Urmeaza sa dam niste lectii si NATO, ca mici si sprinteni cum suntem, avem probleme cu constructele astea mari.
Unul dintre ofiterii implicati in recentul scandal legat de felul in care au fost cheltuite fondurile operative ale DIPI e Virgil Horatiu Nabarjoiu.
In momentul asta nenea ala de mai sus e consilier diplomatic al Delegatiei permanente a Romaniei la NATO.
Avem aceeasi varsta, il stiu din liceu, si as spune ca singurele lucruri care l-au recomandat pentru cariera asta sunt tupeul jegos si faptul ca tat-so a fost mare scula pe bascula in unitatea in care a fost impuscat Ceausescu.
E posibil sa fiu subiectiv in aprecierile mele, dat fiind faptul ca vita o teroriza pe nevasta-mea cand erau in gimnaziu si ca a scapat la milimetru sa nu-i sparg fata intr-a unspea sau a doispea cand mi-a zis ca-s taran cu pamant sub unghii, l-a salvat aparitia unuia dintre cei mai duri profesori din liceu.
Acum, nu ca n-as fi fost taran cu pamant sub unghii, si nu ca n-as fi si acum asta cu mare placere cand am ocazia, dar m-a enervat aerul de superioritate cu care a zis aia.
Avem o noua(noua legislativ vorbind) institutie in SNA-ul romanesc. De notat ca avem o institutie militara ce preia activitatea unei institutii civile.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne
Având în vedere că noile forme de manifestare a riscurilor de securitate pe componenta ordinii publice impun adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat pentru creșterea gradului de eficiență a măsurilor specifice de răspuns din partea structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne; Întrucât gestionarea de către Ministerul Afacerilor Interne a unor domenii de maximă importanță pentru climatul intern de ordine publică necesită întărirea mecanismelor de autoprotecție, în scopul asigurării integrității profesionale a personalului ministerului și reducerii amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc la adresa capacității de reacție a structurilor Ministerului Afacerilor Interne; Deoarece tulburarea gravă a ordinii publice și manifestarea unor disfuncționalități în activitatea Ministerului Afacerilor Interne sunt de natură a genera riscuri la adresa securității naționale; În scopul înlăturării suprapunerilor de competențe între Departamentul de Informații și Protecție Internă, pe de o parte, și Poliția Română, Direcția Generală Anticorupție și Serviciul Român de Informații, pe de altă parte; Ținând cont de necesitatea consolidării, în regim de urgență, a unui cadru instituțional clar definit, pe un tipar suplu, flexibil, profesionist și responsabil în fața autorităților civile legitime, pentru eficientizarea managementului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, concomitent cu întărirea sistemelor de control democratic al activităților derulate, fapt de natură a preîntâmpina apariția oricărui posibil abuz împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului; Întrucât desfășurarea de către structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne a unor activități cu implicații în ceea ce privește exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, trebuie să aibă la bază norme legale previzibile, coerente și accesibile; Luând în considerare faptul că, în ultima perioadă, organele de urmărire penală au procedat la redirecționarea tuturor solicitărilor privind punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică adresate anterior Departamentului de Informații și Protecție Internă către structurile specializate ale Poliției Române și Direcției Generale Anticorupție; Deoarece structurile specializate ale Poliției Române și Direcției Generale Anticorupție au nevoie în acest moment de suplimentarea resurselor logistice și de personal pentru realizarea activităților suplimentare, iar formarea și dezvoltarea de noi resurse ar presupune perioade lungi de timp și costuri ridicate; Văzând faptul că: - situațiile descrise pot conduce la apariția unor vulnerabilități în domeniul securității naționale pe componenta ordinii publice, Ministerul Afacerilor Interne fiind pus în fața unor responsabilități instituționale ce nu pot fi amânate; - lipsa unor instrumente juridice produce consecințe negative nu doar în privința funcționării instituțiilor statului, ci și din perspectiva securității naționale, a interesului public și a garantării respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei; 2/8 Întrucât avem de a face cu o situație extraordinară, ce produce consecințe în ceea ce privește capacitatea de funcționare a instituțiilor statului și de asigurare a unui grad de securitate adecvat pentru cetățeni, ținând cont de faptul că toate aceste elemente vizează interesul public și că, în contextul arătat, reglementarea nu poate fi amânată fără riscul unor blocaje sau disfuncționalități instituționale; În temeiul art. 115 alin (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență: Capitolul I – Dispoziții generale Art. 1 – În subordinea Ministerului Afacerilor Interne se înființează Direcția Generală de Protecție Internă, cu personalitate juridică, ca structură specializată cu atribuții în domeniul securității naționale, care desfășoară activități de identificare, contracarare și înlăturare a amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc la adresa informațiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional și capacității operaționale ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, precum și a celor care pot duce la tulburarea gravă a ordinii publice. Art. 2 – Direcția Generală de Protecție Internă își desfășoară activitatea cu respectarea Constituției României și a legilor țării, actelor normative emise de Guvern, hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării, respectiv a ordinelor și instrucțiunilor ministrului afacerilor interne. Art. 3 – Activitatea Direcției Generale de Protecție Internă se desfășoară cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a principiilor legalității, neutralității, imparțialității și echidistanței politice, precum și protecției surselor, mijloacelor și metodelor specifice. Art. 4 – (1) Anual sau la cererea Parlamentului, ministrul afacerilor interne prezintă rapoarte cu privire la activitatea Direcției Generale de Protecție Internă în domeniul securității naționale. (2) Direcția Generală de Protecție Internă se supune controlului parlamentar exercitat potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu completările ulterioare. Art. 5 – În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, Direcția Generală de Protecție Internă cooperează cu organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, cu celelalte autorități și instituții publice și colaborează cu asociațiile și organizațiile neguvernamentale, precum și cu persoanele fizice și juridice, în limitele legii. 3/8 Capitolul II – Organizare și funcționare Art. 6 - Direcția Generală de Protecție Internă are competență teritorială generală. Art. 7 – (1) La nivel central, Direcția Generală de Protecție Internă are în componență direcții, servicii, birouri și alte structuri funcționale, iar la nivel teritorial servicii, birouri și alte structuri funcționale. (2) Funcțiile militare de la nivelul central și teritorial se asimilează din punct de vedere al salarizării cu funcțiile militare din unitățile aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne. (3) Structura organizatorică și numărul de posturi se stabilesc, în condițiile legii, prin ordin al ministrului afacerilor interne, în limita posturilor aprobate pentru Ministerul Afacerilor Interne. (4) Regulamentul de organizare și funcționare al Direcției Generale de Protecție Internă se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne. Art. 8 - (1) Directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă este cadru militar în activitate, numit în funcție prin decizie a primului ministru, la propunerea ministrului afacerilor interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. (2) Directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă se subordonează nemijlocit ministrului afacerilor interne. (3) Directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă are calitatea de ordonator terțiar de credite aflat în subordinea ordonatorului principal de credite. (4) În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, directorul general al Direcției Generale de Protecție Internă este ajutat de un prim adjunct și de un adjunct, cadre militare, numiți în funcție de către ministrul afacerilor interne, la propunerea directorului general al Direcției Generale de Protecție Internă. (5) Direcția Generală de Protecție Internă este reprezentată, în relațiile cu autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, organele judiciare, cu societatea civilă și cu organismele similare din alte state, de către directorul general sau de către cadre militare desemnate de acesta. Art. 9 – (1) În exercitarea atribuțiilor legale directorul general Direcției Generale de Protecție Internă emite ordine obligatorii pentru personalul din subordine. (2) Regulamentul de ordine interioară al Direcției Generale de Protecție Internă se aprobă prin ordin al directorul general și este obligatoriu pentru întreg personalul direcției generale. Capitolul III – Atribuțiile Direcției Generale de Protecție Internă Art. 10 – Direcția Generală de Protecție Internă are următoarele atribuții: a) desfășoară activități de informații, contrainformații și de protecție în scopul identificării, prevenirii și contracarării amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice sau care vizează informațiile, patrimoniul, personalul, misiunile, procesul decizional și capacitatea operațională ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne; 4/8 b) asigură coordonarea și controlul activităților pentru protecția informațiilor clasificate naționale, ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și ale Uniunii Europene, precum și pentru securitatea cibernetică, la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne. Art. 11 - Direcția Generală de Protecție Internă îndeplinește atribuțiile Autorității Desemnate de Securitate și este organ central de cifru la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. Art. 12 – Organizarea, coordonarea și planificarea strategică a activității Direcției Generale de Protecție Internă se realizează, în condiții stabilite prin ordine și instrucțiuni ale ministrului afacerilor interne, prin raportare la strategiile și politicile de ordine publică, apărare și securitate națională, în concordanță cu obiectivele și prioritățile informative naționale. Art. 13 – (1) În vederea identificării amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice sau care vizează informațiile, patrimoniul, personalul, misiunile, procesul