Societatea civilă cere SRI "să lase la vatră ofiţerii acoperiţi din presă"
Serviciul Român de Informaţii (SRI) trebuie să introducă în legile siguranţei naţionale o interdicţie expresă a recrutării de colaboratori sau agenţi din cadrul presei, au solicitat marţi, în cadrul unui comunicat de presă, mai multe ONG-uri de marcă din România, ca urmare a dezvăluirilor făcute de şeful demisionar al SRI, George Maior, în cadrul unui interviu acordat postului B1 Tv.
"Cum staţi cu ofiţerii acoperiţi în presă?", l-a întrebat moderatorul pe George Maior.
"Cum stau toate statele democratice europene. Ofiţerul acoperit este o latură specială, o armă specială a oricărui serviciu de informaţii, sarcina lui este ca folosind această situaţie, această calitate să aducă informaţii de securitate naţională pentru stat", a replicat Maior, care a dat însă asigurări că serviciul nu are ofiţeri acoperiţi în parlament sau în magistratură.
Organizaţiile semnatare ale comunicatului intitulat "Cerem SRI să lase la vatră ofiţerii acoperiţi din presă" consideră firească şi necesară demisia lui George Maior de la şefia SRI "având în vedere repetatele atacuri şi presiuni pe care le-a făcut în ultima perioadă la adresa Curţii Constituţionale a României şi a altor opozanţi ai legilor Big Brother.
"În acest context solicităm public parlamentului să introducă în legile siguranţei naţionale o interdicţie expresă a recrutării de colaboratori sau agenţi din cadrul presei de către serviciile de informaţii. În acest fel, opiniile şi ideile transmise de presă vor reflecta doar convingerile ziariştilor şi nu ordinele primite de unii dintre aceştia de la serviciile de informaţii", au transmis ONG-urile.
Recunoaşterea publică a lui George Maior privind existenţa în presă de agenţi/colaboratori ai structurilor informative a confirmat suspiciunile mai vechi legate de prezenţa ofiţerilor acoperiţi în mass-media, au afirmat organizaţiile, care arată că, pe 21 mai 2011, Parlamentul European a adoptat rezoluţia "Norme standard pentru libertatea presei în Uniunea Europeană" în care se cere, între altele, adoptarea de către statele membre a legislaţiei necesare pentru a preveni infiltrarea în redacţii a ofiţerilor de informaţii.
Totodată, cele nouă ONG-uri fac apel la autorităţi să nu se grăbească cu elaborarea de noi legi de tipul Big Brother sub imperiul emoţiilor, reale sau provocate, atrăgând atenţia că pentru fiecare dintre cele trei legi Big Brother au fost adoptate sau sunt în lucru directive europene.
"Una dintre ele, cea privind retenţia datelor, a fost invalidată de Curtea de Justiţie a UE. Dacă va fi necesară o nouă directivă privind stocarea datelor, desigur că va fi adoptată. Directivele privind cartelele prepay şi cea privind securitatea cibernetică se află în stadii diferite de dezbatere la nivelul UE. Ca urmare, solicităm autorităţilor române să renunţe la excesul de zel şi să iniţieze reglementări interne numai după adoptarea directivelor europene în aceste materii", se mai precizează în comunicatul citat.
Semnatari comunicatului sunt: APADOR-CH, Activewatch, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, Miliţia Spirituală, Fundaţia Ceata, Asociaţia Geo-Spaţial.org, Asociaţia Funky Citizens, Centrul de Resurse Juridice şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).
Şi cum crede "societatea civilă" că se pot aduna informaţii? Presa este scutită de indivizi dubioşi, fluxurile de date care circulă prin birourile presei nu pot fi interesante pentru prevenirea unor fapte care pot afecta siguranţa statului? Mi-e teamă că "cele nouă ONG-uri" au ceva nasol de ascuns, SRI-ul nefiind interesat de coţăielile dinte oengeişti ci de alte chestii mai serioase şi ... ilegale!
