"Ministerul roman de Externe neaga cu putere orice informatie despre primirea de arme nucleare pe teritoriul Romaniei, dar tot euroactiv.com reaminteste ca Belgia, Olanda, Germania si Italia au arme nucleare pe teritoriul lor, fara sa recunoasca insa oficial acest lucru."
[..]
"Cei care se gandesc ca daca Romania va avea arme atomice va deveni, in mod firesc, o tinta nucleara, este bine sa stie ca si astazi cand vorbim Romania este o tinta. In plus, nici in vremea Razboiului Rece Moscova nu a folosit armele nucleare in nicio situatie. Punand lucrurile in balanta avantajelor reale rezultate din mutarea armelor nucleare americane in Romania, nu se poate defini decat un risc ipotetic, practic nesemnificativ. Vinerea trecuta Romania a fost vizitata de James R. Clapper, directorul Comunitatii de Informatii din Statele Unite. Sper ca printre subiectele in discutie sa fi fost si mutarea armelor nucleare in Romania. Autoritatile romane ar trebui sa profite de oportunitatea istorica de a avea intr-adevat un parteneriat strategic de cel mai inalt nivel cu Statele Unite. Si ar fi poate timpul ca autoritatile americane sa sesizeze cat de mult au antagonizat societatea romaneasca in ultimii 3 ani, cautionand orbeste personalitati politice indoielnice si abuzuri ale Justitiei." [..]
turcaletii au o tinta pe frunte de ceva vreme. Ai mai auzit de atatea atentate ca in Turcia? In fiecare zi (sau la cateva zile) mai este cate unu' cu morti si raniti. Pt ce ii asta? Tine poate de geopolitica globala sau tine de terorism sau de ambele.
Ahaaaa ! Deci aici întelegem ce e cu atentatele teroriste, în schimb în alte parti le punem pe seama religiei. Pai se poate, domnule ?!
Se poate.Fiecare unde-i cazul.Turcia are o relatie cu nabadai cu ISIS,care la randu-i impartit in multe factiuni,influentele asupra organizatiei sunt multiple si din directii uneori contrare.Bonus kurzii si razboiul de gherila reinceput.
Pai vad ca se poate. Asadar atentatele din Europa au motivatie religioasa si ne fac sa vorbim despre razboaie între civilizatii si religii, cele din restul lumii motivatii politice nu mereu foarte evidente. Uneori am senzatia ca sponsorul dezbaterilor e TimesNewRoman.
Pai vad ca se poate. Asadar atentatele din Europa au motivatie religioasa si ne fac sa vorbim despre razboaie între civilizatii si religii, cele din restul lumii motivatii politice nu mereu foarte evidente. Uneori am senzatia ca sponsorul dezbaterilor e TimesNewRoman.
Cei aia TimesNewRoman????
Si inca ceva referitor la situatia cu Turcia-Romania nuclear vs nenuclear.
“Afacerea Incirlik”: o nouă manevră de decredibilizare a României
Presupusul transfer al muniției nucleare americane depozitate la baza aeriană turcă de la Incirlik, este o uriașă manevră mediatică care pune în pericol securitatea României, indiferent daca știrea este reală – ceea ce nu cred – sau falsă – ceea ce este cel mai probabil. Manevra se plasează în contextul războiului mondial hibrid în curs.
506027122
Unii spun că am avea de a face cu un test menit să pună în lumină reacțiile față de o asemenea mutare. Reacțiile cui?
Ale SUA? Păi tocmai ele ar fi cele care ar fi eventual interesate de mutare și ar decide-o. Nu prea este logic ca SUA sa își testeze reacțiile la propria decizie. Cu privire la asta cetățeanul american de rând este fie indiferent fie de acord că actuala politică turcă îi impune o repliere. Dacă turcii îi dau afară din casă pe americani sau le pun în pericol arsenalul depozitat acolo, este limpede că aceștia trebuie sa plece în altă parte.
Poate chiar Turcia să fie aceea care vrea să îi oblige pe liderii americani a spune că mutarea este exclusă sau, dimpotriva iminentă, pentru ca astfel să afle cât de departe vor să meargă americanii atât în ruperea relațiilor cu Ankara, cât și în iritarea Rusiei; sau, invers, cât de mult îi preocupă pe americani menajarea relației cu Rusia. Fără îndoilă că, în ideea unei antante ruso-turce, oricât de efemeră ar fi ea, și Rusia ar dori să aibă asemenea răspunsuri.
