurilor din lege, pentru ca nu se poate substitui legislativului. Dupa ce MCSI a publicat normele de aplicare, ZIUA le-a comparat cu legislatia asemanatoare din UE si a constatat ca nu confera niciun fel de garantii, a facut propuneri concrete cu caracter tehnic si l-a somat in doua randuri pe Gabriel Sandu, ministrul Comunicatiilor, sa respecte Legea 52/2003, a transparentei actului administrativ si sa organizeze sedinta publica de dezbatere a normelor. In caz contrar, ZIUA va obtine anularea normelor in instanta de Contencios Administrativ. Guvernantii au ocolit dezbaterea inca de la inceput, pentru ca au refuzat sa ne informeze in temeiul Legii 544/2001, a liberului acces la informatii, care au fost ONG-urile care au participat la elaborarea legii, noi vrand sa vedem daca acestea nu cumva au epoleti subcutanati. De asemenea, Legea 298/2008 stipuleaza publicarea normelor in 30 de zile, ceea ce incalca Legea 52/2003, ce prevede minim 30 zile pentru dezbateri publice.
Dle colonel, se pare ca avem castig de cauza pe acest "camp de lupta". Spre rusinea mea numai acum cateva zile am aflat de aceasta veste si numai acum am gasit timpul sa o public:
" Aplicarea legii de stocare a datelor convorbirilor telefonice si pe internet, suspendata pana la sfarsitul lui 2009
Comunicat MCSI (25 Feb 2009) DOC, 136KB Guvernul a adoptat miercuri un Memorandum de amanare a aplicarii prevederilor legii de stocare a datelor convorbirilor telefonice si pe internet din Romania, pana la sfarsitul lui decembrie 2009, si de promovare in acest interval, a unei ordonante de urgenta, a anuntat Ministerul Comunicatiilor.
Printre motive se numara ingreunarea si chiar blocarea in unele cazuri a activitatii de urmarire penala, problema ariei infractiunilor pentru care pot fi cerute date, dar si lipsa de pregatire a operatorilor pentru a respecta confidentialitatea datelor.
Observatiile care au stat la baza suspendarii legii:
* prin intrarea in vigoare a acestei legi activitatea de urmarire penala este mult ingreunata si in unele cazuri chiar blocata; * este contestata aria infractiunilor pentru care pot fi cerute date retinute de catre furnizorii de servicii de comunicatii; * la momentul actual, nu toti furnizorii de servicii si retele publice de comunicatii electronice pot asigura intr-un mod unitar gestionarea procesului de retinere si prelucrare a datelor; * nu toti operatorii sunt pregatiti conform prevederilor legale pentru a respecta confidentialitatea datelor solicitate, respectiv accesate.
Pana la sfarsitul perioadei de suspendare (31 decembrie 2009), va fi aplicat un plan operational care prevede printre altele, "masuri proxime necesare pentru evitarea blocajelor instituţionale ce ar putea rezulta din aplicarea prevederilor Legii nr.298/2008 în actuala formă", ori "stabilirea unor norme tehnice minimale prin care să se asigure implementarea unitară, din punct de vedere tehnic".
Legea 298/2008 a intrat in vigoare pe 20 ianuarie 2009. Potrivit acesteia, toti operatorii de telefonie si internet din Romania sunt obligati sa stocheze, timp de sase luni date privind apelurile telefonice, mesajele scrise sau e-mail-urile expediate, care pot fi accesate de MIRA, Ministerul Public, SRI si SIE.
Legea nu vizeaza continutul comunicarilor, iar solicitarea transmiterii datelor se poate face numai dupa ce a fost inceputa urmarirea penala, la autorizarea instantei si la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
Potrivit legii in forma actuala, autoritatea competenta sa supravegheze aplicarea prevederilor legale este Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (A.N.S.P.D.C.P).