Va salut , membrii ai Semper Fidelis . Sunt un nou membru al acestui site, descoperindu-l cautand pe google "SRI" . La inceput mi s-a parut un site fantezist, urmand apoi sa realizez ca pe langa miciile exceptii , este un site foarte informativ . Deschid un topic nou cu prilejul de a reimprospata cunostintele despre serviciu ale forumului, pornind de la ADMITERE , pana la PENSIONARE . Sunt in clasa a XI-a , am varsta de 17 ani si doresc sa intru in serviciu . As dori sa stiu in special care este stilul de viata al celor ce lucreaza in sistem (am observat ca se foloseste si termenul acesta) . Nu intentionez sa intreb ce face un asa zis spion , doresc doar sa aflu,privita din ansamblu cam cum este viata de lucrator in serviciu . Orele de lucru sunt lungi si obositoare ? Salariu este unul motivant ? Pe parcursul anilor se formeaza asa zisele relatii ? Care este varsta minima pentru pensionare ? Pensia va fi una acceptabila ?
Asadar acestea imi sunt intrebarile , si sunteti bineveniti sa le raspundeti cu sau fara detalii , in amploare sau sintetizat . Va multumesc inca o data pentru informatiile puse la dispozitie pe forum !
Ceva util si frumos.Simplul fapt ca mai asculti un om educat,nu un pitecantrop si tot e bine. Partea buna e ca n-avem prea multi copii de suflet de import.Ce avem noi bastinasi is oameni rezonabili. Partea rea e ca exista un curent de opinie la nivelul conducerii SRI si a statului care persevereaza in a propune minuni legislative.Nu legea in sine e periculoasa,ci spiritul oamenilor din spatele ei.
Nici nu trebuia sa mai spui ca ai 17 ani. La cum ai pus problema, era clar ca esti copil...
copil sau nu, intr-un an pot sa aplic , puteam la fel de bine sa nu imi spun varsta si va lasam sa trageti concluzii pripite . mersi mult de raspunsul pe subiect
Johnny,da examen si vezi ce faci pe acolo.N-ai sa regreti ce faci,ci ce nu faci.Daca intri,iti place,cu atat mai bine.Daca intri si nu-ti place,poti sa pleci.Daca nu intri,nu-i nici o paguba,vei fi foarte fericit si util si de afara. Raspunsul la toate intrebarile e ''da''.
Mda, SRI e câh! Ne spionează pe toţi, fără vreo discriminare. Toate telefoanele, calculatoarele, tabletele şi borsetele sunt ascultate şi scotocite. Wow, să vină CIA să ia lecţii! SRI? Da' dincolo e mai ieftin! La DNA! Acolo delaţiunea este un act patriotic, un act de însănătoşire al societăţii. Păi ce facem fraţilor, înviem DSS? Că diferenţele se estompează, rămânând doar faptul că nu mai au o conducere unică. Oficial, că în realitate ...
Tăceam dacă nu era cineva mai curajos decât mine - Victor Ciutacu: Astăzi, într-un regim (nu-i așa?) democratic, delațiunea la DNA e legală, încurajată instituțional și considerată legitimă. I se găsesc justificări nobile, cum ar fi contribuția la însănătoșirea morală și chiar financiară societății. Coruptul dat în gât și băgat la beci face aerul mai respirabil și aduce (prin confiscare) banul înapoi la popor. Până acum 25 de ani, într-un regim (nu-i așa) dictatorial, turnătoria la Securitate întrunea aceleași virtuți. Și avea, în teorie, aceeași îndreptățire. Dincolo de faptul că se duce dracului unul dintre pilonii educației primare (povestea frumoasă cu “să nu pârăști”, din filmul alb-negru al celor 7 ani de-acasă), mă întreb ce se va întâmpla dacă viața asta parșivă va inventa un alt tip de regim și-l va declara și pe ăsta de acum ilegitim în Parlament. O să se inventeze un CNSAS și pentru scriitorii de la DNA?
ŞEF COMISIE: Domnule general, doresc să vă mulţumesc, atât în numele meu personal, cât şi al întregii Comisii,că aţi avut bunăvoinţa să vă deplasaţi aici pentru audiere, deşi nu trebuia să vă deranjaţi. Aduceam Comisia la dumneavoastră, să trăiţi
ŞEF COMISIE: Acestea fiind spuse, mi-aş permite să încep prin a vă întreba direct dacă doriţi un suc.
GEN. COLDEA (face semn că nu).
VICEPREŞEDINTE COMISIE: O cafeluţă?
