Salutari tuturor. As vrea sa va rog-daca sunteti in masura- sa mi spuneti ce desemneaza un " batalion de manevra" in acceptiunea actuala a terminologiei folosite de MAPN. A trecut o vreme de cand am plecat si se pare ca s-au schimbat cateva concepte. Nu am reusit-cu toata stradania- sa gasesc o explicatie pe internet.Va multumesc in avans.
Dacă cunoaşte cineva mai mult ....poate detalia.... Acum depinte @anonymous şi de sensul în care a fost folosit şi aici mă refer la context ....hmmmm ! eu cred că tu vrei ....incadrarea batalionului
@anonymous - după parerea mea de nespecialist sensul de "batalion de manevra" - nu trebuie interpretat ,,STRÍCTO SÉNSU,, - in limba română ci mai degrabă în limba engleză - şi atunci vei gasi singur interpretarea , în cazul în care vrei să vezi încadrarea unui asemenea batalion din armata română nu vei gasi pentru că este secret , dar... încă mai poţi apela la prietenul ,,google,, şi prin analogie .... surpriză LINK Ce cred eu despre acest batalion - .......... ei el se descurcă singur .Punct.Cam aşa trebuie interpretat.
Gen. Decebal Ilina: Nu putem să spunem că România este azi capabilă să descurajeze ameninţările
80 la sută din bugetul Apărării merge pentru plata pensiilor şi salariilor. Alte câteva procente sunt alocate misiunilor externe, iar pentru pregătirea şi înzestrarea trupelor rămân mult prea puţini bani. Despre situaţia complicată în care se află acum armata română a discutat Alina Grigore cu generalul Decebal Ilina, fost şef al înzestrării armatei, în Telejurnal.
Bugetele rezervate apărării în ţările occidentale spun foarte multe despre felul în care înţeleg aceste state problema securităţii. Astfel, Franţa alocă pentru apărare 61,2 miliarde dolari - 2,2% din PIB, Marea Britanie alocă 57,9 miliarde de dolari - 2,3% din PIB, Germania - 48,8 miliarde de dolari, adică 1,4% din PIB, Italia 32,7 miliarde de dolari 1,6% din PIB, în timp ce în timp ce România alocă 2,98 miliarde de dolari, adică 1,3 la sută din PIB.
Invitat în Telejurnal, generalul Decebal Ilina a afirmat că, în aceste condiţii, armata nu este capabilă să apere ţara.
„Nu putem să spunem că România este azi capabilă să descurajeze riscurile şi ameninţările cu care ne confruntăm în acest spaţiu”, avertizează generalul Ilina.
„Acesta este motivul pentru care preşedintele, la început de mandat şi la început de an a tratat cu prioritate acest subiect”. Bugetele Ministerului Apărării au fost subfinanţate în ultimii 10-12 ani, o subfinanţare care „nu i-a permis nici să facă o pregătire corespunzătoare a trupelor, nici să repare sau să întreţină resursele pe care le avea în dotare. Vorbim despre introducerea unor echipamente moderne capabile să fie compatibile cu echipmentele din NATO”.
Peste 80 la sută din cheltuieli sunt cele de personal, rămân 15-16 procente pentru cheltuieli de înzestrare şi cheltuieli de capital, ceea ce e foarte puţin şi pentru cheltuieli de operare - cheltuieli de pregătire a personalului, exerciţii, aplicaţii.
Generalul Decebal Ilina a explicat că situaţia este alarmantă în ceea ce priveşte forţele aeriene, marina şi trupele terestre.
Astfel, în forţele aeriene sistemele de apărare antiaeriană sunt cu resursele epuizate, la marină avem două fregate care pot fi considerate două hoteluri plutitoare dacă analizăm armamentul slab produs acum 30 şi ceva de ani, iar trupele terestre - 3 pătrimi din trupele României - operează cu transportoare şi camioane de mai bine de 3 decenii, cu armament avâdn calibrul Tratatului de la Varşovia şi nu calibru NATO, a explicat generalul Ilina.
Consens pentru bugetul Apărării
Astăzi, problemele din armată au adus unanimitate pe scena politică. După 5 ore de negocieri cu liderii partidelor, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a obţinut un acord pentru alocarea a 2% din produsul intern brut pentru Apărare. Klaus Iohannis a propus ca acest nivel să fie considerat minim, valabil pentru cel puţin 10 ani. Şeful statului şi partidele parlamentare vor semna marţi un acord pe această temă, după ce luni au fost consultări la Cotroceni.
Obiectivele acordului
1. Creșterea finanţării pentru apărare, astfel încât, la nivelul bugetului pentru anul 2017 să se atingă 2% din PIB. „Garantăm astfel asigurarea unui suport financiar corespunzător domeniului apărării, ca o condiţie esenţială pentru buna funcţionare a Armatei României, prin susţinerea și dezvoltarea de programe de înzestrare și pregătire”.
2. Menţinerea pentru următorii 10 ani, în perioada 2017 ‐ 2027, a unui nivel de finanţare a Armatei de cel puţin 2% din PIB, iar în situaţia în care resursele financiare o vor permite, creșterea acestui procent în funcţie de nevoile de securitate și de obligaţiile pe care România și le poate asuma. „Ne angajăm să creăm un cadru predictibil și stabil, astfel încât să fie evitate pe viitor decizii prin care procentul alocat apărării să fie diminuat sub nivelul de 2% din PIB, fapt cu efecte negative asupra capacităţii operaţionale a Armatei”.