decizional ori capacitatea operațională ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, Direcția Generală de Protecție Internă desfășoară activitățile prevăzute la art. 13 lit. a) – e) din Legea nr. 51/1991, republicată, cu modificările ulterioare. (2) În situațiile care constituie amenințări la adresa securității naționale care vizează tulburarea gravă a ordinii publice sau informațiile, patrimoniul, personalul, misiunile, procesul decizional ori capacitatea operațională ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, Direcția Generală de Protecție Internă desfășoară activitățile prevăzute la art. 14 alin. (2) din Legea nr. 51/1991, republicată, cu completările ulterioare, cu respectarea prevederilor art. 14 alin. (1) și art. 15 – 21 din Legea nr. 51/1991, republicată, cu completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător. Art. 14 – (1) Datele și informațiile referitoare la amenințările, vulnerabilitățile și factorii de risc identificați sunt comunicate beneficiarilor legali și factorilor de decizie abilitați din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în scopul adoptării deciziilor și măsurilor necesare prevenirii materializării acestora. (2) Datele și informațiile obținute în urma activităților de informații, contrainformații și protecție care nu vizează domeniul de competență al Ministerului Afacerilor Interne se transmit celorlalte organe de stat competente cu atribuții în domeniul securității naționale. (3) Datele și informațiile care indică pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, rezultate din verificările și activitățile specifice, se transmit organelor de urmărire penală competente, în condițiile legii. Art. 15 - (1) Direcția Generală de Protecție Internă informează Direcția Generală Anticorupție în cazul în care identifică amenințări, vulnerabilități și factori de risc care vizează corupția în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne. (2) Personalul militar din Direcția Generală de Protecție Internă care desfășoară activități de prevenire a corupției în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne se stabilește prin ordin al directorul general, în baza atribuțiilor prevăzute în fișa postului, și beneficiază de cuantumul aferent sporului lunar pentru prevenirea și combaterea corupției, inclus în solda de 5/8 funcție și stabilit la nivelul aflat în plată pentru polițiștii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care, potrivit fișei postului, desfășoară activități similare, în raport cu solda lunară prevăzută de legislația în vigoare la data de 31 decembrie 2009. Art. 16 – (1) Personalul Direcției Generale de Protecție Internă nu poate efectua acte de cercetare penală și nu poate lua sau aduce la îndeplinire măsura reținerii ori alte măsuri preventive privative sau restrictive de libertate. (2) Direcția Generală de Protecție Internă nu poate dispune de spații proprii de reținere și arestare preventivă. Capitolul IV – Personalul, asigurarea logistică și financiară Secțiunea 1 – Personalul Direcției Generale de Protecție Internă Art. 17 – (1) Personalul Direcției Generale de Protecție Internă se compune din cadre militare și personal contractual. (2) Personalul contractual desfășoară exclusiv activități administrative. (3) Pe timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, cadrele militare sunt învestite cu exercițiul autorității de stat, având toate drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru această calitate. Art. 18 - (1) Cadrelor militare le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, reglementările specifice existente la nivelul Ministerului Afacerilor Interne cu privire la această categorie de personal, precum și dispozițiile Regulamentului de ordine interioară al Direcției Generale de Protecție Internă. (2) Personalului contractual îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reglementările specifice existente la nivelul Ministerului Afacerilor Interne cu privire la această categorie de personal, precum și dispozițiile Regulamentului de ordine interioară al Direcției Generale de Protecție Internă. Art. 19 – (1) Cadrele militare depun jurământul militar prevăzut pentru militarii forțelor armate ale României. (2) Personalul contractual depune la încadrare următorul jurământ: ”Eu, …., jur să respect Constituția și legile României, să păstrez secretul profesional și să-mi îndeplinesc cu bună- credință sarcinile încredințate. Așa să îmi ajute Dumnezeu!”. Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a fiecăruia sau se elimină în cazul celor fără confesiune. Art. 20 – (1) În cadrul procedurilor de ocupare a posturilor vacante, prin una dintre modalitățile prevăzute de actele normative incidente fiecărei categorii de personal, se efectuează verificări de specialitate pentru evaluarea integrității și se organizează un interviu. Interviul are ca scop aprecierea cunoștințelor profesionale, precum și a aptitudinilor, abilităților, atitudinilor și motivațiilor relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor postului, după cum urmează: 6/8 a) ca probă eliminatorie, în cazul organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor de execuție; b) ca probă de concurs / examen, în cazul organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere; c) ca modalitate de selecție, atunci când ocuparea posturilor nu se face prin