Interpretarea in sens larg presupune ca norma ar acoperi in parte sau insuficient situatia litigioasa. Eu vorbeam de situatiile in care nu acopera deloc.
Pai ma gandesc ca tot de o interpretare larga a unei norme existente discutam si atunci cand situatia este o premiera si nu avem norme specifice cu ce sa lucram.Desigur daca prin exitinderea aplicarii normei se creeaza o incalcare a unor norme existente, spre exemplu vorbeai de principiul legalitatii incriminarii, respectiva interpretare prin extindere devine un abuz si va fi sanctionat ca atare. Exemplificand: infractiunea de "privit urat pe strada" - nu se poate asimila cu vre-o fapta penala, concluzionand nu poti sa aplici o dispozitie prin extindere. Dar in domeniul civil-comercial putem asimila tot felul de raporturi comerciale unor contracte si sisteme de contracte reglementate in legislatia existenta.
Neavand studii de specialitate ma intriga anumite situatii intalnite in modul de a se imparti dreptatea (pr)in justitie. O persoana face o fapta in anul 2000 pentru care este trimisa in judecata, in penal. Pe timpul cercetarii mai face alta fapta, fara legatura cu prima. Si pentru asta i se intenteaza un proces. Apoi mai face alta, alt proces. In primul proces ajunge la definitiv si executoriu si i se da cu suspendare niste ani. Al doilea proces se termina si el dupa ceva timp, i se da o pedeapsa mai mica decat la primul, se contopesc pedepsele si o executa pe cea mai mare. La un al treilea proces aflat pe rol, si asta fara nici-o legatura cu primele 2 invoca fapte care sa aiba pedeapsa mai mica decat la primul, care este cu executare, plusand ca va executa numai pedeapsa cea mai mare. Mie mi se pare ca schioapata ceva... Pedeapsa cu suspendare este data pentru cineva care are oarece circumstante si se face si in scop educativ/preventiv. Suspendarea il face sa fie atent la ce face in perioada respectiva, sa nu treaca pe rosu, sa nu fluiere in biserica sau alte cele. Pedeapsa a 2-a este data pentru ceva facut inainte de a primi sentinta cu suspendare, de la primul proces. Eu inteleg ca ar fi normal ca suspendarea sa inceteze daca dupa pronuntarea primei senstinte a facut ceva. Si contopirea asta mi se pare ciudata. Adica da in cap la cineva si dupa 2 ani emite cecuri false (2 exemple aiurea), pentru ce sa se contopeasca si sa execute pedeapsa cea mai mare? Pentru ce nu se dau pedepse pentru fiecare situatie? Parca la americani este principiul asta ca se cumuleaza pedepsele si se dau insumate, nu cea mai mare.
Orice asemenare cu o situatie actuala nu este deloc intamplatoare
Sa le spargem in bucati si bucatele: Incep cu sfarsitul pentru ca acolo este in fapt problema prpincipial vorbind. Unele state printre care si SUA in materie de sactionatoare-penala aplica principiul cumulului aritmetic. Logic si simplu, probabilitatea de a gresi este redusa simtitor pana la eroarea de calcul. La noi, regimul sanctionator este conferit de cumul juridc si nu cumul aritmetic.Am citit ceva documentatie in acest doemniu iar argumentele pro cumul juridic mi s-au parut simpliste si fara substanta, nu are sens sa detaliez.Marele dezavantaj este ca foarte rar am vazut ca acest sistem sa nu intampine erori in cazul unor recidive sau concursuri de infractiuni ceva mai complicate.Unde mai pui ca in cazul infractiunii de "evadare " opereaza un cumul aritmetic si nu juridic. In definitv ce insemna acest cumul juridic: daca este vorba de concurs de infractiuni, avem stabilirea pedepselor individuale se ia cea mai mare se poate ridica pana la maxim special iar daca nu este suficient se poate adauga si un spor de pana la 5 ani. Daca vorbim de recidiva(postexecutorie, postcondamnatorie ambele cu subdiviziunile lor) se calculeaza similar doar ca sporul aplicat maximului special poate fi de 7 ani sau maxim 10 ani. Referitor la speta nu pot sa ofer o opinie mai exacta deoarece nu stiu cand au intervenit condamnarile ori cuantumul pedepselor. Oricum pedeapsa suspendata este revocata in momentul comiterii unei noi fapte penale pe perioada termenului de incercare. Sincer mi se pare o prostie modul de calcul, si complexitatea abordarii acestei tematici, o tematica ce ar trebui sa fie extrem de accesibila chiar si pentru nea Gheorghe prins la furat gaini.Sa socoteasca si el daca don' judecator a socotit bine pedeapsa sau nu.
C'mon, este vorba de vedeta zilei, care ocupa media scrisa si audio/video chiar si inchis fiind de o saptamana...