America pare deocamdată a opta pentru ambiguitate. Câtă vreme transferul nu are loc, ea nu are de ce să își ia angajamente pentru viitor; angajamente în care oricum nimeni nu ar crede dar care i-ar reduce marja de negociere cu proprietarul bazei de la Incirlik, Turcia.
Sa fie testate oare reacțiile Rusiei? Greu de crezut. Ce crede Rusia despre o asemenea manevră, se știe. Ce reacții ar avea față de ea, de asemenea. Pe de altă parte, Rusia nu are cum fi atrasă într-o capcană mediatică întrucât are toate mijloacele pentru a ști adevarul cu privire la transfer și a evita jocul la cacealma.
Ajunși în acest punct, trebuie sa menționăm câteva fapte:
1. Acordul (nescris) sovieto-american menit să pună capăt Războiului Rece, includea promisiunea ca NATO să nu se extindă în spațiul din care URSS se retrage. (O știu direct de la Mihail Gorbaciov, colaboratorii și succesorii săi, iar interlocutori americani de cel mai înalt nivel, pe care i-am intrebat, au confirmat “negând fără să nege”.) Încălcarea acestui angajament, consumată gradual și de care rușii nu au încetat a se plânge, a fost justificată, pe de o parte, prin aceea că obligația era asumată față de URSS și în condițiile geopolitice caracterizate prin existența acesteia, nu față de Rusia, iar pe de altă parte, prin împrejurarea că SUA/NATO nu se puteau angaja și in numele foștilor sateliți sovietici care, odată eliberați din lagărul comunist, aveau tot dreptul să opteze pentru alianțele dorite de ei. Se non e vero, e ben trovato.
2. Atunci când NATO a înglobat, în pofida promisiunii evocate mai înainte, statele foste comuniste din Europa centrală și orientală, în cadrul relației de cooperare Rusia-NATO, dar și al relației bilaterale Rusia-SUA, s-a configurat un gentlemen’s agreement care excludea amplasarea de armament nuclear și de baze militare permanente pe teritoriul noilor membri din est. Această înțelegere a fost imediat contestată de cele din urmă, pe atunci doar candidate, care au afirmat că nu înțeleg să li se rezerve un statut de rang secundar, chiar dacă în fapt ele nu urmăreau obținerea funcției de neinvidiat de depozitari ai unor arsenale nucleare. În urma acestui protest, tratatele de aderare la NATO nu au cuprins clauze în sensul înțelegerii occidentalo-ruse amintite, fără a se specifica nici vreun proiect în sens contrar. S-a putut aprecia însă că transferul de armament neconvențional în proximitatea Rusiei este interzisă oricum în baza tratatelor START încheiate între SUA și URSS la finele Războiului Rece.
Toate aceste aranjamente, mai mult sau mai puțin cunoscute, sunt supuse principiului “rebus sic stantibus” – potrivit căruia un acord internațional își menține valabilitatea doar atât timp cât condițiile în care s-a convenit și care i-au determinat încheierea rămân neschimbate. În speță, ieșirea Turciei din NATO sau chiar indisponibilizarea bazelor militare turce pentru NATO, ar putea fi interpretate ca o asemenea schimbare. Cu atât mai mult dacă acestea ar fi acompaniate de un parteneriat strategic ruso-turc.
Oricum, in contextul internațional actual este greu de crezut însă că SUA ar purcede la asemenea reamplasări fără a încerca niște negocieri prealabile cu Rusia.
Pe acest fundal, ne putem întoarce la problema testului. Să fie testată, oare, reacția României? Ridicol! Se teme America de refuzul autorităților de la București? Și chiar dacă s-ar teme, nu poate fi sondat Bucureștiul pe căi mai puțin zgomotoase, pe care un eventual refuz ar fi mai puțin costisitor? Evident ca da.
Punând toate ipotezele de mai sus cap la cap, ajungem la concluzia că nu se urmărește testarea reacției românești, ci decredibilizarea României prin demonstrarea incapacității sale de a fi aliat fidel, la bine și la rau, a nesincerității angajamentului său față de cauza familiei euro-atlantice.