GEN. COLDEA (face semn că a băut dimineaţă).
SECRETAR COMISIE: O biscuite?
GEN. COLDEA (face semn că nu, n-a mai mâncat aşa ceva din copilărie).
MEMBRU 1: Poate un pahar cu apă plată?
GEN. COLDEA (face semn că nu îi e sete).
MEMBRU 2: … sau minerală?
GEN. COLDEA (face semn că nu i-a plăcut niciodată apa minerală).
MEMBRU 3: O gustărică?
GEN. COLDEA (face semn că nu obişnuieşte să consume nimic între mesele principale) MEMBRU 4: Un pahar festiv de şampanie?
GEN. COLDEA (face semn că asta mai lipsea).
MEMBRU 5: Doriţi un fotoliu mai înalt?
GEN. COLDEA (face semn că stă bine).
MEMBRU 6: V-am bombardat cu prea multe probleme?
GEN. COLDEA: Nţ!
ŞEF COMISIE: Vă mulţumim, să trăiţi! Considerăm că lucrurile sunt limpezi. Nu mai avem întrebări.
EDITORIALUL EVZ. Marele examen al lui Klaus Iohannis. Va încerca președintele să îmblânzească serviciile?
Autor: Silviu Sergiu
Problemele penale ale politicienilor au acaparat cu totul scena publică. E normal. Corupția este cea mai mare problemă a României, iar combaterea ei este de mare interes public.
Cu toate acestea, există subiecte de mare impact, care nu sunt dezbătute suficient de opinia publică. O știre care a trecut marți aproape neobservată se referă la faptul că Administrația Prezidențială a început consultările, cu instituțiile responsabile, în vederea elaborării Strategiei Naționale de Apărare. Responsabil cu redactarea documentului este George Scutaru, consilier prezidențial.
Deși destul de tehnică, este o temă cu implicații majore asupra instituțiilor statului, dar și a cetățenilor. În acest context, este absolut necesară o discuție despre modificarea Legilor siguranței naționale, despre modernizarea lor, având în vedere că aceste acte normative datează din anii '90. Cu puțin timp înainte de a-și termina mandatul, Traian Băsescu a promis că îi va lăsa scris succesorului său să întărească controlul civil asupra serviciilor secrete.
Serviciile au devenit extrem de puternice şi performante şi tentaţia oricărui serviciu este să acapareze cât mai mult control şi influenţă. Va trebui ca, imediat după alegeri, să se gândească un sistem mult mai complex, adaptat capacităţii formidabile pe care o au cele două servicii (SRI și SIE- n.red.), pentru că ele să fie controlate. Acest lucru îl voi lăsa pe notiță celui care va câștigă alegerile”, a spus Băsescu.
Între timp, Klaus Iohannis a ajuns la Palatul Cotroceni. Întrebarea este: va urma actualul președinte sfatul predecesorului său? Va încerca PNL, dacă va avea o majoritate în Parlament, să promoveze noile legi ale siguranței naționale? Nu de alta dar actele normative au fost elaborate de liberali încă din februarie 2007, iar printre inițiatori a fost chiar George Scutaru. După ce au fost adoptate tacit de Camera Deputaților, au fost lăsate să zacă în Senat timp de opt ani de zile. Adoptarea lor nu a fost posibilă din cauza războiului dintre Traian Băsescu și Guvernul Călin Popescu Tăriceanu de la acea vreme.
Am recitit recent proiectele și am constatat că sunt foarte actuale. Multe din reglementările gândite atunci ar fi benefice în momentul de față. Noile legi ale siguranței prevăd demilitarizarea SRI și SIE. Ofițerii de informații ar urma să devină „funcționari publici cu statut special”, având inclusiv dreptul de a folosi arma. Demilitarizarea serviciilor ar facilita controlul asupra acestora, știut fiind faptul că o instituție militarizată este mult mai opacă și în permanență preocupată să se acopere cu regulamente, pentru a nu raporta civililor.
Serviciile secrete au pierdut deja o bătălie importantă. Curtea Constituțională a stabilit că organismul care va gestiona securitatea cibernetică nu va putea fi o structură din cadrul SRI, ci un organism civil. Acest lucru va trebui inserat în Strategia Națională de Apărare și replicat, ulterior, în noile legi ale siguranței. Mai mult, legea retenției datelor și cea a cartelelor pre-plătite vor fi reformulate, tot sub coordonarea Palatului Cotroceni, pentru a nu încălca drepturile și libertățile individuale. Altfel spus, serviciile vor pierde semnificativ din puteri.