3. Garantarea unui consens politic naţional între toate partidele parlamentare care se obligă, indiferent că sunt la putere sau în opoziţie, să respecte angajamentul ferm de susţinere a alocărilor bugetare pentru Armată la nivelul constant de minim 2% din PIB pentru următorii 10 ani.
4. Susţinerea planificării bugetare multianuale a cheltuielilor militare, pentru asigurarea predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică modernă de luptă, precum și dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională de apărare și companii de profil din alte state.
Si a trebuit sa vina Alina Grigore sa-l traga de limba pe Ilina sa descopere apa calda, roata si focul? Situatia asta nu era cunoscuta de TOTI sefii SMG si de categorii de arme incepand din '90 pana azi?
Mai ieri era un interviu cu ratoiul sef preluat si pe SF, cum ca toate sunt OK in marina, inclusiv harburile alea englezesti dezarmate (de consuma 30 tone motorina/ora, fata de 4 cat papa Marasesti)...
Invenţie românească: roboţii care salvează vieţi în zonele de conflict
Vieţile militarilor români aflaţi în zone de conflict vor fi mai in siguranţă, datorită camarazilor de la Academia Forţelor Terestre din Sibiu. Aceştia au inventat doi roboţi care detectează dispozitivele explozive şi le distrug, fără ca vieţile oamenilor să fie în pericol. Maşinăriile au fost brevetate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi ar putea intra în curând în dotarea Armatei Române.
„Minirobotul, prin acest modul, prin acest braţ robotic, preia explozibilul din compartiment, îl lasă la zona de deminare, după care robotul se retrage, pentru a avea loc explozia necesară creării culoarului de deplasare”, spune inventatorul Silviu Mihai-Petrișor.
Mai bine de patru ani au lucrat studenţii şi profesorii de la Academia Forţelor Terestre din Sibiu la roboţii care pot salva vieţile soldaţilor. Între timp, tinerii care au iniţiat proiectul au absolvit şi au fost deja angajaţi în Armată.
Primul mini-robot pe șenile poate detecta, de la distanţă, potenţiali explozibili, iar al doilea, cu încărcare solară, permite distrugerea acestora. Pentru că au un consum mai mic de energie şi se pot alimenta de la soare, costul realizării lor va fi mai mic decât al unor roboţi similari.
„Preţul unui astfel de robot este de 50.000, 60.000, 70.000 de euro. Cred că la un preţ de 25.000-30.000 de euro, înseamnă un preţ la jumătate, putem să implementăm aceste tehnologii, putem să aducem o noutate în acest domeniu”, afirmă col. Dănuţ Moșteanu, directorul departamentului de Știinţe Tehnice.
„Mă gândesc că paleta ar fi destul de aproape, în ceea ce privește construcţia unei astfel de minirobot, prin alocarea de fonduri de la Ministerul Apărării, privind înzestrarea în lupta împotriva terorismului. Deci, astfel de roboţi își au aplicabilitatea chiar în zona aceasta”, spune Silviu Mihai-Petrișor.
Fabricaţi la scară largă, roboţii ar putea preveni şi alte situaţii periculoase pentru militari.
„Vrem să dezvoltăm aceste tehnologii și pe domeniul apărării CBRN, în sensul că acești roboţi să poată participa la acţiuni de detecţie a substanţelor toxice de luptă sau a nivelului de radiaţii și, implicit, să intre în spaţii sau în zone contaminate din punct de vedere chimic sau radioactiv”, spune Dănuţ Moșteanu.
Roboţii sunt folosiţi nu doar în zone de pericol, ci şi la pregătirea viitorilor militari. De exemplu, NAO este o maşinărie umanoidă, care ştie 11 limbi străine.
Cu statutul de semi-colonie pe care il are Romania in UE este de mirare ca a mai supravietuit si ce a mai ramas din ce capacitati am avut ca industrie de aparare. OK, nu o fi fost la standarde NATO, nu or fi avut tehnologii super-extra, dar era o baza de plecare. Exemplu este fregata Mărășești (F 111), construită la șantierul naval Mangalia între anii 1979-1985, cea mai mare navă de război construită vreodată în România. De ce a fost nevoie sa cumparam (prin intermediari) celelalte 2 fregagate (dezarmate) date la fier vechi de englezi? La cumpararea SH-urilor F-16 s-a facut ceva acord de offset?