Sigur, amplasarea de armament nuclear în România ne vulnerabilizează. O asemenea perspectivă nu are cum ne încânta. Ea ar surveni însă în condițiile defecțiunii unui aliat, defecțiune care pune în dificultate întreaga alianță. România nu află abia acum că este o țară de flanc, adică din linia întâi, și că astfel este cea mai expusă în caz de conflict. Evitarea conflictului și, deci, a supraexpunerii, trebuia obținută prin acțiuni politico-diplomatice românești executate în interiorul alianței, care să genereze o politică a acesteia convenabilă nouă, facilitată printr-o poziționare românească adecvată în relația bilaterală cu Rusia. (Așa cum, de altfel, la un moment dat chiar SUA ne-au cerut-o.)
Fuga de asumarea unor misiuni dezagreabile sau chiar periculoase nu este soluția și nu servește la creșterea influenței în cadrul alianței. Dacă într-adevar, armamentul sau muniția trebuie reamplasate, dintr-un motiv de forță majoră, unde ar putea fi duse ele cu sens? În Islanda? Lipsa de loialitate a unui aliat față de o alianță, atrage lipsa de loialitate a alianței respective față de acel aliat. Refuzul unui aliat de a îndeplini misiunile necesare alianței, îl exclude din alianță. În măsura în care o alianță nu mai servește interesului național al membrilor, ea trebuie părăsită (cu preavize, compensații etc.) iar nu sabotată. Și cu buzele unse și cu slănina în pod, nu se poate.
Ridicolul situației în care se pune România prin rezervele ei evidente (și adesea ipocrite) față de perspectiva de a deveni depozitar de armament nuclear, indusă de o știre falsă, este amplificat de fericirea etalată în zilele precedente, privind transformarea noastră în principal bastion al NATO pe frontul rusesc / rasăritean, ca urmare a desistării turcești. Câtă vreme totul se limita la un rol teoretic, apt a ne aduce presupuse avantaje exclusiv ca efect al defecțiunii altora, era bine. Strigam ca șoarecele beat care vrea sa violeze pisica. De îndată ce am aflat că ar trebui să ne substituim concret în vechiul rol al Turciei pe scena euro-atlantică, analiștii au amuțit, Guvernul dezminte (o dezmințire care sună a excludere sau refuz) iar unii politicieni sugerează ca statul să se angajeze public față de popor că nu va accepta aceasta niciodată – deși o vorbă înțeleaptă îndeamnă ca niciodată să nu spunem niciodată.
Rămâne întrebarea: cine are interesul să decredibilizeze astfel Romania ca aliat? Două ipoteze sunt posibile: 1. Oponenții NATO, interesați, evident, să inducă neincrederea și discordia în alianță. 2. NATO însăși sau unii dintre protagoniștii săi, dacă, unilateral sau în înțelegere cu Rusia, doresc sa schimbe geometria alianței și să scape de obligații față de un membru și așa izolat într-o poziție geostrategică tot mai greu de apărat.
Eu unul încă mai cred că interesele României și interesele NATO nu sunt incompatibile ci numai nearmonizate. Din păcate alianța nord-atlantică a cam uitat să își armonizeze interesele cu România. Iată de ce Bucureștiul, în loc să dezbată inutil “afacerea Incirlik”, căzând în capcana manipulării, ar trebui să discute cu aliații săi dacă și în ce condiții interesele noastre strategice rămân congruente iar dacă sunt congruente în ce măsură aceasta este o virtualitate care se poate transforma în realitate. În funcție de concluzie vor trebui asumate consecințele.
Dupa cum zicea careva prin locul asta sau prin altele, Romania se pare ca se confrunta cu campanie mediatica negativa (daca ne luam dupa autorul de mai sus). Campanie care a inceput mai demult (acu vreo 2-3 ani) a continuat si acuma a mai facut un pas prin reportajul cu armele. Si cica si afacerea cu turcii tot in sensul acesta este. Voi ce ziceti? Ce avem noi si le trebe la altii? Sau ce ar putea dori altii de la noi si noi nu le dam sau nu stim ca avem acel lucru?
Off topic: @Mese, rugăminte mare, am vrut şi data trecută să te rog - când postezi un articol, trece nene acolo şi autorul, nu cred că e în regulă să căutăm de fiecare dată în link ca să vedem de cine e scris? O.K.? O.K.!
Pai vad ca se poate. Asadar atentatele din Europa au motivatie religioasa si ne fac sa vorbim despre razboaie între civilizatii si religii, cele din restul lumii motivatii politice nu mereu foarte evidente. Uneori am senzatia ca sponsorul dezbaterilor e TimesNewRoman.