Fapta din cel de-al doilea proces a fost facuta inainte de prima condamnare, deci nu era in perioada de incercare (sau cum ii zice). Atunci pe ce considerent s-a activat prima condamnare, cu executare? Ca trebuia si la primul tot cu executare este alta discutie. Justitia trebuie sa fie foarte intransigenta (prin definitie) cu persoanele fizice care se infaptuiesc acte de dreptate in nume propriu, impartirea ei fiind monopolul statului.
Oricum, de ce nu functioneaza un principiu simplu, Dupa fapta si rasplata? Adica faci mai multe fapte (fara legatura intre ele, in locuri si la date diferite) si esti tras de urechi (numai) pentru cea cu pedeapsa cea mai mare? Nu mi se pare echitabil
Pe cuvant daca mi-am dat seama(vorbesc serios).Cred ca este vorba de Becali. Problema este ca eu incerc de ceva ani sa ma autoizolez de media.Mai am scurte momente cand ma uit pe unele canale de stiri, de exemplu ieri seara emisiunea lui Mihai Gadea. Pe cuvant ca nu mai pot sa vad atata mizerie pe post de stiri bine documentate jurnalistic.Nu mai gasesc un ziar util de citit sau o urma de munca jurnalistica. Din aceste motive nu stiu ce exact s-a intamplat cu acest personaj Becali si pot doar estima.Am inteles ca este vorba doar de o condamnare, cu executare, in dosarul terenurilor si atat.Probabil executarea pedepsei survine din starea de recidiva postcondamnatorie(a fost condamant, o data sau de doua ori, nici nu stiu exact).Estimez doar, fara dosar, fara date concrete doar din informatii la mana a treia... greu de tot. Revenind la teorie: argumentabil, modul de calcul al pedepselor ar acoperi acest neajuns, iar pentru asa numita pluritate de infractiuni sporurile aplicabile ar fi suficiente.Dupa cum am spus mai sus, nu sunt de acord cu acesta metoda iar cumul aritmetic dupa individualizarea pedeselor mi s-ar parea o idee buna.
PS. Nu-i vorba de costuri aici, discutam idei, ceea ce mi-a placut pe acest forum intodeauna. Daca mai si facem ceva acte materiale, ei situatia se schimba atunci. Dar sunt sigur ca "Gigi" ne poate plati cat salarul nostru la un loc pe vreo cativa ani. Ehhh... ce-am gresit eu, cand la scoala mi s-a spus sa dau cu piciorul in minge sau sa ma duc la oi...
Aceeasi stire prezentata din unghiuri diferite, apropo de faptul ca onor Constinescu, baron de Constanta, ar fi tarat prin tribunal pentru ca nu a platit o factura de telefon pentru CMZ Constanta.
LINK Radu Mazăre: Pe Nicuşor Constantinescu l-au luat mascaţii pentru că nu a plătit telefonul pentru Centrul Militar
Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, a declarat, marţi, că pe Nicuşor Constantinescu "l-au luat mascaţii" pentru că nu a plătit o factură telefonică de 4.000 de lei pentru Centrul Militar Judeţean, dar şi pentru că a cumpărat apartamente pe care le-a închiriat medicilor. "Pe Nicuşor au venit cu mascaţii să-l ia într-un dosar în care e acuzat că nu a plătit telefonul pentru Centrul Militar Judeţean, 4.000 de lei, şi că a plătit acest telefon judeţean de 4.000 de lei ministerul, şi ca atare a cauzat un prejudiciu neplătind Consiliul Judeţean, nu Nicuşor personal. Acesta este dosarul cu Centrul Militar Judeţean", a spus Radu Mazăre, la Curtea de Apel Bucureşti, după judecarea dosarului în care este judecat, alături de alte 36 de persoane, pentru atribuirea nelegală a unor terenuri. ...
Zau, numai pentru atata? Mai sa fie, ce, cum si cat patimeste bietul om pentru 4.000 de lei!
LINK Nicuşor Constantinescu, trimis în judecată pentru subfinanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa
Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA - Serviciul Teritorial Constanţa pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, într-un dosar legat de subfinanţarea şi încercarea de evacuare a Centrului Militar Zonal Constanţa. Potrivit unui comunicat al DNA, în perioada 2009 - 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu, cu ştiinţă şi în exercitarea atribuţiilor care decurgeau din calitatea de preşedinte al CJ Constanţa, în mai multe rânduri nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos obligaţiile potrivit art.76 din Legea nr.446/2006.
Potrivit acestui articol 'consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului. (...)'.
Astfel, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii.
De asemenea, el a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.
Procurorii susţin că, începând cu anul 2009, CJ Constanţa ar fi încetat finanţarea achiziţionării unor materiale cum ar fi corpuri de iluminat, papetărie, birotică, asigurări RCA, inspecţie tehnică periodică, piese de schimb, taxe de drum, combustibil, materiale igienico - sanitare, deşi reprezentanţii Centrului Militar Zonal Constanţa au solicitat aceste bunuri instituţiei publice conduse de Nicuşor Constantinescu.