Întărirea controlului civil asupra acestor instituții speciale este și în avantajul lor. Desigur, planurile celor care vor să facă în continuare jocuri oculte, în favoarea unor grupuri de interese, vor fi date peste cap. Serviciile vor putea obține însă mai multe instrumente pentru a lupta cu corupția și terorismul. Dacă societatea nu va avea garanția că structurile de informații nu folosesc aceste puteri sporite în mod abuziv, nu va fi niciodată de acord să le fie acordate. O astfel de situație trebuie evitată, pentru că terorismul și corupția sunt chestiuni foarte serioase.
Ultimele scandaluri în care au fost implicați oameni din serviciile secrete au întărit percepția că, deși instituțiile au luptat pentru statul de drept, sau împotriva corupției, anumiți oameni din servicii au fost sau sunt în slujba unor interese ilegitime. Că protejează corupți. Ar trebui ca societatea să aibă pârghii să verifice aceste acuzații, aflate în prezent doar la stadiul de vorbe.
După ce va avea instrumente eficiente să controleze serviciile, în spațiul public ar putea fi abordate și subiecte mai sensibile. Problema ofițerilor acoperiți în presă, de pildă. Nu cred că acest lucru va fi acceptat, dar, cel puțin, serviciile vor avea ocazia să-și pledeze cauza și să fie ascultate. Chiar dacă nu vor convinge opinia publică că ofițerii acoperiți sunt un instrument eficient, pentru a combate influența unor puteri străine ostile în mass media românești, s-ar putea ajunge la o soluție de mijloc.
De asemenea, dacă va exista certitudinea că serviciile nu săvârșesc abuzuri, ofițerii de informații ar putea primi dreptul să efectueze acte premergătoare urmăririi penale, numai în cazurile de terorism și sub stricta îndrumare a procurorului. Așa prevăd legile siguranței din 2007. Nu în ultimul rând, serviciile secrete departamentale (DIM, DIPI) aduse sub controlul Parlamentului, sau, de ce nu, desființate.
De ce ar fi controlate de Parlament serviciile de informatii militare ma depaseste..
La fel,ce mare chestie ar fi daca ofiterii de informatii nu ar mai fi militari cu functionari?Se schimba cu ceva modul de lucru?Nu ''se mai acopera cu regulamente''? SSI a avut si militari si civili in acelasi timp,iar Moruzov nu a fost vreodata militar.Har cerului,numai de influenta in politica nu s-a ferit. Controlul civil?Alta gogorita.Ajunge cat e.CE mijloace in plus se obtin pt. a combate coruptia?Apropos,de cand combat serviciile coruptia?Parca era o chestie,ceva cu justitie cu treaba asta.SRI sustine cu informatii,dar cu sutul in fund incep sa se ocupe altii. Combaterea terorismului?Ehe,iaca,aici e acum.Zii maica asa.Asta e esenta articolului.Restul e mascare cu fum.Zii ca militezi pt. ''instrumentele'' pe care sefimea politica si cea a SRI le tot cere.Si cu care CCR si alti omuleti (inca) normali nu sunt de acord.Pt. ca mi se rupe daca de maine nu mai e un capitan ci un detectiv principal-sef bla-bla care are puteri cvasi-arbitrare si legea(tradus ca forta fizica) de partea lui.
Biografia neromanțată a unui corespondent de presă la Moscova ajuns consilier prezidențial pentru securitate națională: George Scutaru
Așa cum Năstase nu credea în arestările de vineri seara, nici eu nu cred în demisia de vineri dimineața a lui George Scutaru. Dacă citesc atent comunicatul Administrației Prezidențiale, înțeleg că George Scutaru a cam fost demis, imediat după decretul de eliberare a sa din funcție, fiind semnat decretul de numire în funcție a noului consilier pe probleme de securitate națională, generalul Ioan Oprișor. Ambele anunțuri își fac loc în același comunicat. Explicația oficială a demisiei ”din motive personale” e străvezie. Ca și în cazul George Maior, demisionarul nu dă nicio explicație. Eliberarea din funcție e anunțată sec, pe site-ul Președinției. Totuși, spre deosebire de directorul SRI, care era dispus să plece după finalizarea mandatului președintelui care l-a numit, consilierul prezidențial al noului șef de stat era în plină ascensiune, el fiind cotat cu șansele cele mai mari în a prelua conducerea SIE. Ceva nu se leagă.