concurs. (2) În cazul constatării existenței unor suspiciuni cu privire la integritate, persoana poate fi supusă, cu acordul acesteia, evaluării comportamentului simulat. Refuzul de a se supune evaluării comportamentului simulat atrage excluderea din procedura de ocupare a postului. (3) Concursurile pentru ocuparea posturilor vacante care presupun desfășurarea activității în mod conspirat se organizează fără aplicarea regulilor de publicitate. Art. 21 – (1) Cadrele militare au obligația de a susține evaluarea psihologică, care se efectuează periodic, la reluarea activității, la solicitarea comisiilor de expertiză/evaluare a capacității de muncă sau când este dispusă ca urmare a constatării motivate a existenței unor indicii comportamentale temeinice care ar putea reclama necesitatea examinării psihologice. (2) Cadrele militare au obligația de a susține evaluarea comportamentului simulat, în situația în care a fost dispusă ca urmare a constatării existenței unor suspiciuni cu privire la integritatea acestora, în urma unor verificări de specialitate. (3) Cadrul militar care nu își îndeplinește obligația prevăzută la alin. (1) sau (2) este pus la dispoziție până la evaluarea de către un psiholog cu atribuții de exercitare a actului psihologic în unitățile Ministerului Afacerilor Interne. (4) Cadrul militar care nu a susținut, din motive imputabile, evaluarea psihologică prevăzută la alin. (1) sau evaluarea comportamentului simulat prevăzută la alin. (2), în termen de 3 luni de la data punerii la dispoziție potrivit alin. (3), este trecut în rezervă. Art. 22 – (1) Ocuparea posturilor vacante de personal contractual se face în condițiile Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a celorlalte reglementări specifice aplicabile acestei categorii de personal. (2) Pentru a ocupa un post vacant de personal contractual, persoana în cauză este supusă verificărilor de specialitate pentru evaluarea integrității. Art. 23 - (1) Cadrele militare își desfășoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a sarcinilor de serviciu. (2) Ministerul Afacerilor Interne asigură protecția și încadrarea în alte unități sau compartimente de muncă a cadrelor militare care, lucrând acoperit, au fost deconspirate. (3) Cadrele militare și membrii familiilor acestora au dreptul la protecție din partea structurilor specializate ale statului față de amenințările sau violențele la care ar putea fi supuși ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea. Art. 24 – (1) Cadrele militare au dreptul de a deține, purta și folosi armamentul, muniția și mijloacele din dotare, în condițiile stabilite de lege. (2) Cadrele militare au dreptul și/sau obligația de a purta uniformă și însemne distinctive în condiții stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne. 7/8 Art. 25 – În îndeplinirea activităților specifice, cadrele militare au competența structurii din care fac parte. Din ordinul sau cu aprobarea comandanților ierarhici, cadrele militare pot desfășura activități specifice și pe raza teritorială a altor structuri ale Direcției Generale de Protecție Internă. Secțiunea a 2-a - Asigurarea logistică, materială și financiară Art. 26 – Direcția Generală de Protecție Internă este autorizată să dețină și să folosească imobile, armament, tehnică, muniție, echipament și mijloace de transport necesare îndeplinirii atribuțiilor prevăzute de lege, pentru autoapărare și protecția imobilelor în care își desfășoară activitatea, precum și mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea și stocarea informațiilor, potrivit competențelor. Art. 27 – (1) Dotarea Direcției Generale de Protecție Internă se realizează din fonduri alocate de la bugetul de stat, precum și din alte surse, constituite conform legii. (2) Planificarea, evidența, utilizarea, justificarea și controlul cheltuielilor operative destinate realizării activității specifice Direcției Generale de Protecție Internă se efectuează în conformitate cu regulile generale în această materie, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, și cu normele specifice stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne. Capitolul V – Dispoziții tranzitorii și finale Art. 28 – (1) Direcția Generală de Protecție Internă se înființează în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. La aceeași dată, Departamentul de Informații și Protecție Internă se desființează. (2) Patrimoniul, arhiva, prevederile bugetare și execuția bugetară până la data desființării Departamentului de Informații și Protecție Internă se preiau de către Direcția Generală de Protecție Internă, pe bază de protocoale de predare-primire, în termen de 30 de zile de la data prevăzută la alin. (1). (3) Mijloacele pentru obținerea, verificarea, prelucrarea și stocarea informațiilor, precum și alte elemente de patrimoniu aparținând Departamentului de Informații și Protecție Internă, care nu sunt necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor Direcției Generale de Protecție Internă, se predau, pe bază de protocoale de predare-primire, structurilor competente ale Poliției Române și Direcției Generale Anticorupție. (4) De la data înființării, Direcția Generală de Protecție Internă se subrogă în toate drepturile și obligațiile Departamentului de Informații și Protecție Internă. Art. 29 – (1) Polițiștii din cadrul Departamentul de Informații și Protecție Internă, desființat potrivit prezentei ordonanțe de urgență, se pun la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne în condițiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, în vederea numirii într-o funcție corespunzătoare. 