Pff,in orice activitate umana sunt o multime de interese,mai mult sau mai putin imediate si meschine.Dar cand te dai in spate poti vedea si ca se incadreaza intr-un model.Atacurile teroriste sunt o forma evidenta de manifestare,dar nu sunt totul.Si oricum sunt doar o etapa dintr-un fenomen mai amplu.
1.Se lasa spargatorii de capete sa faca rivaliutie in OM.Se ajuta cu forte speciale. 2.Se lasa frau liber nebunilor sa bage morcovul in oricine. 3.Se intampina un mic hop,fabricat in Rossia. 4.Se negociaza impacarea cu Rossia.Mai ceva prin Caucaz si Asia Centrala la schimb cu ceva in Siria. 5.Se intervine pt realizarea sferei nemijlocite de influenta in OM,cunoscuta ca imperiul otoman(la randu-i o constructie destul de laxa in zona,pe vremea sa). 6.Se primeste binecuvantarea vestului pt tot. 7.Se da sictir vestului,care oricum s-a invatat si sodomizat si cu banii luati. 8.Se intra din nou in Balcani,pt ca acestia sunt poarta spre vest.Pe modelul deja clasic si exersat,cu diversi interpusi.Exista deja mare rezervor de mujahedini,iar daca astia mai mor,sunt zeci de milioane de tineri si adolescenti ce il mai au doar pe Allah deasupra.
Nu e desigur nici o coincidenta cu marea strategie turca(trecut,prezent,viitor),e doar rasism si xenofobie est-europeana.
Si iarasi despre subiectul Turcia si armele 'strategice' de acolo.
Foreign Policy: SUA nu mută armele nucleare în Romania
Chiar dacă administraţia Obama a refuzat să comenteze, oficialii americani au râs de această idee, susține publicația, care reclamă o propagandă rusească
Un site obscur a publicat, joia trecută, un articol vag în care se susţinea, într-un mod dramatic, că relaţiile dintre Washington şi Ankara s-au deteriorat atât de mult încât SUA a început să-şi mute armele nucleare din Turcia în România, scrie Foreign Policy. „Problema este că nu pare să existe vreo bază pentru susţinerea afirmaţiei din acel text - şi anume că arme nucleare B61 sunt deja în drum spre baza Deveselu din România. Ministrul român al apărării a negat imediat, iar experţii au respins ideea, pe care au considerat-o ilogică din motive tehnice şi nu numai”, notează publicația americană în articolul „Nu, SUA nu mută armele jucleare din Turcia în Romania”.
Aka, No, the US isn't moving nukes to Romania. LINK — Jeffrey Lewis (@ArmsControlWonk) August 22, 2016
Dar toate acestea nu au împiedicat presa rusească, puternic anti-americană, inclusiv agenţia de presă Sputnik şi ziarul Pravda, să preia mingea de la fileu şi să continue cu presupunerile, arată jurnaliștii. Foreing Policy a remarcat că ediţia de vineri a publicaţiei Pravda face o speculaţie sălbatică asupra modului în care s-ar putea desfăşura pretinsul transfer. „Chiar dacă administraţia Obama a refuzat să comenteze, oficialii americani au râs de acest articol, atunci când Foreign Policy a discutat cu ei în privat”, susține publicația Articolul care a declanşat toată această vorbărie a venit de la EurActiv şi nu l-a impresionat pe expertul în arme nucleare, Jeffrey Lewis, directorul Departamentului de Neproliferare al Institutului Monterey pentru Studii Internaţionale.
Acesta a scris pe Twitter că România nu are depozite speciale WS3 pentru a stoca armele nculeare în condiţii de securitate. În plus, a continuat el, articolul respectiv nu conţine dovezi şi nu citează surse care să-l poată face credibil. „Autorul a consultat o singură persoană care i-a confirmat informaţia şi pe oficiali români care au negat-o. Şi totuşi a publicat articolul”, scrie Jeffrey Lewis. Acesta adaugă că în textul respectiv „se vorbeşte despre arme B61, dar e clar că cine a scris materialul nu ştie ce sunt acestea.”