Datele sunt stocate in format electronic prin intermediul unei baze de date, creata si administrata din fonduri proprii de catre operatorii de telecomunicatii fixe si mobile, precum si de furnizorii de servicii de internet. Cheltuielile aferente infiintarii si administrarii bazei de date vor fi deductibile fiscal."
sursa: hotnews.ro
Acum ei spun multe in legatura cu motivatia(povesti si povestioare), dar la nivel european aceasa directiva a fost tarata prin toate instantele si din cate am inteles s-a cerut o suspendare pe temeiul neconstitutionalismului din mai multe tari membre EU si neconcordanta cu Delcaratile privind Drepturile Omului.
Legea nr. 298/2008 a stocării datelor a fost declarată neconstituţională, CCR luând în discuţie, joi, excepţia invocată de Comisariatul pentru Societate Civilă în cadrul unui proces intentat companiei de telefonie mobilă Orange.
Potrivit comisarului general al organizaţiei, Ioan Prodan, Comisariatul pentru Societatea Civilă a chemat în instanţă compania Orange, cu care are contract pentru prestarea de servicii de telefonie mobilă, pentru ca aceasta să fie obligată să respecte clauzele contractuale ce privesc confidenţialitatea convorbirilor telefonice.
“Am solicitat prin ordonanţă preşedinţială ca pârâta (n.r. Orange) să fie obligată respecte contractele de furnizare privind intimitatea convorbirilor telefonice. Vrem să ridicăm excepţia de neconstituţionalitate şi să transferăm procesul la Curtea Constituţională, cerând Curţii anularea legii”, declara Ioan Prodan în februarie.
În excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Comisariatul arată că Legea 298 nu ar respecta dispoziţiile mai multor articole din Constituţie care reglementează drepturi fundamentale ale omului: articolul 28, privind secretul corespondenţei, articolul 26 privind viaţa intimă familială şi privată, articol 25 privind libera circulaţie şi articolul 30 privind libertatea de exprimare.
Prodan consideră că Legea 298 face din „fiecare cetăţean român un posibil infractor”. sursa: cotidianul.ro
Asa a inteles guvernul roman sa transpuna acesta directiva europeana(intens disputata de germania irlanda si alte tari) in spatiul romanesc.
Deputaţii PNL au depus o iniţiativă de abrogare a Legii 82/2012, prin care era reglementată reţinerea pentru şase luni de zile a datelor comunicaţiilor electronice, justificând prin respingerea unei directive europene de Curtea de Justiţie a UE.
"Iniţiativa grupului PNL din Camera Deputaţilor pe care am depus-o astăzi are ca obiect abrogarea Legii 82/2012, cunoscută de toată lumea ca Legea Big Brother (...) Guvernul ar fi trebuit să reacţioneze imediat ce Curtea de Justiţie a UE a invalidat directiva pe care România a transpus-o prin Legea Big Brother, însă înţelegem că cei de la putere sunt ocupaţi să se plimbe cu barca împinşi de pompieri sau alte cele", a declarat deputatul PNL Alina Gorghiu.
Deputatul PNL a precizat că iniţiativa de abrogare a legii este necesară întrucât "stocarea de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice a datelor despre apeluri telefonice, SMS-uri şi mesaje electronice de la populaţie reprezintă un abuz şi încalcă dreptul la viaţă privată".
"Suntem în măsură să cerem abrogarea acestei legi după ce Curtea de Justiţie a constatat că: «datele care trebuie păstrate conform prevederilor directivei pot furniza indicaţii precise cu privire la viaţa privată a persoanelor, prin urmare directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale cu privire la respectarea vieţii private şi protecţia datelor cu caracter personal»", a citat Gorghiu din decizia CJUE.
Gorghiu a susţinut că în rândul avocaţilor, la momentul adoptării Legii Big Brother, concluzia a fost că "peste 450 de milioane de persoane (la nivelul UE - n.r.) sunt suspecte de terorism sau de spălare de bani, dacă toţi trebuie să aibă datele stocate de furnizorii de servicii şi comunicaţii".
"Vom asista probabil la foarte multe dosare în instanţă, foarte mulţi cetăţeni care se vor prevala de această decizie a Curţii de Justiţie, care vor cere în instanţă recuperarea prejudiciului cauzat de încălcarea drepturilor lor, şi asta înseamnă nu doar bani pe care statul va fi ţinut să-i plătească, ci şi angrenarea sistemului judiciar într-o nouă serie de procese judiciare care altfel nu ar fi avut loc", a mai declarat deputatul PNL.