8/8 (2) Polițiștii prevăzuți la alin. (1) au obligația de a-și preda funcția, precum și de a preda documentele și bunurile aflate în gestiune, în termen de maxim 30 de zile de la data punerii la dispoziție. (3) Direcția Generală de Protecție Internă adoptă măsurile necesare în vederea preluării în condiții de securitate și confidențialitate a documentelor și bunurilor aflate în gestiunea personalului prevăzut la alin. (2). (4) Personalul contractual din cadrul Departamentul de Informații și Protecție Internă, desființat potrivit prezentei ordonanțe de urgență, se preia în cadrul Direcției Generale de Protecție Internă, în condițiile legii. (5) Polițiștii prevăzuți la alin. (1) pot participa la procedurile de ocupare a posturilor vacante din Direcția Generală de Protecție Internă. Art. 30 – (1) În termen de 15 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul modifică în mod corespunzător Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare. (2) Regulamentul de ordine interioară și regulamentul de organizare și funcționare se aprobă în termen de 15 zile de la data înființării Direcției Generale de Protecție Internă. (3) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin hotărâre a Guvernului, se stabilesc sigla Direcției Generale de Protecție Internă, ca semn de armă pentru individualizare și recunoaștere, uniforma cadrelor militare ale Direcției Generale de Protecție Internă, precum și forma și conținutul insignei și a documentelor de legitimare a acestora. Art. 31 – (1) Până la data prevăzută la art. 28 alin. (1): a) se emit ordinele ministrului afacerilor interne pentru aprobarea structurii organizatorice și a numărului de posturi; b) la nivelul Departamentului de Informații și Protecție Internă se derulează procedurile administrative necesare îndeplinirii prevederilor art. 28 alin. (2). (2) La data prevăzută la art. 28 alin. (1): a) art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare; b) art. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice locale și pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările și completările ulterioare. PRIM MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ
În MAI trecerea dintr-o categorie în alta - poliţist - jandarm - poliţist înapoi se face mai uşor decât îşi schimbă unii ciorapii. De acolo vor apărea. Suntem în ţara lu' Peşte, unde gradele militare la angajare prin celebra filieră indirectă s-au dat după vârsta celui angajat. Ce vă mai miraţi.
Jandarmii îi vor vor proteja intern pe politisti si pe jandarmi. Sau pompierii ? De unde apar, adica, acele cadre militare ?
Sau, conform art. 29 al. 5, politistii care este. Care au/vor primi statut de militar
Aceeasi Marie, cu alta palarie. Made in Romania.
Art. 29 – (1) Polițiștii din cadrul Departamentul de Informații și Protecție Internă, desființat potrivit prezentei ordonanțe de urgență, se pun la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne în condițiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, în vederea numirii într-o funcție corespunzătoare. 8/8 (2) Polițiștii prevăzuți la alin. (1) au obligația de a-și preda funcția, precum și de a preda documentele și bunurile aflate în gestiune, în termen de maxim 30 de zile de la data punerii la dispoziție. (3) Direcția Generală de Protecție Internă adoptă măsurile necesare în vederea preluării în condiții de securitate și confidențialitate a documentelor și bunurilor aflate în gestiunea personalului prevăzut la alin. (2). (4) Personalul contractual din cadrul Departamentul de Informații și Protecție Internă, desființat potrivit prezentei ordonanțe de urgență, se preia în cadrul Direcției Generale de Protecție Internă, în condițiile legii. (5) Polițiștii prevăzuți la alin. (1) pot participa la procedurile de ocupare a posturilor vacante din Direcția Generală de Protecție Internă.
Posturile vacante la care pot candida politistii sunt alea administrative, citind ordonanta asta. Oricum, daca pentru a asigura protectia informativa si a garanta seriozitatea institutiei ( plus evitarea celorlalte pericole care motiveaza ordonanta) a fost nevoie sa fie militarizata, înseamna ca e cam foarte foarte (foarte!) nasoala situatia.
N-or fi (fost) chiar rauvoitori strainezii aia care ziceau s-o lasam mai subtirel cu Schengen.
DIPI a fost MILITARIZATĂ: Ce a decis Guvernul pentru acest serviciu secret
Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, o ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI) a MAI, a anunţat ministrul Dragoş Tudorache.
"Creăm, practic, pentru prima oară, un cadru juridic clar pentru funcţionarea acestei structuri", a explicat Dragoş Tudorache, într-un briefing la Palatul Victoria. El a precizat că DGPI va fi sub control parlamentar, iar personalul care va lucra în această structură va fi în mare parte militar.
Potrivit ministrului Afacerilor Interne, înfiinţarea DGPI a fost una dintre priorităţile pe care le-a anunţat la începutul mandatului său şi care a reieşit "din realităţile apărute în decursul timpului şi, mai ales, în acest an în ceea ce priveşte funcţionarea acestei structuri". Tudorache a mai spus că OUG clarifică şi competenţele acestei structuri.