George Scutaru a fost numit consilier prezidențial chiar în prima zi a mandatului lui Iohannis, în 22 decembrie 2014. Era considerat ca fiind omul de mare încredere al președintelui și se presupunea că va fi omul cheie în stabilirea viitoarei strategii de apărare a României. Era membru CSAT, în calitate de consilier prezidenţial pentru securitate naţională. Stătea vizavi de premierul României, unul în dreapta președintelui, celălalt în stânga, practic, erau egali în raport cu Iohannis. La ședința din 3 martie, un punct pe ordinea de zi a CSAT l-a reprezentat analiza și aprobarea raportului de activitate a Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO. George Scutaru este specializat în acest domeniu, în anul 2011 urmând un curs pentru oficiali civili şi militari pe probleme de securitate cibernetică (SES2/2011), la Centrul European pentru Studii de Securitate “George C. Marshall”, Garmish – Partenkirchen, Germania.
Directorul FBI a venit la București tocmai când George Scutaru se pregătea să preia SIE
În aceeași zi de 3 martie, la București, a sosit directorul FBI James Camey. În declarațiile oficiale pe care le-a făcut, șeful FBI a încadrat combaterea criminalității cibernetice ca fiind o prioritate de top. Înaintea ședinței CSAT, James Camey a avut întâlniri fulger cu președintele și premierul României, precum și cu noul director SRI. George Scutaru era vehiculat ca viitor președinte al SIE.
Cu totul neașteptat, la mijlocul zilei de 6 martie, Administrația Prezidențială comunică oficial eliberarea din funcție a consilierului prezidențial pentru securitate națională George Scutaru. Toată presa preia știrea, preconizând că acesta se pregătește pentru preluarea Serviciului de Informații Externe. Se fac biografii, descrieri ale traseului său politic, caracterizări, majoritatea pozitive. După amiază, purtătorul de cuvânt al Președinției face o precizare: ”George Scutaru a demisionat din motive personale”. În termeni diplomatici, s-a infirmat practic traseul presupus de jurnaliști, de a-l urma în funcție pe Teodor Meleșcanu la șefia SIE. Precizarea e importantă, cu atât mai mult cu cât, în PSD, deja se exprimau regrete cu privire la votul acordat directorului SRI propus intempestiv de către Klaus Iohannis și care a obținut doar 15 voturi împotrivă din 513 valide.
Legătura dintre Meleșcanu și Scutaru trece prin Moscova
Fostul director al SIE, Teodor Meleșcanu, îi e deosebit de familiar celui despre care se zvonea că va fi viitorul director al SIE, George Scutaru. Fost jurnalist de politică internă la Mediafax, Scutaru devine, în 1995, corespondent al PRO TV la Moscova, spre mirarea multora dintre jurnaliștii acelei epoci. După un ”stagiu” de trei ani în Rusia, George Scutaru revine brusc în țară, direct în funcția de consilier de imagine al lui Teodor Meleșcanu, pe atunci președinte al Alianței pentru România. Această formațiune politică a fost creată, în 1997, de fostul ministru de externe în guvernul Văcăroiu, prin ruperea unei aripi din PDSR. A obținut o cotă surprinzătoare de 10 la sută la primele alegeri la care a participat: localele din iunie 2000. Apoi a scăzut, la fel de surprinzător, într-un interval foarte scurt de timp, la alegerile generale din toamna aceluiași an, ApR obținând doar patru procente, iar Meleșcanu numai 1,8 la sută din voturile pentru președintele României ce aspira să devină. ApR fuzionează, în 2002, cu PNL. Așa a devenit George Scutaru liberal. Ba chiar unul de frunte, primind direct funcția de președinte al Biroului Politic al PNL Buzău. De atunci, a tot urcat în ierarhia politică, sărind etape mari, până la poziția de-a stânga președintelui României în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Pregătirea profesională a lui George Scutaru în domeniul securității naționale începe în 2006, când absolvă Colegiul Național de Apărare. Nimic deosebit, cam toți tinerii oameni politici urmând cursurile acestui colegiu. De aici încolo însă, lucrurile devin cu adevărat interesante:
* 2010 – absolvă Colegiul Naţional de Informaţii. Acesta este un curs postuniversitar din cadrul Academiei Naționale de Informații, care pregătește ofițeri pentru SRI. Cursul durează 45 de zile și este dedicat celor ce doresc să dobândească cunoştinţe generale în domeniul activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, ”persoanelor interesate” din instituţii, autorităţi publice şi organizaţii neguvernamentale. Cursul promite formarea abilităţilor de gestionare a problematicii de securitate naţională. * 2010 – absolvă Colegiul NATO de la Roma – Cursul pentru generali, ofiţeri de rang înalt şi ambasadori. Iată că în același an cu absolvirea cursului CNI, George Scutaru ajunge la Colegiul NATO pentru generali, ofiței de rang înalt și ambasadori. În 2010, Scutaru era deputat, nicidecum ofițer de rang înalt sau ambasador. Era însă vicepreședinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților și membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară NATO, precum și membru fondator al Grupului “ProAmerica” al Parlamentului României. * 2011 – devine preşedinte de onoare al Ligii Militarilor Profesionişti. Deși, în mod oficial, el nu este un militar profesionist, poate fi justificată această funcție prin faptul că era și vicepreședinte al Comisiei de Apărare. Statutul Ligii o definește ca fiind o asociație apolitică. George Scutaru era vicepreședinte al PNL. În același an, Scutaru absolvă trei cursuri și programe de securitate și securitate cibernetică în Germania și SUA. * 2013 – participă la programul de informare organizat de Ambasada SUA la București și Misiunea SUA la NATO la baza aeriana NATO de la Geilenkirchen (Germania), Comandamentul Operațional Întrunit de la Brunssum (Olanda) și sediul NATO de la Bruxelles (Belgia)
George Scutaru voia referendum pentru retragerea militarilor români din Irak, ignorând parteneriatul cu SUA
Așadar, George Scutaru face, în cinci ani, saltul de la Moscova la NATO. Problema e că Moscova nu crede în lacrimi, iar Washingtonul nu uită și nu iartă. George Scutaru, din calitatea sa de secretar al Comisiei de Apărare, dar și de vicepreședinte local al PNL, este unul dintre vârfurile luptei absurde pe care liberalii au început-o cu președintele Traian Băsescu pe frontul din Irak, punând România într-o situație dificilă. În vara anului 2006, Călin Popescu Tăriceanu, prim- ministru, Teodor Atanasiu și George Scutaru au fost promotorii ideii retragerii trupelor românești din Irak, luând prin surprindere SUA, partenerul strategic al României.
Pe 29 iunie, premierul României , Călin Popescu Tăriceanu și ministrul apărării, Teodor Atanasiu, au anunțat public că guvernul României cere retragerea militarilor români din Irak, fără să se consulte nici cu președintele României, nici cu partenerul strategic al României, SUA. A doua zi era programată o ședință CSAT, în care cei doi voiau să impună o decizie în acest sens. Mai mult, ministrul apărării, Teodor Atanasiu, deja trimisese o telegramă atașaților militari din ambasade, cerându-le să informeze despre decizia de retragere a trupelor românești, fără vreo decizie a CSAT. Pe 30 iunie 2006, Tăriceanu și Atanasiu au propus în ședința CSAT ca militarii români să fie retrași din Irak. Ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu și Sebastian Vlădescu s-au opus, fiind singurii miniștri liberali plasați de partea președintelui Băsescu în CSAT. PDL, deși aflat la guvernare, nu fusese înștiințat cu privire la apelul primului-ministru și al ministrului apărării. Câțiva liberali, în frunte cu Tăriceanu, stabiliseră cu o seară înainte, la un restaurnat din București, să aibă această atitudine, pentru ”a-i lua fața” lui Băsescu, după cum explica Bogdan Olteanu într-o discuție cu oficialii Ambasadei SUA la București, conform unei telegrame Wikileaks. Tăriceanu îi avertisase, în schimb, pe liderii PC și UDMR, pe al căror sprijin conta. PSD, condus la acea vreme de Mircea Geoană, un filoamerican recunoscut, s-a poziționat în favoarea consultării partenerilor americani și europeni înaintea oricărei decizii de retragere a trupelor.