Blocul Naţional Sindical: România a avut „buget de shopping” pentru Armată, dar a neglijat industria de apărare. „Dacă apare această listă se face coadă la DNA”
Blocul Naţional Sindical (BNS) a propus, luni, măsuri pentru relansarea industriei de apărare, arătând că pactul încheiat săptămâna trecută cu partidele politice nu va avea rezultate în lipsa acestor măsuri şi că România a avut până acum "buget de shopping" pentru Armată. Liderul BNS, Dumitru Costin, a precizat că specialiştii din domeniu apreciază pactul încheiat de preşedintele Klaus Johannis cu partidele politice, privind pragul minimal de 2% din PIB pentru Apărare, dar, ca să nu se transforme "în acelaşi demers şmecheresc folosit de până acum", ar trebui luate o serie de măsuri pentru relansarea industriei naţionale în domeniu. "România a avut până acum un «buget de shopping», adică a cheltuit mulţi bani pentru Armată, dar industria naţională a fost scoasă complet din calculul celor care fac achiziţiile. În anii '90 erau în jur de 100.000 de salariaţi în această industrie, azi mai sunt în jur de 10.000. (...) În perioada 1991 - 2001, România a cheltuit peste cinci miliarde de dolari pentru înzestrarea armatei", a spus liderul sindical. Dumitru Costin a cerut Ministerului Economiei să facă publică lista firmelor care ar fi trebuit să comepenseze economia României conform Legii Offset-ului. "Dacă apare această listă se face coadă la DNA", a precizat acesta. Măsurile propuse de BNS pentru relansarea industriei de apărare vizează în primul rând promovarea unui pachet legislativ, care să cuprindă: un proiect de lege al industriei de apărare (avizat de CES şi trimis la Guvern), modificare OUG 38/2010 privind delaborarea şi dezmembrarea tehnicii militare (încă în lucru la Ministerul Economiei - Direcţia juridică), aplicarea integrală a prevederilor OUG 25/2004 privitoare la diminuarea arieratelor în industria de apărare (restructurare financiară); conversia datoriilor rămase în acţiuni printr-o schemă de ajutor de stat cu aprobarea Comisiei Europene (încă în lucru la Ministerul Economiei), promovarea în regim de urgenţă a unui act normativ pentru reîmprospătarea resurselor umane în sectorul de apărare, aprobarea HG privitoare la acordarea indemnizaţiilor aferente nucleului din industria de apărare pentru 2015, elaborarea şi promovarea Legii Mentenanţei, dar şi a proiectului de lege privin Consiliul pentru Industria Naţională de Securitate, modificarea legii privind offset-ul şi a art. 45 din Legea bugetului de stat. Sindicaliştii au mai propus evaluarea programelor de înzestrare a Armatei române (în grup comun de lucru cu MApN şi Ministerul de Finanţe în baza unor planificări multianuale) pe o perioadă de minim 10 ani, îm urma căreia să se stabilească priorităţi de achiziţii şi atribuire directă către industria naţională de apărare ţinându-se cont de interesul esenţial de realizare a programelor de înzestrare, respectarea principiului de alocare a cel puţin 20% din bugetul MApN pentru realizarea obiectivelor de înzestrare a Aramtei. O altă măsură vizează o analiză pe capacităţile de mobilizare, alocări bugetare şi transferuri către agenţii economici cuprinşi cu sarcini în planul naţional de mobilizare. BNS mai propune susţinerea financiară a programelor de modernizare-retehnologizare ale uzinelor de armament şi muniţii, printr-o politică coerentă de investiţii; reconsiderea cercetării-dezvoltării în sectorul de apărare, elaborarea unor politici de promovare a exportului de produse militare, evaluarea obligaţiilor de off-set actuale - executare clauze contractuale, o analiză pentru identificarea de soluţii juridice privitoare la reorganizarea şi restructurarea ROMARM (tehnic, financiar, uman) şi analiză instituţională în vederea clarificării rolurilor şi funcţiunilor entităţilor cuprinse în actuala arhitectură instituţională, cu incidenţă asupra industriei de apărare şi industriei de securitate naţională. Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare, semnat în 13 ianuarie, menţionează "atingerea a patru obiective". Primul obiectiv este "creşterea finanţării pentru apărare, astfel încât, la nivelul bugetului pentru anul 2017 să se atingă 2% din PIB". "Garantăm astfel asigurarea unui suport financiar corespunzător domeniului apărării, ca o condiţie esenţială pentru buna funcţionare a Armatei României, prin susţinerea şi dezvoltarea de programe de înzestrare şi pregătire", se precizează în Acord. Un alt obiectiv îl reprezintă "menţinerea pentru următorii 10 ani, în perioada 2017‐2027, a unui nivel de finanţare a Armatei de cel puţin 2% din PIB, iar în situaţia în care resursele financiare o vor permite, creşterea acestui procent în funcţie de nevoile de securitate şi de obligaţiile pe care România şi le poate asuma". "Ne angajăm să creăm un cadru predictibil şi stabil, astfel încât să fie evitate pe viitor decizii prin care procentul alocat apărării să fie diminuat sub nivelul de 2% din PIB, fapt cu efecte negative asupra capacităţii operaţionale a Armatei", se mai arată în document. Al treilea obiectiv îl reprezintă "garantarea unui consens politic naţional între toate partidele parlamentare care se obligă, indiferent că sunt la putere sau în opoziţie, să respecte angajamentul ferm de susţinere a alocărilor bugetare pentru Armată la nivelul constant de minim 2% din PIB pentru următorii 10 ani". Ultimul obiectiv cuprinde "susţinerea planificării bugetare multianuale a cheltuielilor militare, pentru asigurarea predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică modernă de luptă, precum şi dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională de apărare şi companii de profil din alte state".