"Am vorbit deja în ultimele săptămâni foarte mult pe tema delimitării foarte clare a competenţelor structurii de protecţie internă a Ministerului de Interne, în ceea ce priveşte strict activităţile, personalul, misiunile, patrimoniul şi informaţiile, sistemele IT pe care le gestionează ministerul. Este un element foarte important, pentru că acest lucru elimină suprapunerile care existau (...) în competenţa structurii, aşa cum exista ea până acum, în Ministerul de Interne, şi alte structuri ale statului, în speţă Serviciul Român de Informaţii, în ceea ce priveşte relaţionarea cu instituţii din afara ministerului, dar şi suprapuneri în activitatea acestei structuri cu alte structuri din cadrul Ministerului de Interne, în speţă Poliţia Română şi Direcţia Generală Anticorupţie", a explicat ministrul Afacerilor Interne. În ceea ce priveşte controlul parlamentar al DGPI, Tudorache a spus că acesta se va înscrie "pe două paliere".
"Este un control parlamentar pasiv, prin faptul că (...) ministrul de resort este chemat în Parlament să dea raportul asupra activităţilor noii structuri atunci când i se cere. (...) (OUG - n.r.) Introduce şi un element proactiv, deoarece creează posibilitatea ca Parlamentul să realizeze mecanisme de auditare a acestei structuri, aşa cum o face de altfel şi pentru celelalte servicii de informaţii ale statului, SRI, SIE sau SPP", a spus Dragoş Tudorache. Totodată, acesta a arătat că OUG creează nişte mecanisme de integritate foarte clare pentru personalul care lucrează în această structură.
"Aici intervine şi elementul care a captat foarte mult atenţia publică în ultimele zile, şi anume caracterul militarizat al acestei structuri. E vorba (...) de faptul că personalul care va lucra în această structură în mare parte va fi personal militar şi acest element (...) aduce un element de credibilitate, de rigoare, de ordine şi de garanţii suplimentare, atât pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne, care este supus activităţii acestei structuri, cât şi pentru coerenţa cu care structura nouă a Ministerului de Interne va interacţiona, va lucra cu celelalte servicii de informaţii ale statului", a mai afirmat Tudorache.
Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) se va înființa în subordinea Ministerului Afacerilor Interne și va funcționa ca structură specializată cu atribuții în domeniul securității naționale, din aria de competență a acestui minister. Prevederea se regăsește într-o ordonanță de urgență adoptată astăzi de Guvern.
DGPI va desfășura activități informativ-operative, exclusiv pe domeniul de competență al MAI, ceea ce va asigura departajarea de celelalte structuri cu atribuții în domeniul securității naționale. Odată cu crearea acestei structuri se va desființa Departamentul de Informații și Protecție Internă.
Actul normativ adoptat astăzi de Guvern stabilește modul de organizare și funcționare al DGPI la nivel de direcție generală, care, prin furnizarea de date și informații factorilor decizionali din MAI, va contribui la asigurarea integrității, eficienței și profesionalismului personalului ministerului și, implicit, la creșterea calității serviciilor asigurate de unitățile acestui minister în domeniul ordinii publice.
DGPI se va integra în arhitectura sistemului național de securitate și va contribui la realizarea misiunilor MAI alături de Poliția Română, Jandarmeria Română, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Poliția de Frontieră Română, Inspectoratul General pentru Imigrări, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Agenția Națională Antidrog și Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane. De asemenea, această structură va face parte din sistemul național de apărare și din Comunitatea Națională de Informații.
Structura organizatorică și numărul de posturi ale DGPI se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne. Echipa de comandă a DGPI va fi formată din specialiști în domeniu – cadre militare în activitate – fapt ce va garanta desfășurarea activității structurii în condiții de imparțialitate și echidistanță. Conducerea DGPI va fi asigurată de un director general, numit în funcție prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, cu avizul CSAT.
În ceea ce privește competențele, DGPI va desfășura activități de informații, contrainformații și protecție în scopul identificării, prevenirii și contracarării amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice sau care vizează patrimoniul, personalul, misiunile, procesul decizional și capacitatea operaționala a MAI. Această structură nu va mai avea competența de a derula activități informativ - operative pentru identificarea, prevenirea și contracararea vulnerabilităților, factorilor de risc și amenințărilor în zona combaterii terorismului, cyberintelligence si criminalității organizate transfrontaliere, respectiv activităților asociate, domenii care sunt acoperite de activitatea desfășurată de SRI. De asemenea, spre deosebire de DIPI, DGPI nu va mai avea competențe în a derula activități de culegere de informații în scopul prevenirii și combaterii criminalității, circumscrise domeniului crimei organizate, fraudei și spălării banilor, traficului si consumului ilicit de droguri, traficului de persoane etc. La nivelul MAI aceste activități vor fi desfășurate de către Poliția Română.
DGPI va desfășura însă activități de culegere a informațiilor în scopul asigurării integrității profesionale a personalului MAI, inclusiv din perspectiva amenințărilor, vulnerabilităților si riscurilor la corupție.