Ulterior ședinței CSAT, George Scutaru a cerut demisia miniștrilor liberali Mihai Răzvan Ungureanu și Sebastian Vlădescu pentru că s-au poziționat împotriva propunerii PNL de retragere a trupelor din Irak. În același timp, Scutaru era membru fondator al grupului ”Pro America” din Parlamentul României și membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară NATO. Era și secretar al Comisiei de apărare din Camera Deputaţilor, iar în această calitate a afirmat că “atitudinea celor doi miniștri arată greşeala făcută prin punerea în funcţii importante a unor persoane care nu au avut o legătură foarte strânsă cu partidul”. După respingerea din CSAT și reacțiile negative din partea SUA și Marii Britanii, George Scutaru continua să susțină necesitatea retragerii militarilor români, promovând ideea unui referendum național pe care președintele României ar fi trebuit să-l declanșeze ca urmare a strângerilor de semnături de către PNL.“Strângerea semnăturilor are rolul de a-i demonstra președintelui Băsescu că e o problemă care preocupă societatea. Eu sunt convins că domnul Traian Băsescu, care de atâtea ori vorbea de întoarcerea la popor, în momentul în care va vedea că această propunere are în spate și câteva sute de mii sau poate două-trei milioane de semnături, poate nu va mai fi atat de reticent”, declara George Scutaru în iulie 2006. A rămas mult timp un susținător al ideii de retragere a trupelor românești în Irak. Acest lucru nu poate fi uitat la Washington, mai ales când persoana vrea să ocupe un post de conducere în serviciul de informații externe.
George Scutaru urma să se ocupe de legile ”Big Brother”
Pe 5 februarie 2015, președintele Klaus Iohannis își făcea publică inițiativa de a reanaliza legile din domeniul securității informatice, cu scopul de a depăși blocajul în care aceste legi se găseau. Iohannis anunța că vor avea loc consultări cu societatea civilă, înainte de reînceperea unui nou proces legislativ. Din partea Administrației Prezidențiale, responsabil era numit nimeni altul decât George Scutaru. Analiza primară a fost prezentată în ședința CSAT din ziua de 3 martie, ziua în care a făcut o vizită fulger la București directorul FBI, declarațiile sale oficiale vizând tocmai preocuparea SUA pentru securitatea cibernetică. Aici se închide cercul. Explicații concrete probabil că nu vom avea niciodată. Vom rămâne cu informația că George Scutaru a demisionat subit ”din motive personale”. Să creadă cine vrea! Eu cred altceva: ”Big Brother” de la Washington a văzut ceva ce l-a determinat să scoată din joc un pion ce tindea să devină turn.
P.S. Şi eu cred ca schimbarea lui Scutaru a fost impusă de SUA, Preşedintele Iohannis fusese înştiinţat deja de alegerea americanilor .... E bine că SUA are un ochi şi pentru noi, în continuare, şi nu ne lasă (sau încă nu ne lasă) doar pe mana Angelicăi. Poate nu am dreptate, dar istoria are tendinta de a se repeta, iar eu nu pot să uit mai ales în situaţia de astăzi ce s-a creeat la est - de pactul Ribbentrop-Molotov şi nici de Dictatul de la Viena.... În altă ordine de idei îmi mai exprim un punct de vedere că şi aşa nu-l i-a nimeni în serios : 1) să demiţi un consilier după doar 2 luni e un semn prost, arată că s-a făcut o alegere greşită iar asta nu dă bine pentru preşedintie..... 2) la acest nivel înalt, un politician îşi controleaza emoţiile, sentimentele, antipatiile cel putin în public....... 3) preşedintele se comportă vădit pasiv-agresiv (în faza cu paltonul ) arătând o inabilitate de a comunica asertiv, şi ultima dar nu cea din urmă că ajunge şi aşa nu citeşte nimeni , precum am scris mai înainte >:) 4) nu e bine să te pui rău cu generalii....
Forums
: 