Nu am date , dar aici lucrurile nu sunt tocmai ,,cúșer,,....mi-e temă să nu se tragă cu ,,tunul,, pe acolo.... >:) că la matrapazlâcuri unii sunt asi cu popi în coadă...
MApN SRL! Popota Armatei Române îţi găteşte şi livrează mâncarea pentru nuntă
N-o fi cea mai bine dotată armată din NATO, dar a reuşit să dea lovitura în afaceri, după ce şi-a deschis o firmă de bodyguarzi şi una de catering, care oferă servicii inclusiv civililor. Aşa a ajuns MapN să declare deja venituri anuale de 12 milioane de euro din servicii de pază şi protecţie şi catering, oricine având acum posibilitatea de a organiza petreceri private cu mâncare livrată de soldaţi. Dacă despre serviciile de pază nu se ştie dacă s-au extins şi dincolo de obiectivele militare, iar preţurile nu sunt deocamdată la liber, întrucât site-ul firmei de profil a fost suspendat, meniurile gătite şi livrate de Armată sunt disponibile oricui şi au, de departe, cele mai mici costuri de pe piaţă. Vorbim despre Ro-Armysecurity SRL şi Ro-Armycatering SRL, înfiinţate în septembrie, respectiv august 2011, cu unic asociat Romtehnica, din cadrul MapN. Ro-Armysecurity SLR oferă servicii de pază şi protecţie a obiectivelor militare, intervenţie operativă, servicii de transport valori, servicii de protocol, gardă de corp şi servicii de consultanţă, servicii de formare profesională, curs calificare agent de securitate şi curs manager de securitate, firma de bodyguarzi a Armatei declarând pentru 2013 un număr de 232 de angajaţi şi venituri de 4.970.000 lei, prognozând pentru anul 2014 venituri de 15.690.000 lei. Firma de bodyguarzi a Armatei este condusă de un Consiliu de Administraţie în componenţa căruia intră colonelul SPP în rezervă Viorel Papae, de 60 de ani, în calitate de preşedinte şi membrii Eduard Radi, de 48 de ani, colonel MApN din Constanţa, generalul MApN Marian Cristea, de 52 de ani, colonelul Bogdan Cernat, de 45 de ani, comandant al Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazu” şi civilul Tudor Stoian, de 61 de ani, din partea Ministerului de Finanţe. Mult mai interesante sunt lucrurile în ceea ce priveşte Ro-Armycatering SRL, prin intermediul căreia Armata şi-a extins practic popota la nivel naţional, inclusive pentru civili. Evident, au întâietate clienţii militari, dar, în funcţie de diponibilităţile de moment, oricine poate comanda mâncare care va fi gătită şi livrată de soldaţi. Ro-Armycatering SRL este condusă de un CA alcătuit din colonelul în rezervă Vichi Vasile Mitroi, de 44 de ani, colonelul Constantin Biriş, de 50 de ani, comandorul Marian Opriş, de 54 de ani, colonelul Ion Adrian Pavel, de 49 de ani şi civilul Susana Pătrăhău, de 51 de ani, din partea Ministerului de Finanţe, care se află şi în conducerea Aeroportului Otopeni şi a Radionav. Iar afacerea cu mâncare merge cât se poate de bine, Ro-Armycatering declarând pentru anul 2013 venituri 32.757.000 lei şi 441 de angajaţi, în timp ce pentru 2014 erau bugetate venituri de 38.740.300 lei. Firma are un site propriu, pe care poţi vedea cum arată bucătăriile în care se găteşte mâncarea, locaţiile din Bucureşti şi din ţară, dar şi meniurile actualizate săptămânal. Tot aici se precizează că firma Armatei livrează mâncare pentru diverse petreceri, gen nunţi, botezuri, majorate etc. Preţurile sunt cu mult sub cele ale pieţei, iar porţiile mai mari, acesta fiind principalul motiv pentru care firma de catering a Armatei să ajungă la o cifră anuală de afaceri de aproape 10 milioane de euro, devenind, practic, una din cele mai mari din ţară. Chiar dacă la mâncarea Armatei au acces şi civilii, care îşi pot face nunta sau majoratul cu mâncarea găzită şi livrată de soldaţi, accesul în cele două firme nu mai este atât de facil. Prioritate au la angajare cadrele rezerviste, astfel încât ofiţerii pot încasa pe lângă pensia MApN şi un salariu lunar de bucătar, ospătar, şofer pentru livrare etc.