(Weapons Storage and Security System (WS3) is a system including electronic controls and vaults built into the floors of Protective Aircraft Shelters (PAS) on several United States and NATO military airfields all over the world. These vaults are used for safe special weapons storage, typically of tactical B61 nuclear bombs. Historically the system was also called within NATO the Weapon Security and Survivability System (WS3)[1][2] or Weapons Survivability and Security System.[3])
The story everyone is citing on US B61s being moved to Romania was written by a guy who doesn't know what a B61 is. LINK — Jeffrey Lewis (@ArmsControlWonk) August 19, 2016
Jurnalistul EurActiv Georgi Gotev şi-a apărat articolul, dar a recunoscut, tot pe Twitter, că nu ştie ce sunt B61 (o bombă nucleară tactică, americană, care este transportată de avioane de luptă şi a cărei putere poate ajunge până la 340 kilotone). Foreing Policy a reținut, însă, faptul că ministerul român al apărării a declarat într-un comunicat că „respinge cu fermitate aceste informaţii” şi că „până acum nu au existat discuţii între membrii NATO pe acest subiect”.
Mai mult, scrie publicația, România nu se numără printre cele câteva state membre NATO, între care şi Turcia, care au acceptat să găzduiască arme nucleare, iar un transfer al unor astfel de bombe spre Deveselu ar fi considerat de către Moscova un gest provocator.
Deşi articolul EurActiv a fost respins de toată lumea, lovitura de stat eşuată de luna trecută din Turcia a ridicat într-adevăr unele semne de întrebare privind baza americană de la Incirlik. „Toţi am vrea să ştim dacă SUA s-ar putea răzgândi în legătură cu păstrarea de arme nucleare. Nu trebuie uitat că în timpul puciului, autorităţile turce au sistat alimentarea cu energie electrică a bazei”, notează Foreign Policy.
Mai mult, acum Turcia are o problemă cu administraţia Obama, căreia-i cere să-l extrădeze pe Fethullah Gulen, un fost imam care locuieşte în Pennsylvania şi pe care Ankara îl acuză că ar fi orchestrat tentativa de lovitură de stat din 15 iulie. SUA nu a acceptat solicitarea Turciei de a-l extrăda pe predicator susţinând că Ankara nu a prezentat suficiente dovezi despre implicarea acestuia în puciul eşuat.
Update: se pare ca turcii au facut cerere de extradare a imamului dar pe alte criterii care nu au legatura cu puciul esuat de luna trecuta. Si americanii au refuzat (pana acuma). Si se pare ca tonul turcilor deja incepe sa se inmoaie in relatia cu SUA. Cine stie care ar fi cauza?
Update:
[..] "Cei de la Debka.com anunță că Statele Unite ale Americii au început în secret transportarea armelor nucleare de la Incirlik în baza din România. Astfel, administrația Obama ar fi făcut un pas înapoi în acțiunile sale din Orientul Mijlociu.
Aceeași sursă susține că în contrast cu americanii, administrația de la Moscova și-a extins rapid poziția în regiune prin amplasarea unei noi baze în Iran care să îi faciliteze acțiunile din Siria.
Sursele celor de la Debka.com au dezvăluit că Washingtonul a luat decizia mutării arsenalului nuclear după ce luna trecută turcii au întrerupt curentul la baza de la Incirlik și au făcut mai multe controale, acolo unde își desfășoară activitatea soldații americani.
Se pare că turcii au insistat să-și asume controlul asupra acestui arsenal nuclear al SUA, lucru cu care americanii nu au fost de acord, iar în acest caz ar fi preferat să nu riște nimic și să mute aceste arme.
Deteriorarea relațiilor dintre SUA și Turcia sunt în contrast cu reapropierea dintre Rusia și Turcia prin vizita pe care Recep Erdogan a efectuat-o la Sankt Petersburg pe 8 august." [..] Sursa: LINK Sursa1: LINK
Update3:
[..] One day before the article was published (EuroActiv), the civilian head of the U.S. Air Force made it clear that Washington does not see the need to move the nuclear weapons stored at the İncirlik Air Base. "We do have nuclear weapons and those nuclear weapons are safe and secure and we are very confident in that," U.S. Air Force Secretary Deborah Lee James said Wednesday, in response to questions at the Foreign Press Club in New York City. Dr. Jeffrey Lewis, director of the East Asia Nonproliferation Program at the Middlebury Institute of International Studies, also said that the U.S. has no intention of transferring its nuclear arsenal to Romania. "No, the U.S. is not moving its nuclear weapons from Turkey to Romania. For one thing, there are no Weapons Storage and Security System (WS3) vaults at Deveselu nor is there any place in Romania for storing the B61s," Lewis tweeted on his Twitter account. "For another [thing], this would run afoul [the] political commitments of the NATO-Russia Founding Act. I suspect the Russians are just stirring up anxiety about the Aegis Ashore site at Deveselu. Russia often asserts the U.S. intends to secretly arm missile defense interceptors with nuclear warheads to circumvent the Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty (INF Treaty)," he concluded.