Tot din anul 2009, nu au mai fost asigurate piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea CJ Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate.
În aceeaşi perioadă, CJ Constanţa a adoptat două hotărâri prin care s-a dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.
În anul 2010, a fost reziliat şi contractul cu firma care asigura service-ul sistemelor de securitate, respectiv al camerelor video cu circuit închis, sistemul anti-efracţie şi sistemul de avertizare împotriva incendiilor.
Deşi sediul a suferit deteriorări importante, iar conducerea Centrului Militar Zonal a solicitat efectuarea reparaţiilor urgente, Consiliul Judeţean a refuzat să dea curs acestei solicitări.
În acelaşi an, Nicuşor Constantinescu a dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care în prezent paza sediului este asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate.
Din cauza acestor acţiuni, angajaţii Centrului Militar Zonal au fost nevoiţi să-şi procure singuri şi pe cheltuiala lor materialele necesare desfăşurării activităţii, fiind nevoiţi să se deplaseze în interes de serviciu cu autoturismele proprii.
DNA arată că activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost, astfel, serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate.
Spre exemplu, în anul 2011, CJ Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu suma de 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată Centrului Militar Zonal de la bugetul Unităţii Administrativ Teritoriale Constanţa a fost 0 lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 lei pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi.
Sumele repartizate de CJ Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.
Cu toate acestea, CJ Constanţa a cheltuit sume foarte mari de bani atât cu titlu de ajutoare sociale către persoane fizice, cât şi cu titlu de alocaţii din bugetul Unităţii Administrativ Teritoriale Constanţa către persoane juridice de drept privat.
Potrivit DNA, aceste demersuri, reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu, au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 lei.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti, cu propunerea de a se menţine măsura controlului judiciar dispusă faţă de Nicuşor Constantinescu.
De curiozitate am intrat in textul Legii privind pregatirea populatiei pentru aparare, 446/2006, iar la Capitolul VI - Asigurarea materiala si financiara scrie: Art. 76 Consiliile judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti sunt obligate sa asigure centrelor militare terenurile, localurile, instalatiile de telecomunicatii, sisteme si servicii informatice, autoturisme, alte dotari si materiale, precum si fondurile necesare desfasurarii activitatii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotarare a Guvernului.
Art. 77 (1) Cheltuielile de reparatii, intretinere si amenajare a localurilor centrelor militare judetene, municipale si de sector se suporta de autoritatile administratiei publice locale. (2) Reparatiile capitale pentru localurile aflate in administrarea Ministerului Apararii se suporta de acest minister. (3) Cheltuielile de modernizare a patrimoniului centrelor militare, cele pentru achizitionarea de carburanti-lubrifianti si pentru paza localurilor centrelor militare se suporta din bugetele autoritatilor administratiei publice locale.
Art. 78 Autoritatile administratiei publice locale pot dispune mutarea centrelor militare din localurile care le-au fost puse la dispozitie, numai cu acordul Ministerului Apararii si numai dupa ce noile localuri au fost amenajate conform prevederilor legale.
Art. 79 Autoritatile administratiei publice locale asigura plata personalului din afara centrelor militare care desfasoara activitate in cadrul comisiilor locale de recrutare-incorporare.
Dar, surpize, surprize!!! La capitolul urmator, Sanctiuni, articolele 76-79 nu sunt incriminate, contraventiile fiind adresate cetatenilor incorporabili si rezervistilor, precum si angajatorilor celor in cauza. Autoritatile locale nu apar ca fiind motivate cumva sa respecte legea. Este corect ca un pesedinte de CJ sa nu fie stimulat sa respecte legea? Ca d’aia exista acest capitol numit Sanctiuni! De ce legiuitorul nu a prevazut repercusiuni pentru toate partile? Autoritatile publice locale au regim aparte? Cum adica în anul 2011 CJ Constanţa sa finanteze CMZ cu 1.705 lei, iar în 2012 cu ZERO lei? Ia sa fi scris ca daca ii lasa fara telefon o luna cel vinovat va fi amendat cu 10.000 lei pentru fiecare zi de lipsa a serviciului respectiv. Sau consumabile, sau piese de schimb, sau paza, sau supraveghere video sau... tot ce este prevazut in lege. De ce legea, in litera si spiritul ei, este ciuma pentru cetatean, dar muma pentru el insusi?
Cat despre afacerea in sine, poate este pe SF vreun constantean sa dea detalii in ce priveste toata tarasenia. De la distanta mie mi se pare o incercare a lui Constantinescu de a prelua prin presiuni localul CMZ-ului, nu de alta, dar este in zona extra a Constantei, pe bulevardul Mircea cel Batran… Si din cate stiu, armata este in localul acela din vremea cand Constantinescu inca nu invatase sa mearga (cu ML-ul) sau sa vorbeasca (prostii)…
Forums