Industria locală de apărare a ajuns într-un punct critic, lucru pe care îl recunosc şi oficialii instituţiei în subordinea căreia se află companiile din sector. Astfel, Sorin Encuțescu, secretar de stat în Ministerul Economiei, spune că toate companiile din industria de apărare, mai puțin IAR Ghimbav Brașov, sunt pe pierdere. În plus, numărul angajaţilor din industria de apărare a fost redus de la un an la altul, ajungând în prezent la circa 1.500. „Toate companiile din industria de apărare, mai puțin IAR Ghimbav Brașov, sunt pe pierdere. Deci și cele trei societăți din Dâmbovița, de la Mija, Dragomirești și Automecanica Moreni, dar există comenzi”, a spus Encuțescu. Ministrul Economiei, Mihai Tudose, împreună cu mai mulți oficiali ai ministerului au efectuat marți o vizită de lucru în județul Dâmbovița, la cele trei unități din industria de apărare amintite. „(...) Industria de apărare este considerată, sau încercăm să o facem, să o considerăm ca având potențial de a fi perla coroanei. Încercăm să facem un lucru coerent pe termen lung, să prindem tot ce se poate din piața internă și, adevărata provocare, piața externă”, a declarat ministrul Mihai Tudose, citat de Agerpres. Conform ministrului, se va face o evaluare a situației celor trei societăți cu fiecare din echipele manageriale. Deplasarea în teritoriu are și rolul de a identifica potențialul de viitor al acestor societăți. Reprezentanții Ministerului Economiei au vorbit și despre transportorul blindat 8x8 (TBT 8x8), care este în lucru la Automecanica Moreni. Transportorul este în faza de realizare a prototipului și va beneficia de finanțare și în viitor. „Noi trebuie să creăm un produs care să corespundă necesităților armatei noastre de peste cinci ani, care să corespundă cerințelor de peste următorii 15 ani. (...) Funcționează și produce bine unitatea de la Mija, acolo avem comenzi de RPG 7 și RPG 9, la fel un proiectil reactiv termobaric. La fel Dragomirești, unde se încarcă toate bombele, tot ce există muniție peste 40 de milimetri”, a precizat secretarul de stat Sorin Encuțescu. Datorii anulate Cele trei societăți din industria de armament din județul Dâmbovița, Uzina Mecanică Mija, Uzina de Produse Speciale Dragomirești și Automecanica Moreni, sunt filiale ale Romarm, companie națională cu capital 100% al statului român, prin Ministerul Economiei. Guvernul a decis în primăvara anului trecut anularea obligaţiilor fiscale, în cuantum total de 1,1 miliarde lei, datorate de 15 companii din industria de apărare care produc sau comercializează armament, muniţie şi material de război, invocând inclusiv actualul context regional geopolitic care „impune întărirea capacităţii de apărare” a României. Astfel, au fost anulate datoriile companiilor Tohan Zărneşt, Carfil, Metrom, Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanica Plopeni, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Automecanică Moreni, Arsenal-Reşiţa, Uzina Mecanică Bucureşti, Electromecanica Ploieşti, Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, Pirochim Victoria şi Fabricii de Pulberi Făgăraş. Premierul Victor Ponta a argumentat atunci că toate fabricile de tehnică militară din România erau condamnate la faliment fără ştergerea datoriilor istorice, iar ministrul Economiei de la acea dată, Constantin Niţă, declara că industria de apărare trebuie revigorată astfel încât „să existe mijloacele necesare de a apăra ţara”.
Oare creste bugetul pentru aparare? Dacă o să-i pună drojdie, creşte!
Citeam lista companiilor cărora le-au fost anulate datoriile. Foarte multe aveau şi surse alternative de venit, din producţii către pieţele "civile". Acum pieţele s-au dus, aşa că veniturile provin numai din producţii militare, dar şi alea s-au subţiat că nu ne mai place marfa indigenă şi stăm cu ochii (şi punga) în ogrăzile ţărilor avansate economic. Problema este simplă: dacă o să avem creştere economică substanţială, o să avem şi "buget pentru apărare" mai mare.
Problema este mai mult decat simpla. Din ce sa avem crestere economica substantiala, daca productie nu e , nici crestere nu e ? Agricultura nu poate suplini o industrie cat de mica si productiva. O intrebare retorica. De ce nu mai avem “piete” ? Binefacatorii nostri ne-au ghidat incet (si trist) spre pierzanie. Ca tot dam inainte cu razboiul din Ucraina, stie cineva care sunt pierderile UE (uriase) si ale noastre prin ricoseu, in tot acest context ? Din pacate stam cu mana intinsa, poate, poate ne da cineva oarece tehnica.
@msimula După ani de creştere economică negativă, orice creştere pozitivă este substanţială. De ce nu mai avem pieţe? Păi pieţele nu stau să aştepte şi nici nu pot fi conservate. Ai dat înapoi, a şi venit "chinezu'"! În orient aveam pieţe pentru tractoare (şi industria orizontală aferentă), pentru utilaje petroliere, pentru nave şi chiar pentru hulitele camioane. Prin 1995 China, împreună cu Mefin-Sinaia, au vrut să facă o uzină pentru pompe de injecţie Diesel. Guvernul a vândut Mefin pe un bax de bere şi China şi-a văzut de drum. Astăzi China face sisteme de injecţie compatibile cu cele produse de uzinele de top din lume.
Am să vă spun un secret: de dragul parandărăturilor de câteva mii de dolari, mărci, euro, România a pierdut irecuperabil miliarde! Afacerea Motorola vă spune ceva? România producea şi putea să producă radiotelefoane cu secretizor vocal incorporat. S-au băgat bani grei în aparatele Motorola, cu şi fără secretizoare, aflând ulterior că algoritmul de secretizare nu prea este secret şi că exista o comandă care putea transforma radiotelefoanele în simple ... cărămizi.