De asemenea, europarlamentarul PNL Renate Weber, care coordonează domeniul libertăţilor civile din partea ALDE, a declarat că directiva în cauză pleacă de la prezumţia cetăţenilor ca potenţiali infractori.
"Deşi prin directivă şi legislaţia subsecventă nu ai acces la conţinutul ca atare al conversaţiilor, sau a ceea ce vrei să stochezi, în realitate prin multitudinea de date pe care cineva le obţine poate să aibă o adevărată agendă de lucruri, de activităţi ale persoanelor despre care se stochează datele. Iar persoanele suntem noi toţi, ori nu este normal să faci o legislaţie europeană plecând de la prezumţia că oricare din noi este un potenţial infractor", a susţinut Weber.
Ea a susţinut că datele stocate reprezintă alte date decât cele de conţinut al convorbirilor, însă este vorba despre datele despre apeluri şi comunicaţii între persoane care sunt stocate de operatori timp de şase luni de zile.
"Aceste date se stochează o perioadă de şase luni, ideea fiind că, dacă în perioada aceasta de timp apar indicii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, cei care se ocupă de o investigaţie, de o anchetă, pot să se uite în aceste înregistrări ale tuturor apelurilor făcute şi în felul acesta să determine cine cu cine a vorbit, nu neapărat despre ce anume a vorbit", a explicat Weber.
Europarlamentarul PNL a susţinut că problema directivei a fost legată de definiţiile generale şi accesul neîngrădit, fără mandat eliberat de judecător, al organelor de poliţie sau intelligence la aceste date.
Weber a fost întrebată dacă PNL ia în calcul modificarea actualei legi a siguranţei naţionale, unde este prevăzut accesul fără mandat eliberat de judecător pentru astfel de date, în condiţiile în care actul normativ este afectat de abrogarea legii propuse de liberali.
"Noi aveam obligaţia de a modifica legislaţia privind siguranţa naţională pe baza unei decizii a CEDO, de mai multă vreme, şi din păcate nu am făcut acest lucru", a răspuns europarlamentarul PNL.
La observaţia jurnaliştilor că modificarea legii siguranţei naţionale a fost făcută anul trecut în Parlament, Weber a răspuns: "Dar fără a respecta de fapt ceea ce era esenţa din decizia CEDO. Eu de mai multă vreme spun că în România ar trebui să ne aşezăm serios cu toată legislaţia care ţine de siguranţa naţională şi să facem o revizuire a ei şi a legilor care guvernează activitatea diferitelor instituţii. Nimeni nu este astăzi absurd să nu recunoască că, sigur că da, există o puternică provocare din partea celor care într-adevăr au diferite activităţi teroriste. Dar de aici până la a considera că aceasta justifică orice, este cale lungă (...) Cu această decizie (a Curţii de Justiţie a UE - n.r.) orice legislaţie care nu respectă litera şi spiritul acestei decizii, eu cred că ea trebuie modificată".
Europarlamentarul PNL a precizat că, în cazul adoptării iniţiativei PNL de abrogare a Legii Big Brother, datele deja stocate ar trebui distruse imediat.
De asemenea, deputatul PNL Alina Gorghiu a afirmat că în cazul modificării Legii siguranţei naţionale nu există o decizie la nivelul PNL.
"Despre subiectul abrogării altor articole din Legea securităţii naţionale, acest lucru evident că necesită o dezbatere. În momentul acesta, prioritate pentru noi era punerea în acord a deciziei Curţii Europene de Justiţie cu legislaţia transpusă în baza directivei (...) despre corelarea acestei decizii cu articole din alte legi pe care România le-a elaborate de-a lungul timpului, evident că vom discuta şi vom lua o decizie", a precizat deputatul PNL.
În Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României, care a fost modificată anul trecut, se precizează că instituţiile cu atribuţii în apărarea securităţii naţionale pot obţine inclusiv date reţinute de operatorii de comunicaţii electronice.
Forums