The transfer of nuclear weapons stationed in Turkey to Romania goes against the Mutual Relations, Cooperation and Security between NATO and the Russian Federation Agreement signed in 1997, an agreement in which NATO clearly declares that "the member states of NATO reiterate that they have no intentions, no plans and no reason to deploy nuclear weapons to the territory of new member states nor is there any need to change any aspect of NATO's nuclear posture or nuclear policy. We do not foresee any future need to do so." Romania joined NATO on March 29, 2004 following the decision made at the Prague Summit in November 2002.
The first U.S. nuclear warhead was deployed to Turkey in 1959 in accordance with the Cooperation on the Use of Atomic Energy for Mutual Defense Purposes Agreement signed between Turkey and the U.S. the same year. Since 2014, the U.S. has been in possession of approximately 520 B61 bombs, 200 of which were assigned to NATO's burden-sharing mission in Europe, where they are hosted by NATO member-countries at bases in Belgium, Germany, Italy, the Netherlands and Turkey. Even though it is not certain how many B61 thermonuclear bombs have been deployed, security sources believe there are between 50 and 90 B61s still deployed at the İncirlik Air Base.
[..] Armata Rusiei a pierdut, din 1988 şi până în 1994, 4 milioane de militari în timp ce resursele bugetare au scăzut de la 246 miliarde USD în 1988 la 14 miliarde USD în 1994. Când submarinul Kursk s-a scufundat în Marea Barenţ în anul 2000 căpitanul primea o soldă de 200 de USD/lună. Între 1991 şi 2008 Rusia s-a focalizat pe conflictele îngheţate de la periferia sa în Georgia, Moldova, operaţiuni militare în Tajikistan şi Cecenia. Elţîn abia a strâns 65.000 de militari, în 1994, pentru a lupta în Cecenia împotriva rebeliunii declanşate acolo. În 2008, Rusia a atacat Georgia cu forţe militare din era sovietică, cu echipamente vechi, cu ofiţeri nepregătiţi care transmiteau ordinele prin telefoane mobile, echipamentele radio militare fiind inutilizabile. Până la sfârşitul războiului de cinci zile, Rusia a pierdut 4 avioane de vânătoare şi un bombardier strategic.
Rusia a câştigat un război împotriva unui inamic inferior care a luptat însă cu dragoste pentru a-şi apăra teritoriul naţional. La două luni de la încheierea războiului, Kremlinul a decis reformarea armatei şi dotarea ei într-un program care să dureze până în 2020 şi în care se fie folosite 700 de miliarde de USD. Rusia a schimbat modelul de structură militară care data din 1870. În 2009 au început exerciţiile la scară mare, iar retribuţiile militarilor au fost crescut la standarde acceptabile. Acesta a fost începutul celei de-a treia etape a programului de guvernare a lui Putin (prima etapă a fost războiul din Cecenia, a doua eliminarea oligarhilor zis răi, modernizarea armatei a fost a treia, refacerea poziţiei de putere globală a Rusiei este etapa în care ne află acum). Până în 2014, Rusia a avut o situaţie economică stabilă şi datorită preţului ridicat al petrolului. Problema a fost că Putin nu a reuşit să construiască o economie solidă folosind banii obţinuţi din vânzările de petrol şi gaze pentru modernizarea armatei. Era clar că Rusia intenţiona să folosească forţa pentru a recâştiga teritoriile adiacente graniţei, teritorii/republici care au făcut parte din fostul URSS (2008 - războiul din Georgia, 2014 - anexarea Crimeei şi sprijinul dat separatiştilor în Ucraina de est). În 2016, elitele au realizat că o nouă creştere economică nu mai este posibilă fără investiţii externe, singurul lucru rămas fiind încetinirea căderii economice. De asemenea, Ucraina nu este securizată din punctul de vedere al Rusiei, iar aventura din Siria va duce în final la ceea ce duce fiecare operaţiune în Orientul Mijlociu, la un impas! Din 2014, securitatea europeană a redevenit bipolară cu doi vectori de putere NATO şi Rusia în competiţie militară.
Forums
O.K.! 
>:D< 