Pe componenta de securitate, DGPI va asigura, la nivelul MAI, coordonarea și controlul activităților pentru protecția informațiilor clasificate naționale, ale NATO și ale UE, gestionate de structurile MAI. De asemenea, va asigura, la nivelul MAI, coordonarea si controlul activității pentru securitatea cibernetică.
Personalul DGPI va fi format din cadre militare și personal contractual. Pentru asigurarea unui nivel ridicat de integritate, posturile vacante de execuție și de conducere vor putea fi ocupate doar după efectuarea unor verificări de specialitate. Verificările se fac în scopul identificării oricăror elemente ce ar putea reprezenta vulnerabilități la adresa securității naționale.
Polițiștii din cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă se pun la dispoziția MAI, în vederea numirii într-o funcție corespunzătoare. Aceștia pot participa la procedurile de ocupare a posturilor vacante din DGPI.
Personalul contractual din cadrul DIPI se preia în cadrul Direcției Generale de Protecție Internă, în condițiile legii.
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de vor lua măsuri pentru operaționalizarea administrativă a noii structuri și în acest sens va fi adoptată o hotărâre de guvern privind structura organizatorică a MAI, un ordin de ministru pentru structura organizatorică și regulamentul de funcționare al DGPI, precum și un ordin al șefului DGPI pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al structurii. LINK În aceeași gamă :DIPI a fost ruptă de SRI. Ministrul Tudorache păstrează lista de acoperiți și arhiva LINK P.S.
Se impune câteva comentarii: - Toată Europa militează pentru demilitarizare și au implementat reguli pentru funcționarea serviciilor secrete civile iar noi suntem pe dos.Cum să controleze Parlamentul o structură militară....așa cum nu a controlat SRI si SIE ? - Se face o nouă experiență cumva în România ? În Constituție se specifică ferm și clar că orice legiferare în privința forțelor armate se face doar prin lege organică, nu prin ordonanță de urgență - art.118 alin.2 LINK și cu tupeu se face trimitere la art.115 alin 4 din Constituție LINK mie unul nu mi se pare tocmai în regulă ! - Să fie oare vorba despre zvonul că pe lângă Parlamentul meu,Guvernul meu ...să se vrea și Serviciul Secret al meu ? - să nu se înțeleagă greșit , nu am nici o problemă cu politica ... și acum ultima întrebare , întrebătoare ca și comentariu.... - Cum s-a reușit să se dea cele mai mari tunuri în politică, în zona bancară , în economie etc cu 7-8-9 servicii secrete active ?
Cum s-a reușit să se dea cele mai mari tunuri în politică, în zona bancară , în economie etc cu 7-8-9 servicii secrete active ?
De la "Motorola"-ncoace si elicopterele lui Ghinea, tot civili si iar civili le-au dat, nu ?
Un caz la-ndemâna , cu serviciu special (S.R.I, în speta) si diverse lovituri e cel al antiteroristului ala sef de directie antiterorista care îi storcea de bani pe afaceristii de origine araba din zona lui de actiune, pe la Avicola Crevedia. Dupa care s-a reorientat, momentan e un pic arestat în dosarul ala cu Black Cube.El lt-colonel, doamna sotia plutonier-major, afaceri, chestii.
Jegul ăla îşi instruia "partenerul de afaceri" arab, unu' Ghaziri, cum să evite interceptarea: „La cea de-a doua întâlnire, Dragomir Daniel mi-a ținut o lecție despre interceptări și modul în care pot să-mi protejez conversațiile, spunându-mi că telefonul meu este interceptat și că este posibil să am montate dispozitive de interceptare, atât acasă, cât și la birou și în mașină. Aceeași persoană m-a sfătuit ca în discuțiile telefonice de pe acel aparat să nu folosesc cuvinte cheie, cum ar fi: bombă, președinte, terorist, atentat, Allah, Hamdellah și altele. Mi s-a spus ca apelul telefonic să nu îl fac din apropierea telefonului pe care-l folosesc în mod obișnuit, ci dintr-o altă zonă și că niciodată nu trebuie să închid aparatul imediat după ce închei convorbirile, întrucât se transmit semnale în rețea. De asemenea, convorbirile trebuia să le port în locuri aglomerate pentru a nu crea suspiciuni".
Nu e nici cel mai mic secret ca la cat de mult rau mi-au facut, nu-i simpatizez absolut deloc pe cei de la DGIPI/DIPI/DGPI.
In urma cu cateva saptamani, discutand cu un fost coleg de la pompieri si venind vorba de Bobe, mi-a zis ca nu l-a mai vazut prin curte de ceva vreme, probabil simtind vantul schimbarii si-a gasit un loc caldut in alta structura a MAI...