Probabil că pierderile noastre de astăzi sunt mult mai mici decât cele din "zorii democraţiei". Când n-ai de unde, n-ai ce pierde. Dacă ţările avansate nu stagnează, trebuie să ne învăţăm cu rolul de piaţă pentru produsele altora. Vom munci mult, pe bani puţini, pentru produse scumpe (raportat la venituri) ...
Ofițerii planificării de luptă al MApN au avut în față un scenariu tactic catastrofal: un război cu Rusia • În cazul unui astfel de conflict, România ar fi ocupată în mai puţin de o zi • Câteva divizii rusești ne-ar putea neutraliza forța de reacție în 30 de minute Săptămâna trecută, ministrul Apărării, Corneliu Dobrițoiu, a tras semnalul de alarmă cu o declarație cât se poate de clară. "Armata Româna abia stă în picioare la capitolul dotări", a spus acesta, dezvăluind situația critică în care se află MApN. Declarația lui Dobrițoiu vine în contextul în care România este implicată financiar și uman în războaiele din Afganistan și Irak, scutul antirachetă sau dronele strategice, aventuri militare de care nu știm câtă nevoie aveam din moment ce nu ne putem permite să refacem flota de avioane de vânătoare. Mai mult, prin amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă la Deveselu, românii au stârnit furia Moscovei, care prin intermediul generalului de armată Nikolai Makarov, șeful Statului Major General al Armatei ruse ne-a anunțat că am devenit țintă prioritară a rachetelor nucleare tactice cu rază scurtă de acţiune Iskander. Prin funcția pe care o deține, Makarov este șeful serviciului secret al armatei GRU și al faimoaselor trupe Spețnaz, diviziile speciale de cercetare antrenate pentru eliminarea pericolelor nucleare. Ce i-o fi venit ministrului Dobrițoiu să iasă în presă cu asemnea declarații? Orice război este plănuit de creierul armatei, care se numește Statul Major General (SMG). Recent ZIUAnews a intrat în posesia unui scenariu tactic discutat la nivel de SMG al armatei române, care ne dă frisoane. Documentul prezintă situația reală a României în condițiile crizei mondiale, când sunt pe punctul de a fi reactivate războaiele locale, ca paravan al reîmpărțirii sferelor de influență. Ofițerii de la planificarea de luptă (Departamentul pentru Politica de Apărare şi Planificare) au trebuit să-și imagineze cât ar putea să reziste țara noastră în fața unui atac al Rusiei. Concluzia este șocantă: în caz de război, cu dotările actuale, România poate fi ocupată în numai câteva ore. Capacitatea de luptă a forțelor armate române ar fi neutralizată în numai 30 de minute. Scenariul discutat la Marele Stat Major arată în felul următor. Misiunea principală a Grupării aero-navale ruse constă în executarea unei operațiuni de desant maritim și aerian, în vederea ocupării regiunii Dobrogea și controlul punctelor de trecere de la Giurgeni-Vadu Oii și Fetești-Cernavodă. Debarcarea se va face în două raioane pe litoral, iar parașutarea în trei zone, fiecare acțiune desfășurată la nivel "batalion", pe fluviul Dunărea. Direcția principală de ofensivă a forțelor ruse este Constanța-Fetești. Divizia maritimă D.30M va fi întărită cu Divizia 7 operațiuni speciale (alcătuită din 1 Reg.Pst - regiment parașutiști, 1 R.Aeropurtat, 1 R.Art-Artilerie, etc ), Bg. 18 I (brigada infanterie), Bg. 22 Mc (mecanizată) și R. 708 Av. Transport (compus din avioane IL-76 și dispuse pe aerodromul Taganrog, pe malul Mării Azov). Misiunea imediat următoare a trupelor de uscat rusești este atingerea aliniamentului delimitat de confluența râului Argeș cu fluviul Dunărea, cursul în amonte al râului Dâmbovița. Ocuparea localităților Cernica și Corbeanca, DN-1 până la Ploiești, SubCarpații de curbură până la localitatea Odobești și atingerea râului Siret, la vărsarea în Dunăre. Statul Major General al rușilor a stabit ca direcție principală de ofensivă linia Fetești-București. Direcția secundară va fi Fetești-Focșani-Nămoloasa. Forțele de atac rusești Coloana vertebrala a Grupării aero-navale ruse (D. 30 M) este Brigada Maritmă 11 M alcătuită din cinci nave de luptă mari: un crucișător purtător de rachete din clasa Slava (12.500 t), două distrugătoare din clasa Kara (9.900 t) și două fregate din clasa Krivak (3.420t). Slava dispune de 16 lansatoare de rachete supersonice navă-navă, navă-litoral de tip P-500 Bazalt, o mini-rachetă de croazieră, care zboară cu 2.5 Mach și lovește ținta din zbor orizontal. Rachetele sunt capabile să poarte încărcături nucleare, muniție termobarică și submuniții inteligente. Umbrela