Cu placere, domnu' Bobe, cand imi multumesti ca nu fac public cum arati si unde locuiesti, si asta bazandu-ma pe imagini si informatii publice, pe care internetul nu le uita, ca ai fost atat de hapsan sa te afisezi langa personaje la putere intr-un anumit moment...
Unul din lucrurile pe care nu le-am inteles, si daca e cineva care stie si vrea sa imi explice il rog sa o faca, e motivul pentru care procurorul care se ocupa de dosarul in care sunt cercetati ofiteri DIPI pentru deturnarea fondurilor destinate cheltuielior operative a cerut declasificarea unor informatii referitoare la subiect.
Logica imi spune ca in DNA ar trebui sa fie procurori care au autorizatie de acces la informatii clasificate nivel SSID, ca ar trebui sa existe si judecatori care detin autorizatie de acces la informatii clasificate de acelasi nivel, nevoia de a sti e mai mult decat evidenta, asadar de ce e nevoie de declasificarea respectivelor informatii?
..... asadar de ce e nevoie de declasificarea respectivelor informatii?
După umila mea părere, fiind un profan în domeniu , cred că pentru a răspunde la întrebare dumneavostră trebuie să pornim de aici: LINKHOTĂRÂRE nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România iar la CAPITOLUL II , SECŢIUNEA 2 citim cu atenție art.20,23 și 24 Și mai trebuie să revenim un pic la art.20 ,alin 2 prin care se arată că ,,Declasificarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informaţiilor secrete de stat..... ,, iar pentru a avea acces la informații, acești procurori și judecători a fost nevoie de această trecere și aici am în vedere zic eu nu sunt sigur despre informații clasificate naționale, de ce nu ale NATO și ale UE, gestionate de structurile MAI...aceste fiind cărbuni incinși...
La DNA exista procurori si ofiteri de politie judiciara cu diferite acreditari ORNISS. Numai ca acreditarile respective nu sunt valabile ad vitam aeternam si chiar daca un procuror plus un OPJ au permisiunea de a lucra cu secrete (sa zicem) SSID, chestia nu e valabila pentru toti participantii la procesul penal (judecatori, grefieri, avocati, martori, etc.) .Asa încât declasificarea informatiilor respective e necesara, pentru ca nu e posibil ca într-un proces unii sa aiba dreptul de a opera cu unele date, altii nu. Si nici nu pot fi acreditati toti participantii la proces, din motive lesne de înteles. În mod sigur un jurist poate explica argumentat , cu articole de legi care se bat cap în cap, toata chestiunea. Ce e simpatic , e ca acelasi jurist poate explica si de ce nu e posibila declasificarea respectiva
Urmeaza sa dam niste lectii si NATO, ca mici si sprinteni cum suntem, avem probleme cu constructele astea mari.
Unul dintre ofiterii implicati in recentul scandal legat de felul in care au fost cheltuite fondurile operative ale DIPI e Virgil Horatiu Nabarjoiu.
In momentul asta nenea ala de mai sus e consilier diplomatic al Delegatiei permanente a Romaniei la NATO.
Avem aceeasi varsta, il stiu din liceu, si as spune ca singurele lucruri care l-au recomandat pentru cariera asta sunt tupeul jegos si faptul ca tat-so a fost mare scula pe bascula in unitatea in care a fost impuscat Ceausescu.
E posibil sa fiu subiectiv in aprecierile mele, dat fiind faptul ca vita o teroriza pe nevasta-mea cand erau in gimnaziu si ca a scapat la milimetru sa nu-i sparg fata intr-a unspea sau a doispea cand mi-a zis ca-s taran cu pamant sub unghii, l-a salvat aparitia unuia dintre cei mai duri profesori din liceu.
Acum, nu ca n-as fi fost taran cu pamant sub unghii, si nu ca n-as fi si acum asta cu mare placere cand am ocazia, dar m-a enervat aerul de superioritate cu care a zis aia.
Pârvu Florin wrote ...
Pe 25 septembrie trimiteam o solicitare de informații de interes public pe adresa -email- .
Fiindcă nu am primit nici un răspuns până azi, 24 octombrie, am sunat la biroul de relații cu publicul al MAE, iar după câteva ore am fost sunat de doamna Medeleanu de la Bruxelles, care mi-a explicat că motivul pentru care nu am primit nici un răspuns e că toate mailurile au fost pierdute, fiindcă calculatorului domniei sale i s-a întâmplat ceva nașpa.
Bineînțeles că nu cred o iotă din explicația asta, dar presupunând că ea e adevărată, oameni buni de la Bruxelles, vă luați banii degeaba dacă o ceașcă de cafea vărsată pe un laptop compromite corespondența delegației permanente a României la NATO...
Forums