sau asigurarea aviației de sprijin a grupării navale ruse, care operează în Dobrogea, împotriva avioanelor de interceptare românești, este asigurată de crucișătorul din clasa Slava, înarmat cu opt lansatoare de rachete S-300 M-1 (bătaie 90 km, altitudine maximă 25.000 m). Apărarea antiaeriană (AA) propriu-zisă a grupării navale ruse este realizată prin 80 rachete cu raza medie de acțiune (bătaie = 40 km) de tip SA-N-3B. Apărarea nemijlocită a fiecărei nave din gruparea navală rusă este realizată de câte 40 de bucăți rachete AA cu rază scurtă de acțiune de tip SA-8 Gecko/OSA și până la şase sisteme AA Kashtan (2 x AK-630/ tun 6 rotativ țevi cal. 30 mm şi 16 lansatoare SA-18 ). Fiecare sistem dispune de două tunuri rotative GSh-30k cu şase tevi, cal. 30 mm și două containere-lansatoare de rachete AA cu rază foarte scurtă de acțiune de tip 9M311. Forțele navale și infanteria marină Divizia 30 M mai are în organizare Brigada 41 M, vârful său de lance fiind batalionul marin B. 166 M. Acesta este compus din purtătoare mici de rachete, corvete din clasa Tarantul și din clasa Bora. Corveta Bora, cea mai modernă navă din clasa sa, are o viteză maximă de 102 km/h și este înarmată cu lansatoare de rachete navă-navă, navă-litoral P-270 Moskit/SS-N-22 (bătaie 120 km) este apărată de 20 de rachete SA-8 Gecko/OSA și de sistemele de tip Kashtan. Gruparea navală rusă subordonează și Brigada Amfibie 197 M alcătuită din şapte nave de desant care transportă Bg. Infanterie marină, întărită cu încă un batalion de infanterie marină. Ca si Bg. IM, cele 2 Bg. Infanterie si Mecanizată sunt înzestrate cu câte un batalion de artilerie cu 45 autotunuri tip 2S31Vena și 2S23 Nona (cal. 120 mm, bătaie 13 km, care perforează blindaje de până la 65 cm). Sprijinul aerian Gruparea navală rusă este protejată aerian în luptă de Regimentul 3 Aviație vânătoare-bombardament cu 30 de aeronave Su-27, de pe aerodromul Krymskaya (malul Mării Negre ), Reg. 960 Av. (31 buc. Su-25 și MiG-29) de pe aerodromul Primorsko-Akhtarsk, (Marea Azov), Escadrila 43 Av.Bombardament (14 buc. SU-24, și 4 SU-34) de pe aerodromul Eisk (Marea Azov) și Reg. 55 elicoptere (20 buc. Mi-24, 18 buc. Mi-8 ), R. 25 El. anti-tanc cu 36 aeronave Mi-24 , R. 325 El. transport cu 18buc. Mi-26, 20 buc. Mi-8. Forța de apărare a României Marina militară a forțelor române se bazează pe Flotila 56 Maritimă care dispune doar de o fregată operațională (Mărășesti) înarmată cu lansatoare de rachete P-21 Termit/SS-N-2 Styx (bătaie 80 km), patru tunuri AK-726 cal. 76 mm și 4 x AK-630 cal. 30 mm, celelalte două fregate tip 22 „Regele Ferdinand" și „Regina Maria", fiind patrulă în baza navală Constanța. Divizionul de corvete (F-188 Zborul, F-189 Pescărușul, F-190 Lăstunul) este și el înarmat cu rachete 4xP-21. Un divizion cu trei vedete purtătoare de rachete din clasa Osa este și el înarmat cu rachete Termit (F-202 Smeul, F-204 Vijelia, F-209 Vulcanul). Restul navelor (corvete, vânători de submarine, puitoare de mine, monitoare fluviale) nu sunt capabile să opună rezistență grupării navale ruse. Aviație militară și apărare antiaeriană România poate interveni aerian cu Flotila 86 de la Fetești (24 buc. Mig-21 Lancer) și Escadrila 863 (10 buc. IAR-330 L) de la M. Kogălniceanu. Mai pot fi ridicate de la sol opt aparate IAR-99 Șoim și şase IAR-99 nemodernizate de la școala de aviație de la Bobocu, Escadrilele 951 Av. Formată din 12 buc. MiG-21 Lancer, E. 904 eliccoptere și E. 905 El. (20 buc. IAR-330) de pe aerodromul Bacău. Funcționale, dar în afara razei de acțiune mai sunt Flotila 71 de la Câmpia Turzii (compusă din Esc. 711, 712 Av./ Mig-21 Lancer și Esc. 713, 714 El./IAR-330). Brigada. 1 Apărare Antiaeriană este înzestrată cu două baterii tip S-75 Volhov/6-8 instalații operationale și o brigadă MIM-23 Hawk/opt instalații nemodernizate și parțial operaționale care apără Bucureștiul. Despre flotila de aeronave MIG Lancer se știe că este învechită, cu resursa de zbor epuizată. Forțele terestre Apărarea terestră a litoralului românesc revine Brigăzii 9 Mecanizată din subordinea Diviziei 2 Infanterie și a Brig. 307 I.Mec. de la Babadag. Dispunerea Bg. 9 Mec. este următoarea: Brig. 912 tancuri la Murfatlar, B. 341 Inf. la Topraisar, B. 911 Inf. la Medgidia, B. 345 Art. la Medgidia. Podurile peste Dunăre sunt aparate de Brig.1 Jandarmi dispusă la Fetești și Cernavodă. Divizia 2 Inf. mai are ca unități subordonate: B. 528 Mc. de la Brăila, Bg. 282 Mec. compusă din Bat. 280 Mc. Focșani, B. 84 Tc. și B. 300 Mc. de la Galați, Bg. 8 Larom. Bg. 8 este compusă din B.81 APR de la Focșani, B. 83 APR de la Bârlad, B. 96 APR de la Ploiești. Forța de reacție militară românească, neutralizată în 30 de minute Prima lovitură aeriană a rușilor urmărește obținerea supremaţiei și destructurarea conducerii trupelor române ce acționează în teatrul de luptă. Cele dintâi ținte vor fi rețeaua de radare ale forțelor aeriene și navale românești din Dobrogea, precum și Bat.1 Rachete AA de la Medgidia. Urmează aerodromurile M. Kogălniceanu și Fetești, punctele de comandă și de dirijare ale aviației în luptă, fregata Mărășesti, corvetele Zborul, Pescărușul, Lăstunul și vedetele Smeul, Vijelia, Vulcanul. Atacul aerian va viza și Bg. 9 Mec, blindatele și forța vie a Bat. 912 Tc, B. 341 I, B. 911 I, B. 345 Art, B. 307 I.M. Aviaţia rușilor va acționa pe trei grupuri cu destinație tactică (formații de avioane având de lovit obiective de aceeași categorie). Trei subgrupuri a câte trei patrule de avioane, de la înălțimi de 8-10.000 m, vor lovi cu racheta subsonică Kh-35 E/Uran. Grupurile cu destinație tactică beneficiază de asigurare de luptă. Neutralizarea batalioanelor românești de tancuri, artilerie sau a celor mecanizate (care dispun de 45 tancuri T-85M sau de 45 MLI & TAB sau APR-Larom) încartiruite în remizele nerezistente la lovituri aeriene ale garnizoanelor, este asigurată de lovituri cu una-două rachete purtând muniție tip SADARM. Forțele române nu dispun de rachete anti-navă Harpoon, Exocet, nici de submarine funcţionale. Submarinul Delfin zace inutilizabil din anul 2000 şi nu mai poate fi reparat. Practic, în primele 30 de minute de la declanșarea atacului, forțele aeriene, marina militară și cele două divizii de infanterie românești își pierd capacitatea de luptă. Aviația rusă execută nestingherită vânătoarea de obiective, până când niciun tanc sau MLI nu vor mai fi întregi. Restul este pur și simplu o defilare a forțelor inamice (cu o durată de 4-6 ore de la începerea ostilităților) până la București. În paralel cu neutralizarea firavei capacități de apărare a românilor, are loc și eliminarea fizică a „elitei" societății. Cum investițiile celor mai importanți oameni de afaceri și politicieni sunt în domeniul imobiliar, aceștia vor fi trecuți la categoria pagube coletarale ale bombardamentelor. Muniția termobarică, cea mai eficientă în zonele urbane Muniția termobarică este încărcată cu o combinație de comustibil lichid și pudră din nanoparticule de tetranit. Odată ajuns în apropierea țintei, proiectilul care conține muniția, produce o mică explozie care vaporizează amestecul sub forma unui nor inflamabil. Aerosolul astfel creat ia contact cu oxigenul din atmosfera și detonează, creând o formidabilă undă de șoc, urmată de combustie intensă. Muniția termobarică este considerată ca fiind mijlocul de luptă cel mai eficient, în zone urbane, ea fiind experimentată de trupele ruse în timpul asediului orașului Groznîi din Cecenia. Racheta subsonică Kh-35 E/Uran Kh-35 E/Uran parte din categoria Standoff și are bătaia de 130 km. Se mai folosesc versiunile: antiradar supersonică Kh-31PM/ARM (anti-radiation missile) lansată de la distanțe sub 110 km, care se dirijează automat după emisia radarului țintă (propulsia fiind realizată de un ramjet ca motor de marș) și rachetata subsonică Kh-59 cu bătaia de 115-200 km. În faza inițială, ghidarea Kh-59 este inerțială, până la 10 km de țintă când sistemul de ghidare TV/IR intră în funcțiune. Manevrarea ei din acest moment, până la impactul cu ținta, este executată de un operator aflat la bordul avionului SU-24. Rachetele de Deveselu sunt inutile Chiar dacă forțele române ar dispune la Deveselu de rachete antibalistice SM-3, ele n-ar folosi la nimic. Carcasa de protecție a ogivei electrono-optice se detașează la 80.000 m și de la această înălțime, racheta devine operațională. Sub această înălțime, RIM-161 Standard Missile (SM-3) nu poate intercepta nimic, așa că România și nu SUA va avea obligația să dispună de mijloace de apărare a bateriilor antirachetă împotriva rachetelor de croazieră și a avioanelor înzestrate cu bombe și rachete aer-sol. Sursa: ziuanews.ro Eduard Ovidiu OHANESIAN
Drăguţă "analiză" militară! Lipseşte un singur amănunt: unde ne predăm pentru ca pagubele colaterale să fie minime? Sper ca să fim mai deştepţi decât în 1941, să nu ne ia valul linguşitor-patriotic şi să declarăm război Rusiei!
Forums
